11,301 matches
-
-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orânduiala bună în veci nu mai vadză, toate îndrăpt și-n stânga să să-nvârtejască, de jele să să uluiască, de ciudă să să amurțască, și dreptatea Inorogului în veci povestească"88. Sensul acestui pasaj, care profită de modelul unui străvechi descântec românesc 89, depășește cu mult strictul context epic: Inorogul nu deplânge doar propria dramă, ci faptul că, prin situația-limită în care el este pus, se contestă brutal o ordine după care lumea a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hotărăște chiar să încerce să-l convingă pe Corb să renunțe la planul său, de a urca Strutocamila pe tron, dând peste cap toate ierarhiile firești. Deconspirându-i toate aceste lucruri Cucunosului, pasărea cea hrăpăreață, Brehnacea nu comite nici o ticăloșie. Pasajul trebuie citit cu atenție și se va vedea limpede că Brehnacea nu renunță ușor la adevăr: "Așédară, Brehnacea, de la Lup despărțindu-să, întâi cu Cucunozul să împreună, căruia toată înțelepciunea și filosofiia Lupului îi povesti și precum adevărată hotărârea Strutocamilei au
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Șoimul. Pentru aceste două păsări, adevărul, e clar, există și are greutate. Așa se explică și tentativele lor, naive în fond (o naivitate proprie intelectualului), de a-l aduce pe habotnicul tiran pe calea cea bună. În fine, un alt pasaj esențial în care naratorul intervine și clarifică poziția Brehnacei poate lămuri cu totul problema. Nu e vorba de un personaj care să întruchipeze corectitudinea absolută sau puritatea morală; autorul nu uită că el deține locul din proximitatea Corbului, pe care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde se-ațin laolaltă,/ Tot așa ele, grămadă, mergeau împreună, sub mâna/ Zeului Hermes cel mântuitor, tot prin large lăcașuri"7. Sigur, există în acest pasaj o nunață: liliecii, făpturi ale întunericului, sunt asociați "duhurilor", dar deocamdată ei sunt înregistrați ca făpturi ca toate celalte, care nu înspăimântă și nu sunt purtătoare ale unor mesaje thanatice sau malefice. Impresionează prin zgomotul pe care îl fac și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, pp. 33-34. 78 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele două opere, demonstrând fără drept la replică influența poemei lui Miron Costin asupra primei cărți a lui Cantemir. Vezi Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, pp. 31-32, p. 56. 79 Herodot, Istorii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy éditions d'art, Paris, 2004, Michel Pastoureau delimitează tot două tendințe, care, în linii mari, sunt cam aceleași. 3 Fragmentul este cules și comentat în Jan M Ziolkowski, op. cit., pp. 32-33. Traducerea pasajului am redat-o după ediția Sfântul Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică, ediție bilingvă, stabilirea textului latin, traducere, notă asupra ediției și indici de Marian Ciucă, introducere, note și bibliografie de Lucia Wald, editura Humanitas, București, 2002, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, pp. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din Confesiuni, Augustin nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de însuși degetul divin (quasi quidam liber scriptus digito Dei, va spune, mai târziu, Hugues de Saint-Victor). Dimpotrivă, vorbește (numai) despre chipul divinității, asemuindu-l, pe acesta, cu o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ed. cit., p. 241, atrage atenția asupra importanței pe care o are contextul asupra interpretării corecte a simbolului: "Dar, deoarece similitudinea între lucruri apare în multe feluri, să nu socotim că ceea ce un lucru semnifică prin analogie într-un anumit pasaj este semnificația obișnuită a acelui lucru. Examinarea acestei varietăți a lucrurilor arată deci două forme: orice lucru are când o semnificație, când alta, semnificații care sunt sau opuse, sau doar diferite. De exemplu, diferite, când același lucru este pus uneori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Éditin "Les Belles-Lettres", 1930, p. 184. În versiunea română, lucrarea a apărut cu titlul Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug și le târăsc pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cândea, Studiu introductiv, la vol. Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, Divanul, ediție îngrijită, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, text grecesc de Maria Marinescu-Himu, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1974, p. 33-34. 146 Virgul Cândea pune în oglindă pasaje din cele două opere, demonstrând fără drept la replică influența poemei lui Miron Costin asupra primei cărți a lui Cantemir. Vezi Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, p. 31-32, p. 56. 147 Herodot, Istorii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
direction de Marie-Hélène Tesnière et Thierry Delcourt, Somogy éditions d'art, Paris, 2004, Michel Pastoureau delimitează tot două tendințe, care, în linii mari, sunt cam aceleași. 199 Fragmentul este cules și comentat în Jan M Ziolkowski, op. cit., p. 32-33. Traducerea pasajului am redat-o după ediția Sfântul Augustin, De doctrina christiana. Introducere în exegeza biblică, ediție bilingvă, stabilirea textului latin, traducere, notă asupra ediției și indici de Marian Ciucă, introducere, note și bibliografie de Lucia Wald, editura Humanitas, București, 2002, p.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Gherghel, Porunca lui rabbi Akiba, Editura Polirom, Iași, 2005, capitolul Ce citesc îngerii, p. 110-114. Autorul neagă proveniența sintagmei din Confesiunile Sfântului Augustin (XIII, 15, 16-18), așa cum susțin câțiva cercetători, neintenționând însă să propună o altă sursă: În concluzie, în pasajul din Confesiuni, Augustin nu prezintă lumea ca pe o carte scrisă de însuși degetul divin (quasi quidam liber scriptus digito Dei, va spune, mai târziu, Hugues de Saint-Victor). Dimpotrivă, vorbește (numai) despre chipul divinității, asemuindu-l, pe acesta, cu o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ed. cit., p. 241, atrage atenția asupra importanței pe care o are contextul asupra interpretării corecte a simbolului: "Dar, deoarece similitudinea între lucruri apare în multe feluri, să nu socotim că ceea ce un lucru semnifică prin analogie într-un anumit pasaj este semnificația obișnuită a acelui lucru. Examinarea acestei varietăți a lucrurilor arată deci două forme: orice lucru are când o semnificație, când alta, semnificații care sunt sau opuse, sau doar diferite. De exemplu, diferite, când același lucru este pus uneori
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Éditin "Les Belles-Lettres", 1930, p. 184. În versiunea română, lucrarea a apărut cu titlul Științele naturii în primul veac, traducere de Tudor Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dinu, Vichi Eugenia Dumitru, Ștefania Ferchedău, Lavinia Cuță, Posfață și note de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 1999. Pasajul care ne interesează sună așa (p. 92): "... crocodilul este laș în fața unui animal îndrăzneț și plin de îndrăzneală dinaintea unui fricos". Pasajul continuă astfel, ca o confirmare a celor scrise mai sus: "Locuitorii cetății Tentyra reușesc să-i înfrângă nu prin virtuțile neamului și sângelui lor, ci prin dispreț și bravură. Într-adevăr, ei urmăresc animalele care fug și le târăsc pe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
difuzorii refuză să-și asume vânzarea anumitor numere sub pretextul că textele publicate sunt imorale și chiar "pornografice". Această acuzație a vizat mai ales romanul Bug Jack Barron ⁄ Capsați-l pe Jack Barron (Norman Spinrad, 1969)74, din care anumite pasaje sunt încărcate cu termeni sadici, dar care nu are nimic pornografic. Numai dacă nu cumva considerăm că înfățișarea ticăloșiilor săvârșite de patronii media înseamnă pornografie. Revista își încheie existența cu numărul 200, care conține un articol de Michael Moorcock în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tratat de diabet, deși, sub acest nume, boala a fost descrisă abia cu 5 secole după moartea lui. De altfel, „corpus hipocraticus” cuprinde lucrări compilate și completate de elevii săi, fiecare contribuind cu observațiile sale. În lucrarea „Epidemiile” există un pasaj în care se vorbește despre urini disproporționat de abundente față de lichidele ingerate, tulburare prezentă în diabet. Menționăm că adunarea tuturor lucrărilor lui Hipocrate a fost făcută la Biblioteca din Alexandria, în secolul III d.Ch. Trebuie spus că, dintre medici, Hipocrate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
comentat autor. Galen vorbește despre mulți comentatori contemporani cu Hipocrate, ale căror scrieri s-au pierdut. Bart înregistrează 400 comentatori înregistrați, adăugând și ironica observație a lui Galen: „Îi admir pe comentatori; ei pretind că sunt singurii capabili să înțeleagă pasajele enigmatice, pe care nimeni nu le înțelege. Cât despre frazele clare pentru toată lumea, ei sunt singurii care nu le înțeleg.” Dacă ne gândim la varietatea extremă a fenotipurilor diabetice, trebuie să ne aducem aminte de aforismul lui Hipocrate: „Există bolnavi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
mai rezistentă, un plus de vigoare, mai multă tinerețe decât înainte de boală.” Efectele benefice ale efortului au fost adresate de Bouchardat Academiei de Științe, pe 7 aprilie 1845: „Un an după prezentarea memoriului meu, M. Costas (din Bordeaux) a reamintit pasaje din Celsus, din Van Swieten și din Pinel referitoare la pretinsele vinecări ale diabetului prin practicile de igienă și plimbări la soare. Nimic, absolut nimic din pasajele citate nu arată că iluștrii mei predecesori au acordat cea mai mică importanță
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1845: „Un an după prezentarea memoriului meu, M. Costas (din Bordeaux) a reamintit pasaje din Celsus, din Van Swieten și din Pinel referitoare la pretinsele vinecări ale diabetului prin practicile de igienă și plimbări la soare. Nimic, absolut nimic din pasajele citate nu arată că iluștrii mei predecesori au acordat cea mai mică importanță exercițiilor fizice forțate.” Revine apoi cu lucrări publicate în 1847-1848 și 1867, când spune: „Sub influența mișcărilor rapide, o mare cantitate de aer se introduce în plămâni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
era cunoscută publicului larg. Imediat după revoluția din 1989, poeți și scriitori foarte cunoscuți au încetat să mai scrie. în timpul comunismului, cultura reprezenta un mod de a trăi „dizident”, de a te sustrage îndoctrinării permanente și frustrărilor curente. Cărțile conțineau pasaje pentru „cunoscători”, pentru „inițiați”, spectacolele de teatru permiteau sugerarea pe scenă a unor opinii împărtășite de marea majoritate, dar imposibil de exprimat în situații oficiale. Astăzi, o mare parte a acestei literaturi salvatoare pentru societatea românească sub regimul comunist constituie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității. E aceași percepție care, într-o altă lume, avea să stimuleze reflecția lui Baudelaire în marginea fotografiei sau mai târziu, pe aceea a lui Walter Benjamin asupra "pasajelor" urbane. Măcar sub forma unei ipoteze de lucru, să acceptăm că sentimentul precarității vieții, care a fost transferat spre arheologie de către scriitori la sfârșitul anilor 1860, se hrănea dintr-o formă de cunoaștere a modernității și că vehicula reprezentări ale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unde individul era demobilizat sau neputincios, națiunea dă speranțe că gesturile pot avea urmări, că pot influența viitorul, că pot avea impact asupra existențelor celorlalți. Națiunea oferă limitele acestei influențe, detenta lor, deschiderea, iar nu direcția. Goethe spunea, într-un pasaj pe care avea să îl reamintească un secol mai târziu Auerbach 50, că literatura a fost dată popoarelor dominate ca să își poată explora posibilitățile de viață, să poată proiecta desfășurarea existenței pe mai multe planuri și în mai multe direcții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
puțin un eveniment editorial, dacă nu chiar o provocare pentru cititorul român. Concepută inițial ca o tragedie în versuri, Teorema (Editura Polirom, 2007, traducere din limba italiană și note de Alexandra-Maria Cheșcu) are, acum, forma unui roman, păstrând totuși câteva pasaje de „poezie“. Ce vă va plăcea la această lectură, dincolo de stilul impecabil și de construcția proaspătă, e fascinația pe care o degajă. Ritmul e hipnotic, personajul principal, un „oaspete“, cum îl numește Pasolini, exercită aceeași putere asupra cititorului ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]