8,640 matches
-
aproximativ 800 locusuri de pe cromozomul X, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din totalul locusurilor acestuia. Cromozomul X reprezintă aproximativ o cincime din întreg genomul haploid. Mutațiile cromozomului X la Drosophila melanogaster se exprimă fenotipic la masculi purtători ai genei mutante. Dacă mutația este letală în condiții de hemizigotism, prezența sa se deduce din absența unei generații de descendenți de sex masculin, din cele două care sunt normal produse de o femelă heterozigotă. Aceste determinări se fac prin intermediul unor cromozomi special marcați și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
amestec de etanol și Tween-60 sau 80), apoi diluate cu apă sau soluție salină înainte de administrare. Se recomandă evitarea folosirii ca excipient a dimetilsulfoxidului (DMSO). Număr de animale Sensibilitatea și specificitatea testului se fixează de la început, odată cu planificarea testului. Frecvența mutațiilor spontane observate la martorul corespunzător influențează puternic numărul de cromozomi tratați care trebuie analizați. Calea de administrare Expunerea se poate face pe cale orală, prin injectare sau expunere la gaze sau vapori. Administrarea substanței de testare prin hrană se poate face
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
fiecare stadiu al celulei germinative, - criteriile de stabilire a dimensiunilor lotului tratat, - condițiile experimentale: descrierea detaliată a tratamentului și schema prelevării probelor, nivelul de expunere, date de toxicitate, martori negativi (solvent) și pozitivi, dacă se consideră necesar, - criteriile pentru numărarea mutațiilor letale, - dacă este posibil, relația expunere/efect, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B. 4. REFERINȚE Vezi introducerea generală: partea B. TEST IN VITRO DE TRANSFORMARE A CELULELOR DE MAMIFERE 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
dezvoltare sunt expuși la acțiunea unor substanțe. Celulele țintă sunt melanoblastele iar genele de interes sunt cele care controlează pigmentarea blănii. Embrionii aflați în dezvoltare sunt heterozigoți pentru unele gene care determină culoarea blănii. În cursul unor evenimente genetice, o mutație sau o pierdere a alelelor dominante ale acestor gene dintr-o melanoblastă determină exprimarea fenotipului recesiv la celulele descendenților; acest fapt se manifestă prin apariția unei pete de culoare pe suprafața blănii la puii de șoareci. Se va evalua numărul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
dominante ale acestor gene dintr-o melanoblastă determină exprimarea fenotipului recesiv la celulele descendenților; acest fapt se manifestă prin apariția unei pete de culoare pe suprafața blănii la puii de șoareci. Se va evalua numărul petelor apărute la descendenți în urma mutațiilor, iar frecvența lor va fi comparată cu media petelor rezultată de la embrionii tratați doar cu solvent. Testul petei decelează apariția presupuselor mutații somatice ce survin în celulele fetale. 1.5. Criterii de calitate Nici unul. 1.6. Descrierea metodei Pregătire Dacă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
de culoare pe suprafața blănii la puii de șoareci. Se va evalua numărul petelor apărute la descendenți în urma mutațiilor, iar frecvența lor va fi comparată cu media petelor rezultată de la embrionii tratați doar cu solvent. Testul petei decelează apariția presupuselor mutații somatice ce survin în celulele fetale. 1.5. Criterii de calitate Nici unul. 1.6. Descrierea metodei Pregătire Dacă este posibil, substanțele testate se dizolvă sau se suspensionează în soluție izotonică salină. Substanțele chimice insolubile în apă sunt dizolvate sau suspensionate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
mamare, genitale, axilare și inghinale, pe gât, precum și în mijlocul frunții, despre care se presupune că apar ca urmare a procesului de nediferențiere (MDS); (c) pete pigmentare și pete albe distribuite aleatoriu pe piele, despre care se presupune că provin din mutațiile somatice (RS). Toate cele trei clase sunt descrise și înregistrate dar numai ultima, RS, prezintă relevanță din punct de vedere genetic. Problemele pe care le ridică distincția între MDS și RS pot fi rezolvate prin examinarea probelor de blană prin
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
prin examinarea probelor de blană prin microscopie cu fluorescență.. Se înregistrează malformațiile genetice macroscopice apărute la descendenți. 2. DATE Datele sunt prezentate ca număr total al descendenților inventariați și numărul celor care au una sau mai multe pete produse prin mutații somatice. Datele din loturile tratate și loturile martor negativ se compară printr-o metodă corespunzătoare. De asemenea, datele sunt prezentate în raport cu numărul total de pui rezultați la o fătare. 3. RAPORT 3.1. Protocol de test Protocolul trebuie să conțină
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
1967, p. 1/67. 2 JO L 259, 15.10.1979, p. 10. 3 JO L 251, 19.9.1984, p. 1. 4 Testul locusului specific la șoarece, care nu este descris în prezentul document, poate fi utilizat pentru măsurarea mutațiilor celulelor germinative la prima generație după expunerea la o substanță mutagenă. Pot fi identificate și cuantificate transformările genetice care conduc la modificări ale produselor genetice care produc fenotipuri vizibile. 5 În prezent cunoscută sub denumirea de alanin aminotransferază. 6 În
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
144 B.10. Mutageneza (Test citogenetic in vitro pe celule de mamifere) 148 B.11. Mutageneza (Test citogenetic in vitro al măduvei osoase la mamifere, analiză cromozomială) 151 B.12. Mutageneza (Testul micronucleilor celulari) 154 B.13. Mutageneza (Testul de mutație reversă pe Escherichia coli) 157 B.14. Mutageneza (Testul de mutație reversă pe Salmonella typhimurium) 160 PARTEA C: METODE PENTRU DETERMINAREA ECOTOXICITĂȚII 163 C.1. Toxicitatea acută la pești 163 C.2. Toxicitate acută la Daphnia 172 C.3. Testul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
mamifere) 148 B.11. Mutageneza (Test citogenetic in vitro al măduvei osoase la mamifere, analiză cromozomială) 151 B.12. Mutageneza (Testul micronucleilor celulari) 154 B.13. Mutageneza (Testul de mutație reversă pe Escherichia coli) 157 B.14. Mutageneza (Testul de mutație reversă pe Salmonella typhimurium) 160 PARTEA C: METODE PENTRU DETERMINAREA ECOTOXICITĂȚII 163 C.1. Toxicitatea acută la pești 163 C.2. Toxicitate acută la Daphnia 172 C.3. Testul de inhibare a dezvoltării algelor 179 C.4. Biodegradarea: determinarea biodegradabilității
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
conexă compusului (inclusiv prin necesitatea eutanasierii);. C. MUTAGENEZA (inclusiv testul de triere prealabilă a compușilor cu potențial cancerigen) Pentru evaluarea preliminară a potențialului mutagen al unei substanțe, este necesar să se obțină informații privind două categorii de mecanisme, și anume, mutația genică și anomaliile cromozomiale. Cele două mecanisme se evaluează prin următoarele teste: (i) Teste privind producerea de mutații genice (punctuale) în celulele procariote ca Salmonella typhimurium; sunt acceptabile și testele care utilizează Escherichia coli. Alegerea între cele două organisme experimentale
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
Pentru evaluarea preliminară a potențialului mutagen al unei substanțe, este necesar să se obțină informații privind două categorii de mecanisme, și anume, mutația genică și anomaliile cromozomiale. Cele două mecanisme se evaluează prin următoarele teste: (i) Teste privind producerea de mutații genice (punctuale) în celulele procariote ca Salmonella typhimurium; sunt acceptabile și testele care utilizează Escherichia coli. Alegerea între cele două organisme experimentale menționate este determinată de natura substanței chimice care se testează. (ii) Teste privind producerea de anomalii cromozomiale în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
semnele de toxicitate pe perioada desfășurării studiului, - evaluarea statistică, - discutarea rezultatelor, - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B (punctul D). 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi introducerea generală: partea B (punctul E). B.13. MUTAGENEZA (TESTUL DE MUTAȚIE REVERSĂ PE ESCHERICHIA COLI) 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Vezi introducerea generală: partea B (punctul A). 1.2. DEFINIȚIE Vezi introducerea generală: partea B (punctul C). 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nici una. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Sistemul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
reversie, deviația standard, relația doză/efect, dacă este posibil; - discutarea rezultatelor; - interpretarea rezultatelor. 3.2. Evaluare și interpretare Vezi introducerea generală: partea B (punctul D). 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Vezi introducerea generală: partea B (punctul E). B.14. MUTAGENEZA (TEST DE MUTAȚIE REVERSĂ PE SALMONELLA TYPHIMURIUM ) 1. METODĂ 1.1. INTRODUCERE Vezi introducerea generală: partea B (punctul A). 1.2. DEFINIȚIE Vezi introducerea generală: partea B (punctul C). 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nici una. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Sistemul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ Nici una. 1.4. PRINCIPIUL METODEI DE TESTARE Sistemul de reversie cu histidină (his) al Salmonella typhimurium este un test microbian care permite măsurarea reversiei his- - his+ indusă de substanțe chimice responsabile pentru substituția de bază sau a mutațiilor care deplasează cadrul de citire în genomul organismului. Se expun bacteriile la substanța de testare cu sau fără activare metabolică și se varsă la suprafața unui mediu minim. După o perioadă de incubație adecvată, se numără coloniile derivate prin reversie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
produs în cele doua linii evolutive. Maimuțele antropoide actuale (familia "Pongidae") au 48 de comozomi, în timp ce specia umană are doar 46 cromozomi, cromozomul 2 uman rezultând din fuziunea a doi cromozomi acum aproximativ 10-15 milioane de ani. Remanierile cromozomiale asociate mutațiilor punctiforme au determinat evoluția acestei linii evolutive care a dus la apariția speciei umane. Cromozomii sunt structuri ce apar în cursul diviziunilor celulare rezultând din condensarea cromatinei interfazice. Cromozomul metafazic este format din două structuri paralele numite "cromatide surori", fiecare
Genom () [Corola-website/Science/304239_a_305568]
-
istorice, culturale, tehnologice și științifice nu numai ale Europei, dar și ale celorlalte continente, combinate cu două războaie mondiale, care au făcut ca gustul și sensibilitatea să varieze atât de mult între 1920 și 1960 încât să producă astfel de mutații estetice. Se poate remarca cum și alte personalități marcante artistice (vedeți cazul couturierului francez Paul Poiret, spre exemplificare) au suferit "uitări" și "redescoperiri" similare. Astăzi o bună parte a picturilor sale împodobesc galeriile a aproape o sută de muzee de
William-Adolphe Bouguereau () [Corola-website/Science/303921_a_305250]
-
supraviețuiască și să se reproducă, și doar acele schimbări care aduc un avantaj clar organizației care îi poate permite să crească numărul membrilor săi. El nu a studiat cum s-au petrecut schimbările dar ne gândim la acestea că la mutații care sunt întâmplătoare și imprevizibile. Teoreticienii memelor tind să înceapă cu o caracterizare generală a evoluției fundamentata pe ideea selecției naturale, văzută că proces care implică o concurență diferențiată între replicatori. Prin urmare, teoreticienii problemei memelor urmăresc niște analogii stricte
Memă () [Corola-website/Science/304443_a_305772]
-
tip hipocrom (sărace în pigment) și microcitic (mai mici decît în mod normal). În hemoliză (distrugere a hematiilor mai rapidă decît sinteza), icterul asociat este cauzat de metabolitul bilirubină și de hemoglobina circulantă care poate determina blocaj renal. Hemoglobinopatiile sunt mutații la nivelul lanțului globinei, cele mai des întîlnite fiind anemia falciformă (siclemie) și talasemie; tot în cadrul globinopatiilor sunt și porfiriile, caracterizate de erori în sinteza hemului. La nivel mai mic se pare că hemoglobina A se combină cu glucoza, pe
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
conjunctivă, căptușește interiorul pleoapelor și o parte din sclerotică. Conform unei cercetări din septembrie 2016, toate persoanele cu ochi albaștri se trag dintr-un strămoș comun, care a trăit acum aproximativ 10.000 de ani și care a suferit o mutație genetică. În cazul ochiului emetrop (vederea normală), imaginea se formează pe retină. Pentru ca razele de lumină să se poată focaliza, acestea trebuie să se refracte. Cantitatea de refracție depinde în mod direct de distanța de la care este văzut obiectul. Un
Ochi () [Corola-website/Science/298003_a_299332]
-
Hugo Marie de Vries (n. 16 februarie 1848 - d. 21 mai 1935) a fost un botanist olandez și unul dintre primii geneticieni. I se atribuie introducerea conceptului de genă, redescoperirea legilor eredității ale lui Gregor Mendel și dezvoltarea teoriei mutațiilor genetice. S-a născut la Haarlem. Tatăl său, Gerrit de Vries, a fost avocat și ministru al Justiției sub domnia regelui Wilhelm al III-lea. Mama sa, Maria Everardina Reuvens, a fost fiica lui Jacob Christiaan Reuvens, primul profesor de
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]
-
a redescoperit în 1900. Pentru a demonstra această teorie a "pangenelor", care inițial nu a fost luată în considerație, de Vries realizează o serie de încrucișări ale plantei "Oenothera lamarckiana". În locul gradualismului susținut de Darwin, de Vries introduce conceptul de mutație în salturi. Ca reacție la stresul exercitat de mediul înconjurător, pot apărea mutații radicale la indivizi, chiar în generația care succede, astfel apărând noi specii. Conceptele și teoriile lui de Vries au fost continuate de geneticianul britanic William Bateson (1861-1926
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]
-
nu a fost luată în considerație, de Vries realizează o serie de încrucișări ale plantei "Oenothera lamarckiana". În locul gradualismului susținut de Darwin, de Vries introduce conceptul de mutație în salturi. Ca reacție la stresul exercitat de mediul înconjurător, pot apărea mutații radicale la indivizi, chiar în generația care succede, astfel apărând noi specii. Conceptele și teoriile lui de Vries au fost continuate de geneticianul britanic William Bateson (1861-1926) și biologul american Thomas H. Morgan (1866-1945). Ulterior, această dispută dintre teoria graduală
Hugo de Vries () [Corola-website/Science/312532_a_313861]
-
militară pentru a câștiga un război sau, dacă acest lucru nu este posibil, cum trebuie condusă campania pentru a câștiga un avantaj cât mai important asupra inamicului? Cu toate acestea, diferențele față de strategia secolului al XVIII-lea sunt foarte importante, mutațiile fiind inspirate de teoreticieni militari cum ar fi von Clausewitz, Guibert, Jomini și mai ales de personalitatea lui Napoleon Bonaparte. Creșterea numărului de soldați de care dispunea fiecare țară, folosirea pe scară largă a artileriei au rezultat în schimbarea strategiei
Războiul în epoca napoleoniană () [Corola-website/Science/312671_a_314000]