9,309 matches
-
garantată. Lipsa oamenilor până relativ recent, la începerea erei turismului în Galápagos, a făcut ca speciile endemice să nu se teamă de oameni, acest fapt fiind o altă caracteristică unică a insulelor Galápagos. Animale ca șobolanii, porcii, caprele, câinii și pisicile sălbatice au fost aduse pe insule de către marinari și astăzi ele amenință speciile endemice. Suprafața stâncoasă a insulelor trădează originea lor geologică. Insulele Galápagos sunt insule vulcanice formate din lava care s-a înălțat de pe platforma marină, cu 4-5 milioane
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
nu se transmite prin: aer (respirație, tuse, strănut), atingere, pupături (sărut "uscat"), îmbrățișare, alimente, apă, băi sau WC-uri publice, ștranduri, înțepături de țânțari sau alte insecte, folosirea în comun a rechizitelor, jucăriilor, tacâmurilor și veselei. Este dovedit faptul că pisicile, câinii sau păsările de apartament nu pot fi infectate cu HIV, deci nu pot transmite acest virus. Cu toate acestea, este bine documentată în literatura de specialitate boala supranumită "SIDA pisicii", un virus asemănător (FIV - feline immunodeficiency virus) care, la
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
rechizitelor, jucăriilor, tacâmurilor și veselei. Este dovedit faptul că pisicile, câinii sau păsările de apartament nu pot fi infectate cu HIV, deci nu pot transmite acest virus. Cu toate acestea, este bine documentată în literatura de specialitate boala supranumită "SIDA pisicii", un virus asemănător (FIV - feline immunodeficiency virus) care, la feline, are consecințe asemănătoare infecției HIV la oameni, dar care nu poate traversa "bariera speciilor", adică omul nu poate fi infectat de acest virus. Este un mod de transmisie puternic contaminant
SIDA () [Corola-website/Science/301483_a_302812]
-
batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi,greieri,lăcuste,furnici,gândaci,viespi
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
1200 m. Partea superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
munți stăpânesc întreaga regiune. Regiunea muntoasă este acoperită în special cu păduri de molid în proporție de 35 - 40 %. Regiunea are o bogată floră și faună. Din fauna regiunii, numeroase specii de animale sunt ocrotite de lege: ursul brun, cerbul, pisica sălbatică, râsul și cocoșul de munte; iar dintre plante: papucul doamnei, gențiana galbenă, tisa și zâmbrul. Pentru turiști se organizează excursii de una sau mai multe zile, făcute pe jos, care pornesc din Remetea. În cadrul excursiilor se pot vedea peisaje
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
hozontrongane = bretele hambar = siloz pentru cereale imos = murdar lăbos = cratița laibăr = vestă lepedeu = cearșaf gros de pânză cu dantelă pe margini ler = cuptor leveș = supă de tăieței lăvor = lighean (fr. lavoir) lezna = ieftin maioș = cartaboș mara = vacă motor = mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
creiere din țară.“, „creiere“ desemnează oamenii cu cele mai strălucite minți. `Personificarea` este figura de stil (procedeul artistic) prin care lucrurilor, obiectelor li se atribuie însușiri umane . exemple: norii plâng; soarele râde; stelele clipesc; păsărelele șoptesc; vântul aleargă; sălciile triste; pisica vorbește lin. Hiperbola este un procedeu artistic prin care se exagerează intenționat, mărind sau micșorând, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen, sau eveniment, pentru a-i impresiona pe cititori. Ex: "Gigantică poartă-o cupolă pe frunte," `Antiteza` este o
Figură de stil () [Corola-website/Science/300651_a_301980]
-
au încuietori și chei de lemn. Ferestrele sunt mici și fixe, au drugi de lemn prinși în cruce. Casele vechi au trei încăperi: o tindă mică la intrare, prevăzută cu o mică deschidere după ușă, pentru ca să poată intra și ieși pisica. Sus este gura podului și scara de lemn pentru urcat în pod. Din tindă, drept înainte, intri într-o cameră mică unde locuiesc toți ai casei. Această încăpere are o singură fereastră, iar într-un colț se găsește o sobă
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lume de petrel de furtună european ("Hydrobates pelagicus"), o păsare nocturnă migratoare. Numărul de păsări marcate atinge 30 000 de exemplare. Primii oameni care au venit aici au adus cu ei și animalele domestice, precum oile, vacile, caii, câinii și pisicile. Au eliberat și pești de apă dulce, ca păstrăvii și somonii, în lacuri. Acum există o creștere semnificativă în numărul iepurilor sălbatici, a șoarecilor și șobolanilor, aceștia din urmă aduși de diversele vapoare, în special de cele rusești. De curând
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
forme adaptate nevoilor. Pensulele rotunde au smocul conic, gros la bază și subțire la vârf și sunt bune pentru aproape orice. Cele plate au smocul lățit cu vârful tăiat drept și se folosesc la acoperirea suprafețelor mari. „Filbert” (limbă de pisică) este o formă intermediară. Există și pensule folosite ca mopuri, sau pensule cu perii foarte lungi („Rigger”), folosite pentru pictarea apei. În funcție de raportul dintre lungimea perilor și diametrul smocului, pensulele se clasifică în cinci categorii: "foarte lungi" (peste 6:1
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
loc. Trăiește de regulă sub acoperișul sau în podurile clădirilor nelocuite (școli, turlele bisericilor). Pe lângă casa omului sunt cunoscute și trăiesc multe specii de animale și păsări ca: oaia, capra, vaca, porcul, calul, găina, rața, gâsca, curca, bibilica. Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii se găsește un covor vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
se fac „gujulii” (viermi în carne și în slănină). Perioadele propice pentru orice lucrare sunt cele cu lună nouă și cu lună plină. Ocolul în jurul lunii vestește ploaia. Alte semne care vestesc ploaia sunt: rândunelele zboară ,pă jos”, se spală pisica, oaia își scutură clopotul, se moaie sarea, vuiește pădurea, porcul poartă paie în gură, orăcăie broasca verde, copilul mic salivează.( Traian Copil) Dintre copaci teiul este socotit lemn sfânt. El are putere de a apăra casa și gospodăria de tunet
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
șes în depresiunea Bârsei. Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
pentru demon; "bradoș"/"brandoș" pentru mucenic/măcinic; "aralie" pentru vijelie/ futună puternică; "ole"! - pentru exprimarea mirării; "sorică" pentru floarea-soarelui; "fetițălică", "băietelică" pentru fetițo, respectiv băiete;"gâgâlice" pentru pepene verde; "bolbotină" pentru fruct verde abia început să se formeze; "boșcotină" pentru pisică bătrână leneșă; "bïa"- formulă de adresare frecventă între două persoane de genul feminin, în sensul de fată, fa; "bică" - formulă(mai rară) de adresare către un copil,cu sensul de drăguțule/ drăguțo; "comperativă" pentru magazin sătesc; "lul" pentru leagăn; "glogozenii
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
iar ultimul, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cantitatea medie a precipitațiilor este de cca.600 mm/an. Fauna Fauna comunei este bogată, cele mai răspândite animale fiind vulpea, lupul, iepurele, mistrețul, dihorul, viezurele, cerbul lopătar, căprioara, hârciogul, popândăul, pisică sălbatică, șoarecele de câmp, dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zonă se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul și coțofana. Este o zonă propice pentru cultura pomilor fructiferi și pentru creșterea animalelor, fiind una dintre primele sate colectivizate din
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie a evoluat astfel: Pe întreaga perioadă analizată se observă ponderea
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
botanică de 4 hectare, unde se găsesc specii pontico-mediteraneene, xerofilo-pontice, ș.a. În rezervație crește și Cocoșul lui Peterfi (Astragalus peterfi), plantă pe cale de dispariție în România. Fauna este de asemenea una tipică silvostepei cu animale ca iepurele, vulpea, mistrețul, căprioara, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, ș.a. Printre păsările întâlnite în zonă se află fazanul, potârnichea cenușie, coțofana, stăncuța, graurul, pupăza, codobatura, rândunica, barza, lăstunul ș.a. La marginea Legii se află rezervația ornitologică Lacul și Valea Legii, declarată rezervație naturală în 1967. Pe
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
iar precipitațiile sunt relativ numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu precipitații relativ mari. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepuri, căprioara, mistreți, pisica sălbatică, bursucul, dihorul, lupul etc. Dintre păsări menționam graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Suatu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de șoseaua de legătură Turda-Câmpia Turzii-Frata-Bercheșu, care se intersectează cu drumul național Cluj-Napoca-Reghin în apropiere de Mociu. Flora și fauna satului este specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar din faună iepurii, căprioara, mistreții, lupul, pisica sălbatică, viezurele, dihorul etc. Dintre păsări, graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura, lăstunul, coțofana etc. Economia este preponderent agrară, principala ocupație fiind cultura vegetală și creșterea animalelor. În sat există și câteva societăți comerciale specializate pe comerț și producție de încățăminte
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. În primăvara anului 2011 (perioadă mai - iunie )geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta, în urma cercetărilor făcute în zona de graniță
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au mai rămas porcii, câinii și pisicile, restul rărindu-se considerabil. Caii se pare că s-au mai înmulțit ceva, după 1990. Prin apele acelea multe mai existau o mulțime de lipitori, care năpădeau orice ființă ce călca în mâl, apoi cel puțin două specii de melci
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]