9,218 matches
-
plăcere despre fostele ei colege, precizînd unde a ajuns fiecare învățătoare după aceea. Lenuța Duminică la Fințești, Despina Petrescu la Costești, Lorica și Tanțy, amîndouă la Găești, Puia Georgescu la Valea Mărului. Păstra în dulapul ei - printre batistele date cu parfum, bucăți de etamină cu modele diferite, hipazin și extraveral sau rețete vechi și rupte - un caiețel de amintiri legat în piele, pe care-l arăta uneori nepotului și în care erau copiate versuri de amor. Daniel citea transpus strofe întregi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cartea Preocupări pedagogice și altele de proză-proză, cum e cazul cărților Educator adevărat, Toamnă la Copou, Lumina educației, Vâslaș în luntrea vieții sau Stropi de înțelepciune (2004 2006), dar și altele în care se intercalau și ceva versuri - Flori târzii, Parfum de spini - dintr-o dată l-am simțit că rămâne doar în ale poeziei. Și-am tot primit și citit, recunosc, cu plăcere, aforisme și poeme în Trompeta cu surdină, Gânduri diamantine, Cântecul lebedei, Poeme pentru veșnicie, Testament, Clipe de infinit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
vârsta lor. Când m-au condus la mașină, gazdele mi-au pus în portbagaj o sacoșă cu pere (boierești), cu câțiva știuleți de porumb pentru fiert, cu un borcănel de miere de albine în care sunt concentrate nectarul, lumina și parfumul florilor de tei, precum și două eșantioane de vin (alb și negru) din producția proprie. Toate acestea fiind argumente că sunt trăitori pe pământ, nu într-o cutie de cuptor a unui bloc. Traista Fizionomia satului românesc patriarhal de altădată s-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în intervenția sa nu va găsi ideile și formulările cele mai potrivite care să meargă la inima ascultătorilor și să constituie îndemnuri pentru tinerii învățăcei. Era un mijloc de septembrie luminos, cu zile binecuvântate de un soare încă viguros, cu parfum de fructe ce se ofereau culesului și cu chemări ademenitoare ale rodului viilor de a fi adunat și transformat în licoare bahică. Vremea frumoasă și gândurile ce îl asaltau l au determinat pe Dumitru Dascălu să prefere mersul pe jos
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Dumitru Dascălu și-a văzut țelul realizat de a deveni profesor. Când s-a văzut cu diploma universitară în buzunar, care încorpora trudnicia a patru ani de muncă neprecupețită, lui Dumitru Dascălu i-a înflorit în minte un gând cu parfum de aforism: cu cât drumul spre profesie este mai anevoios, cu atât satisfacțiile sunt mai mari când ajungi la capătul lui. Din nou acasă Pentru orice om, indiferent de vârstă, de locul unde și-a întemeiat familia, unde locuiește și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Dumitru Dascălu, gazda orientează convorbirea spre acestea. În acel moment însă, privirile celor doi au fost atrase instantaneu de apariția, pe străduță, a unei tinere zvelte ce pășea sprintenă, cu pași de balerină, lăsând în urmă o dâră discretă de parfum bun. Câteva clipe, septuagenarii și-au scăldat privirile în baia de frumos oferită de meteorica apariție, iar gândurile li s-au întors, fulgerător, în trecutul îndepărtat al tinereților lor de mult apuse. Lui Dumitru Dascălu i-a revenit în memorie
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de kilometri a descoperit cu durere în suflet că din gospodăria modestă, întemeiată de niște oameni strâmtorați, care au crescut șapte copii, n-a mai rămas decât o movilă de chirpici sfărâmați, doi-trei copăcei piperniciți și amintirile. Tânărul adulmeca transfigurat parfum de trecute vremi, unduiri de duhuri prezente în aerul pe care îl inspira cu lăcomie, aduceri aminte ascunse în vegetația spontană atostăpânitoare. Casa, anexele, pomii răsar doar în închipuirea lui, pentru câteva clipe, și se retrag din nou în trecutul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fața în zorii fiecărei zile și-mi spunea „Bună dimineața!”. Ele, amintirile acelor timpuri, locuri și oameni, mă cheamă cu o putere magnetică pentru a le retrăi, pentru a-mi potoli setea de ele, pentru a-mi reîncărca sufletul cu parfumul lor nostalgic. Revenirea acasă, adică la izvorul nesecat și emoționant al aducerilor aminte, este pentru mine prilej de bucurie, dar și de tristețe, în același timp. Sunt bucuros că revin în locurile care mi-au legănat și însoțit primii ani
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care ea o aprecia și o degusta cam des, fiind mai tot timpul cu nasul roșu, ofertă pe care eu o refuzam. Eram prea tânăr pentru a mă deda la asemenea tentații. În această zonă, toată lumea purta
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dezumfla când își dădea seama că fusese victima unei păcăleli. Evenimentele, faptele, împrejurările evocate în aceste pagini, apar acum într-o cu totul altă lumină, după ce s-au filtrat prin straturile temporale, care le-au erodat și distorsionat, căpătând un parfum nostalgic și provocând trăiri afective estompate. 30 de ani Anul de grație 2005 marchează împlinirea a trei decenii de la absolvirea Școlii Normale „Vasile Lupu” a promoției 1975, eveniment pe care băieții fostului an V-A au ținut să-l omagieze
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Coșbuc. Marele cântăreț al Ardealului scosese la lumină "Balade și idile". Poate și "Fire de tort": dar despre asta nu sunt sigur, și nici nu m-aș putea informa îndată. Poezia aceasta nouă, fragedă, sănătoasă, care aducea cu ea un parfum de brad, o lumină clară de sat prăvălit pe o poală de deal, lângă o apă limpede, însemna (după Eminescu și eminesciani) o împrospătare. "Noi vrem pământ" era și un semn de înțelegere a problemelor actuale. Cu imnul acesta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Scântee, Giordano și cu mine. Am uitat pe cineva? Se poate... Răsfoind zilele acestea, la Academie, colecția Noutăței și alte câteva, abia am reușit să identific propriele mele pseudonime (Hero, Faust, Aladin, Romeo, Rigoletto, Parsifal, Rolla și altele cu același parfum vetust și romantic), cum m-aș încumeta dar, în condițiile aceste, să recunosc pe toți foștii mei colaboratori, în lucrările sub care nu și-au așezat numele adevărat? E drept c-am întâlnit, ici colo, destule nume cunoscute, de pildă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
așteptat la această întâmplare și n-am avut grija să fac cunoscut din timp sosirea mea. Iar când m-am oprit în fața casei primitoare, unde știam că patul meu e-ntotdeauna pregătit, în calda atmosferă familială a încăperilor pline de parfum de lucruri vechi și de dulci arome, casa dormea în întunerec, ca o ființă trudită. Nici un scrupul, de bună seamă, n-ar fi trebuit să mă oprească de apăsa butonul soneriei. Casa bătrână s-ar fi trezit numaidecât; s-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Icar, să zboare cu riscul de a muri. În schimb, dezordinea ruinează orice templu și nu cultivă decît florile care cresc Între ruine și care, oricît ar spune Vergiliu că sînt cele mai ispititoare, nu ne vor dărui nimic În afară de parfumul lor melancolic. Însă, Înainte de orice, labirintul ne vorbește, Într-un fel nou, tot despre dragoste și despre memorie. Pentru a ieși din coridoarele Întortocheate, infidelul Tezeu Își va aminti drumul parcurs, pentru că aceasta face, de fapt, Ariadna, Îl ajută să
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
-și astupă urechile cu ceară cum le poruncește marinarilor săi. SÎntem departe de cei pentru care trecutul reprezintă unicul timp adevărat și sigur. Pentru acest grec hotărît să revină În Ithaca, memoria e altceva decît la Proust care construiește din parfumul unei flori „edificiul imens al amintirii” și face din amintire un loc de exil voluptuos, reparator și plin de promisiuni. La Proust memoria Însăși este aventura. Singurele paradise adevărate sînt paradisele pierdute, spune el. Vrînd să evite orice surprize, clădește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și mai firesc decît să Întîrzie În fața oglinzii... Aparent, prin Narcis omul era pe punctul să devină propriul său zeu. El se cufundă În sine. Se Încordează să-și atingă adevărul propriu, dar Întinde mîinile În gol. Vrea să soarbă parfumul unei flori, dar această floare este otrăvită. Singurătatea În care se afundă ca Într-un labirint. Ceea ce părea iubire clinică nu e decît disperare ce crește. Deasupra apei, dansul negru al melancoliei strînge tot mai mult cercul În jurul său... El
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
se obosește să Înalțe ruguri. Nici să țină minte. Sibariții trăiesc după aceeași lege ca lotofagii (numai că În loc să stea pe țărm, se retrag Între zidurile Înăbușite de glicină). Totul e imediat și iremediabil uitat după ce a trecut. Bețiile cu parfum se țin lanț, bucuriile sînt despuiate, obținute fără dragoste. Nimeni nu știe ziua și anul În care se afla, deoarece toate clepsidrele au fost aruncate În mare și nu mai există timp, nimeni nu știe cînd s-a născut, cînd
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Se simte bine Într-o natură frustă, ca aceea invocată de Rousseau. Un Heracles Într-o seră ar fi ca un leu Închis Într-o cușcă. O natură elementară, da, Însă nu În sensul unui delir vegetal edenic, plin de parfumuri sălbatice și ațîțătoare; natura În care acționează Heracles n-are nimic romantic În ostilitatea ei; iar el purifică această natură nu pentru a o transforma Într-un parc englezesc. Heracles face ordine rațională În jur cum face ordine rațională penelul
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
care se așternuse între ei era ca o fisură într-un zid puternic, o averizare a ce va urma. Câte nu trăiau ca ea și zâmbeau fals ascunzând tristele adevăruri ale vieții? Ea îl simțise pe Valentin ca pe un parfum scump pe care și-l dorea mult. Dar cum săl păstrezi atunci când și-a pierdut mirosul? Tăcerea dintre ei era din ce în ce mai apăsătoare. Ea nu făcea scene de gelozie și nu provoca scandal așa cum adesea provoca soțul său. Era calmă, iar
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
văzuse. Ea își mușcă buzele roșii ca petalele unui mac, iar ochii îi trădau stânjeneala provocată de situația delicată în care se afla. Era anotimpul în care se găseau cele mai gustoase legume și cele mai mirositoare flori. Ori de câte ori simțea parfumul proaspăt din grădina plină cu flori, sufletul ei îi răspundea plăcut ca un ecou în mijlocul pădurii. Soarele își trimitea încă de dimineață razele oblice filtrate de o ceață ușoară și de ramurile unor copaci. Avea o veselie de câștigător, Carlina
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
face și nu vreau să te pierd, știi cum e, ochii care nu se văd se uită întotdeauna. - Fie, cum hotărăști tu, zise Nicole. Lacrimi fierbinți îi ardeau ochii, numai ea știind din ce cauză. Copilăria tuturor este frumoasă, dar parfumul adolescenței are un fior care te marchează pentru totdeauna. La acea etapă trăim dragostea într-o formă specială, aceea în care iubirea poate înlocui totul. Nicole voia să o mențină pură, nepoluată, ca la prima iubire. Dragostea leagă lumea și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
față. Îi era dat spre îngrijire și supraveghere. Atunci când fusese operat la picioare în repetate rânduri îl veghease zi și noapte. Îi pregătea zilnic un meniu adecvat unui copil și-l însoțea peste tot. Era ca o floare, ca un parfum de suflet pentru familia sa. Andrei-Alinandru semăna cu un copăcel bine îngrijit, dar departe de pădure. Îl învățase tot ce trebuia să știe în cei șapte ani în care stătuse departe de părinți. Toate învățămintele și deprinderile sunt acumulate mult
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Trecură la planul lor inițial să nu-i apuce și mai mult noaptea pe drumuri. Nicole părea că împarte Universul în două lumi diferite: cerul îi părea acoperit în flori de liliac iar pământul în crini albi cu mirosul unui parfum de calitate și cu gustul perfect al unei ciocolate preferate. Câte lacrimi se scuturaseră din ochii ei verzi până când mugurii tainici de dorințe încolțiseră și se împliniseră într-un triumf vesel ca un cânt? Ca un vis urât rămăsee ce
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
că se zice chestia asta de vreo trei ori), descoperă că este good material pentru a-i face un copil... Pictorul se-ndrăgostește de doctoriță sau cel puțin asta ar trebui să-nțelegem din privirile languroase și replica repetată : Ce parfum superb ! (sau super, sonorul filmelor românești fiind ăla care e...). Dar doctorița nu se-ndrăgostește de el : ea nu vrea decât să se distreze și să-l folosească, punându-și în aplicare planul (comunist-fascist) de a-l utiliza la însămânțare
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
pe masă, pentru micul dejun. Unde naiba am mai văzut cuțitele astea?!", mă întreb, privind cum în albul mînerului se pierd cîteva firișoare negre, ca niște vene. În viață! rîde Livia. Domnul confundă viața cu literatura scrisă de dumnealui în parfum de vodcă și aburi de cafea. Ca după aceea să vină pe la miezul nopții la urgență, să-i fac calciu bromat, că i se deranjase tensiunea. Literatura aceea, indiferent cum a fost creată, a fost avizată de oameni lucizi și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]