9,077 matches
-
goluri formate independent. Peșteră este închisă cu poartă metalică și nu poate fi vizitată. Sunt prezente multe elemente trogloxene (moluște, coleoptere), dar în părțile întunecate ale culoarelor abundă Pholeuon proserpinae glaciale. Nu au fost făcute cercetări în acest domeniu în peștera.
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
Peștera Calului este o peștera activă, de mici dimensiuni din Munții Trascău, grupare montană a Apusenilor. Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Peștera Calului este o peștera activă, de mici dimensiuni din Munții Trascău, grupare montană a Apusenilor. Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Peștera Calului este o peștera activă, de mici dimensiuni din Munții Trascău, grupare montană a Apusenilor. Peștera se află pe teritoriul satului Necrilești, comuna Întregalde județul Alba, în partea centrală a Munților Trascău, pe Platoul Ciumerna, în bazinul hidrografic al râului Galda. Se poate ajunge pe drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
drumul județean Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Alba Iulia- Întregalde. De aici, pe drumul forestier până în cătunul Necrilești (5 km), apoi pe jos sau cu o mașină de teren înca 2 km până pe Platoul Ciumerna. Ea se află la mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
mai puțin de 1 km de Peștera Bisericuța. Peștera este localizată la Intrarea este situată la baza unui perete de stâncă, un rest de dolină prăbușită. Are forma triunghiulară înaltă de 8 m cu baza de 2 m. Pe gura peșterii pătrunde un fir de apă rezultat din câteva izvoare situate în apropiere. Apa se pierde printre bolovanii podelei după câțiva metri de la intrare. Galeria e puternic descendentă și după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
după 20 m face o spirală terminându-se prin colmatare cu bolovani. În anumite perioade ale anului, probabil datorită diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
diferenței de temperatură se formează un curent de aer destul de puternic printre bolovanii care colmatează galeria, dovada unei rețele subterane voluminoase. Peștera mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii. Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
mai are un mic horn care se înfunda și el cu prăbușiri. Nu are formațiuni carstice spectaculoase, dar peștera are un important potențial de dezvoltare. Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii. Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
Platoul Ciumerna adăpostește cu siguranță câțiva zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii. Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Am identificat exemplare de Myotis myotis, și Limonia nubeculoasa. Peștera este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat.
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
zeci de km de galerii care-și asteaptă exploratorii. Peștera a fost găsita, explorată și cartată de Viorel Ludușan în 1968. Câțiva ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Am identificat exemplare de Myotis myotis, și Limonia nubeculoasa. Peștera este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat.
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
ani mai târziu, Clubul Polaris Blaj organizează o tabără de decolmatări la Peștera Calului fără rezultate notabile. În peșteră nu au fost făcute săpături arheologice sistematice, dar locul poate oferi surprize. Am identificat exemplare de Myotis myotis, și Limonia nubeculoasa. Peștera este ușor de parcurs, necesită surse de iluminat.
Peștera Calului (Munții Trascău) () [Corola-website/Science/316059_a_317388]
-
este cunoscută și apare sub mai multe denumiri "Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
este cunoscută și apare sub mai multe denumiri "Peștera Minunată" sau "Ghețarul de la Casa de Piatră" și este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Denumirea peșterii vine de la platoul sub care se află, platoul Vârtop, vârtoapele fiind adânciturile (doline ) care se formează în zonele carstice. Ghețarul de la Vârtop este situat pe teritoriul comunei Arieșeni, județul Alba, în Munții Bihorului. Se ajunge urmând șoseaua de pe Valea Gârda
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
cătun se poate ajunge și coborând din traseul turistic Padiș-Scărișoara în Poiana Călineasa. Ghețarul de la Vârtop este situat în versantul vestic al muntelui, spre Valea Gârda Seacă, la o diferență de nivel de 170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în lucrări știintifice până în 1955, când o echipă condusă de profesorul Marcian Bleahu a pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
170 m față de fundul văii. Intrarea în peșteră este cunoscută de localnici de sute de ani, dar nu a fost menționată în lucrări știintifice până în 1955, când o echipă condusă de profesorul Marcian Bleahu a pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
a pătruns în galeriile profunde ale peșterii. Ulterior a fost cartată de Bleahu și Iosif Viehmann. În 1957 a fost declarată monument al naturii și închisă cu poartă. Mulți specialiști susțin că este chiar mai spectaculoasă decât mult mai celebra peșteră "Ghețarul de la Scărișoara". Intrarea este un portal de 15 metri lățime și 5 metri înălțime. Este descendentă și duce în "Sala Ghețarului", de 70 metri lungime. Blocul de gheață are aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice și numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc și cristale de calcit. Importanța peșterii rezidă mai ales în bogăția formațiunilor de depunere calcitică, foarte variate ca tip și bine conservate. Deși mică, aceasta este una dintre cele mai frumoase peșteri din țară datorită conservării podoabelor. Cercetările știintifice din 1974 au dus la descoperirea "Sălii Pașilor" de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic "Emil Racoviță" din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale "omului
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
a pășit și a lăsat urma într-o substanță moale a fost în urmă cu 62.000 ani. Ulterior urma s-a umplut cu un alt material, datat ca având o vechime de aproximativ 25.000 ani. Începând din 2010, peștera este amenajată turistic și poate fi vizitată contra cost. Din păcate întreaga amenajare constă doar din lanternele pe care le poartă ghizii și un panou montat la intrare care arată semnul interzis speologilor. "Amenajarea" este făcută de administrația Parcului Natural
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
speologilor. "Amenajarea" este făcută de administrația Parcului Natural Apuseni. Costul unui bilet este de 10 RON. La intrare, vizitatorul trebuie să semneze o declarație prin care își asumă responsabilitatea pentru orice tip accident care i s-ar putea întâmpla în peșteră. Sunt prezente multe elemente "trogloxene" (moluște, coleoptere), dar în parțile întunecate ale culoarelor abundă "Pholeuon proserpinae glaciale". Imagini
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
Polaris - Alpin Speo Club a fost fondat la 1 mai 1966 de Viorel Ludușan (Roru). Membrii clubului își propuneau descoperirea, explorarea, cartarea, protecția și popularizarea peșterilor din Munții Trăscău și Munții Bihor. Nucleul Clubului a fost format din frații Ludușan (Nicolae, Viorel, Dorel, Teodor, Ioan și Mircea) la care s-au adăugat în timp Ovidiu și Gabriel Băcioiu, Ilie Sabău, Eugen și Dorin Cindrea, Eugen Sălăjan
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
Cucinski. Viorica Ludușan, Martin Naghy, Florin Oprea, Sorin Sarbu, Aurora Câmpeanu, Iosif Pop, Dumitrescu Mircea, Mateica Simion, Ovidiu Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]
-
Viorica Ludușan, Martin Naghy, Florin Oprea, Sorin Sarbu, Aurora Câmpeanu, Iosif Pop, Dumitrescu Mircea, Mateica Simion, Ovidiu Micu... Clubul a fost afiliat la Comisia Centrală de Speologie Sportivă în 1979. Au fost descoperite și explorate peste 400 de noi peșteri. Peșteră Bisericuța, Peșteră Dâmbău, Avenul Gemenele, Peșteră din Valea Geoagiului, Peșteră Calului, Peșteră Poartă Zmeilor... În Peștera Huda lui Papara Viorel Roru Ludușan descoperă două sectoare fosile de peste 3 km lungime. Peșteră are în prezent 5200 m dar mai sunt încă
Polaris Blaj () [Corola-website/Science/316220_a_317549]