10,156 matches
-
Mânăstirea a fost ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea. Așezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient și Occident, dintre Renașterea italiană și stilul clasic bizantin. Cocheta și inedita biserică a fost pictată de apreciatul Costin Petrescu - același artist care pictase fresca de la Ateneul Român și Catedrala din Alba Iulia. Doar trei maici au venit la Pissiota din obștea de la Ghighiu și au muncit strașnic, începând din anul 1933. În afara stareței mai erau maicile Irina și Alexia. Cele două erau mamă
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
Credinciosul care se roagă în frumoasa biserică a mânăstirii descoperă comorile culturale adunate aici. Dintre acestea, cea mai importantă este icoana Maicii Domnului cu Pruncul, renumită pentru minunile pe care le-a făcut de-a lungul timpului. Icoana a fost pictată de Eustatiu Stoenescu (1884-1959), după o tehnică impresionantă. În orice loc stă credinciosul în biserică are impresia că ochii Maicii Domnului îl însoțesc cu privirea. Icoana aceasta a plâns de mai multe ori. Tot aici există și o raclă cu
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
și o raclă cu moaștele Sfinților Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Teodor Stratilat, Trifon, Ioachim de Vatoped și al Cuvioșilor uciși în Sinai și Rait. Biserica mai adăpostește un muzeu subteran în care este expusă o piesă rară - o mică icoană, pictată pe lemn de Nicolae Grigorescu.
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
an îl întâlnește pe Edgar Degas ce o introduce într-un cerc de artiști noi, care va fi mai târziu cunoscut sub numele de „impresioniști”. După insuccesul de la Saloane, Degas a invitat-o să expună împreună cu grupul lui: „Majoritatea femeilor pictează ca și cum ar aranja pălării. Însă nu e cazul tău.” După scurt timp, cei doi au început o relație ce a durat aproape patruzeci de ani. Alături de Degas și de restul impresioniștilor, Cassatt a participat la expozițiile din 1879, 1880, 1881
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
declarat că impresioniștii sunt „suferinzi de o boală a ochilor necunoscută până acum”. Totuși, ei au beneficiat de succes în Saloane, cea mai importantă expoziție a lor fiind cea din 1979, în ciudat faptului că nu au fost prezente lucrări pictate de Renoir, Sisley, Manet și Cézanne. Datorită eforturilor lui Gustave Caillebotte, care a organizat și supravegheat totul, grupul a obținut profit bun și a vândut multe opere, deși au existat critici negative. Revista "Revue des Deux Mondes" a scris că
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
împotriva ei, dar a câștigat, e cu siguranță cea mai măreață arta pe care trecutul ne-a lăsat-o”. În 1911 a fost diagnosticată cu diabet, reumatism, nevralgie și cataractă, iar în 1914 a fost nevoită să se oprească din pictat. Totuși, ea a prezentat optsprezece lucrări la o expoziție organizată cu scopul de a susține dreptul de vot al femeilor. A murit pe 14 iunie 1926 la Château de Beaufresne, lângă Paris și a fost înmormântată la Le Mesnil-Théribus, în
Mary Cassatt () [Corola-website/Science/312811_a_314140]
-
Ea a jucat acest rol admirabil, a fost inteligentă și eficientă. Nu s-a recăsătorit niciodată și nici nu a revenit în Portugalia pentru a-l vedea pe fiul ei, Sebastian, deși îi trimitea scrisori și avea portrete ale lui pictate la diferite vârste. A fost singurul membru de sex feminin care a făcut parte din Ordinul Iezuiților.
Ioana a Spaniei () [Corola-website/Science/312903_a_314232]
-
, județul Cluj, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Anul construcției nu este cunoscut cu exactitate. Biserica a fost pictată în anul 1829 de către Dimitrie Ispas și fiul acestuia Ioan. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost construită din lemn și se găsește în mijlocul cimitirului. Potrivit tradiției locale, aceasta a fost înălțată
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
exteriori și acoperișul au fost dați cu ulei de in pentru a rezista mai bine intemperiilor. În interior s-au confecționat strane și bănci noi, cu ajutorul și contribuția credincioșilor. În Sfântul Altar s-a ridicat o sfântă cruce din lemn, pictată de către ieromonahul Alexandru Ghenț, starețul mănăstirii Sfânta Treime din Feleacu și donată de familia Iarca Ioan. Cu sprijinul primăriei comunei Florești a fost restaurată pictura realizată de Dimitrie Ispas în anul 1829. și Biserica de lemn din Bica sunt singurele
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
înalță direct de pe pereții laterali. O boltă semicilindrică mai joasă și trei triunghiuri sferice, frumos îmbinate între ele, apar și în altar, unde se mai văd scene din pictura parietală de la începutul secolului al XIX-lea. Pictura. Biserica a fost pictată în 1829 de Dumitru Ispas și fiul său Ioan, așa cum reiese dintr-o inscripție amplasată în naos: „Slavă cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în S(fânta) Troiță carele ne-au ajutat după început de am ajuns și la
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” În 1793 e cert că Dimitrie Ispas picta la Tăuți interiorul altarului, iar în 1829 a revenit la biserica greco-catolică din Tăuți, unde, după părerea primului sau exeget, Atanasie Popa, pictura realizată în naos și pronaos, tinde la slăbirea pretențiilor artistice și crede că partea leului în executare
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
lemn, se pune probabil în legătură cu condițiile politice și religioase ale vremii perpetuând o sugestie apărută în Moldova în a doua jumătate a secolului al XV-lea, lupta pentru credință își are originea în scena cavalcadei de la Pătrăuți . În pronaos sunt pictate sfintele mucenițe și mironosițe, lipsește însă scena celor 10 fecioare, atât de frecventă în bisericile vechi din lemn din Transilvania. Pictura reprezentând scena Răstignirii având alături scena păcatului este executată pe pânză lipită pe lemn, fără să fie ruptă la
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
de care par a fi conștienți. La scenă asistă retras, dar cu mâna întinsă a surprindere arhanghelului Mihail... Dedesubtul scenei Răstignirii se distinge capul lui Isus Arhiereu acoperit cu o mitră episcopală. Între 1768 și 1772 Nistor, zugravul din Feleac pictează la Stolna 5 icoane: - Iisus Arhiereu, - Deisis, - Arhanghelul Gavriil, - Sf. Nicolae, - Cuv. Paraschiva (icoana hramului). Suportul este constituit dintr-o singură tăblie de lemn de brad. Numele zugravului nu apare pe nici una dintre icoane, dar el poate fi identificat cu
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
supranumerar" pe lângă tatăl său. În perioada 1893-1894 a administrat parohia Bradului iar până în 17 decembrie 1912 și a Racoviței, dată după care a fost titularizat aici. În toată această perioadă s-a ocupat de înzestrarea bisericii actuale, prin strădania sa pictându-se iconostasul de către pictorul Octavian Smigelschi și procurându-se orologiul din turnul ei, ceas care funcționează și în ziua de azi. Din 3 decembrie 1912 și până în 1 iulie 1931 a îndeplinit și funcția de protopop al Districtului protopopesc al
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
a fost niciodată numit, dar în manga și anime este menționat faptul că e pictor. Manga spune că niciodată nu a vizitat-o, după ce a decis să nu vină o zi acasă de la pădure, unde s-a relaxat și a pictat dar îi trimitea cărți poștale de ziua ei. Gândindu-se la acest lucru, Ami uneori nu se îngrijorează cu privire la separarea părinților ei, parțial din cauza faptului că în Japonia, divorțul este un subiect ce nu trebuie discutat. În seria live-action, Ami
Ami Mizuno () [Corola-website/Science/310889_a_312218]
-
1.282 pagini). Unul din exemplare este păstrat la Göttingen și poate fi consultat online în formă electronică. În perioada 1456-1500, cărțile nu se tipăreau în întregime. În locul literelor de început de rând ("letrinele") era lăsat spațiu liber, care se „picta“ ulterior manual de către caligrafi, așa-numiții "„rubricatores“". Nici pagină de titlu nu exista, cărțile aveau o pagină explicativă, la sfâr-șit, iar copertele nu se făceau în tipografie. Clientul și le comanda în altă parte. Textul incunabulelor se deschide - în absența
Incunabul () [Corola-website/Science/309532_a_310861]
-
prin diferite mijloace. Forțele potrivnice au fost ademenite, îmblânzite sau adorate, ei crezând în unul sau mai mulți zei. Animalele care îi asigurau hrana erau omorâte, simbolic, prin practici magice (sacrificiile) sau erau glorificate pentru forța lor. Aceste animale erau pictate pe pereții peșterilor. Astfel au apărut și practicile religioase (rituri). Credințele religioase erau de două feluri: Fenomenul șamanic ocupă un loc aparte în analiza religiei preistorice. În practicile religioase se înscriu și diversele culte: Practica acestor culte implică ceremonialuri sacre
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
comandament”, statuete din fildeș, corn, os sau, mai rar din roci, chihlimbar sau lut uscat amestecat cu cenușă. Ele au o distribuție geografică imensă, din Spania până în Siberia și sunt, în general, realizate prin gravură și decupaj, uneori, fiind și pictate cu ocru. Categoria pare să se împartă în două grupe distincte: obiectele de podoabă corporală (plachete perforate, pandantive și elemente de colier), respectiv, obiectele care sunt plasate la vedere, dar a căror utilizare este mai puțin evidentă. Desigur, se pot
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
în grosimea pereților și încadrate de două mănunchiuri de colonete angajate, sculptate în piatră, cu bazele ornamentale. Absida altarului cu bolta în sfert de sferă are spre nord și sud obișnuitele nișe ale proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată.
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni () [Corola-website/Science/309554_a_310883]
-
de cult în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române. Biserica a fost restaurată cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei și prin constribuția credincioșilor, în timpul pastorației preoților Teodor Bodnar și Aurel Turtureanu. S-a construit o turlă centrală deasupra naosului. Biserica a fost pictată în interior în tehnica tempera de către pictorul prof.dr. Nicolae Stoica din București și înzestrată cu întregul mobilier (inclusiv ușile și cadrele icoanelor) sculptat artistic în lemn de stejar de către sculptorul Mihai Croitoru din Târgu Neamț. După finalizarea restaurării și a
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
a preotului iconom stavrofor Mircea Nuțu. Lăcașul de cult a fost resfințit la 19 mai 1996 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, înconjurat de către un sobor de preoți. Deasupra intrării din pridvor în pronaos se află o pisanie pictată cu următorul cuprins: Biserica a fost zugrăvită pe exterior în anul 2006, în culoarea verde. Pe pereții pronaosului bisericii se află pictați cei doi ierarhi în timpul cărora s-a efectuat restaurarea lăcașului de cult: Iustin Moisescu și Pimen Zainea. De
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
de cult a fost ridicat după fantezia meșterilor, dar el a fost pe placul ctitorilor. Biserica are o înălțime de 45 metri de la sol la turle și patru turle care păstrează proporția celor patru degete de la mână. Ea a fost pictată pe interior, iar toate ramele icoanelor au fost aurite. Ctitorii intenționau să facă aici o mănăstire de călugări, ei începând construirea unui gard din piatră în jurul bisericii (înalt de 3 metri și gros de aproape 2 metri) și a unui
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
70 m la pridvor și naos și peste 2 m la altar și pronaos. Scara pe unde se urcă la cafas (balcon) și, mai sus, la clopotniță se află dispusă în zidul nordic al pronaosului. Lăcașul de cult nu este pictat, ci doar tencuit. Printre elementele sculptate cu măiestrie sunt catapeteasma din lemn de tei, cu un motiv ornamental în formă de frunză de stejar, și amvonul.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
în București, pe malul Lacului Herăstrău, lângă una din intrările în Parcul Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii "Sf. Nicolae" din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba. Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care
Gabriela Manole-Adoc () [Corola-website/Science/309641_a_310970]
-
culoare și dinamism. Această situație nu este de durată, căci din septembrie 1901 până în toamna anului 1904 Derain este recrutat la armată. În toată această perioadă întreține o susținută corespondență cu Vlaminck. Derain își petrece vara anului 1905 la Collioure, pictând împreună cu Henri Matisse, care îl convinge să-și expună pânzele la "Salonul de Toamnă". Derain expune în aceeași sală din "Grand Palais" împreună cu Matisse, Maurice de Vlaminck, Albert Marquet, Jean Puy, Louis Valtat, sală pe care criticul Louis Vauxcelles o
André Derain () [Corola-website/Science/309686_a_311015]