8,240 matches
-
fi folosit ca o formă simplă de batjocură și de indignare; seriozitatea ce se ascunde atunci în glumă este o prefăcătorie. Și ironistul poate folosi micul humor, după cum se va vedea mai tîrziu. Adeseori, în spatele său se poate afla o poftă de joacă și de eliberare, prin joc, de ceea ce ne stă pe suflet. Poate fi greu, într-un anumit caz, să decidem dacă avem în față micul sau marele humor, iar în cazul celui mic, să hotărîm în slujba cui
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
simplu mijloc, poate ca unul forțat, a căpătat ulterior valoare în sine și a putut fi propus ca scop. Așa, de exemplu, marii cuceritori au acționat în slujba umanității, trecînd peste granițele naționale și confesionale, cu toate că scopul lor era satisfacerea poftei de putere și a ambiției. Și chiar acolo unde s-a propus un țel valoros în sine, acesta s-a devedit adeseori doar un mijloc, o etapă pe drumul spre un țel mai mare. Putem resimți ca dureros faptul că
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
perfectă, arcurile grațioase pe care le descrie zborul lor. Mă bucuram de vederea minunată a păsărilor de un gri albicios, în strălucirea razelor solare. Și brusc a trebuit să-mi îndrept gîndul spre ceea ce provoca întreaga splendoare; instinctul de nutrire, pofta de mîncare, lupta pentru hrană!" Pe cît mi-aduc aminte, spectacolul nu și-a pierdut din strălucire în urma acestei reflecții, dar starea sufletească a devenit ceva mai complexă. Poate că prima bucurie a fost îndepărtată pentru o clipă, dar a
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
căilor cerești, Prin care existăm sau ne sfîrșim, Aici dezic orice paterne griji, Rudirea, datoria sîngelui, Si ca străină mie și-inimii Te țin de-acuma pururi. Scitul bàrbar Sau cel care-și preface pruncii-n hrană Să-și umple pofta, fi-mi-va la-al meu sîn mai Primit, măi miluit și ajutat Că ține,-odată fiica. KENT: Bun stăpîn... LEAR: Taci, Kent! Nu-ntra între dragon și furia-i. Am preferat-o și-mi visăm odihnă În blînda-i îngrijire. Ieși
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita doamna, A cărei față,-ntre genunchi vestește nea; Se sclifosește virtuos și dă din cap Doar auzind numindu-se plăcerea; Nici dihorița și nici iapa nu o fac Cu-o mai fără frîu pofta. Mai jos de cingătoare sînt centauri, Deși mai sus, femei. Pîn' la centura, zeii sînt stăpîni Și dedesubt, toți drăcii. -I iad, e beznă, E puțul sulfuros, arzînd, în clocot, Putoare, putregiune, pfui, pfui, pfui! O uncie de mosc dă-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
revoluționară (Anghel) sau impulsivitatea și lipsa de vigilență (Pascu), ardoarea luptei țărănimii sărace pentru colectivizare (Ilie Barbu) sau ezitarea și neîncrederea celor care suferă de pe urma politicii dușmănoase a deviatorilor (Ioniță, Gavrilă), orbirea politică (Ion Niculae) sau oportunismul și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu dacă nu vrei și tu. Ultimul lucru pe care-l vreau e să-l supăr pe Luke. A fost atît de drăguț și de iubitor cu mine de cînd sînt Însărcinată! În ultima vreme, mă apucă tot soiul de pofte de combinații ciudate - uite, de pildă, alaltăieri am simțit o poftă nebună de ananas și o jachețică roz. Și Luke m-a dus În oraș special pentru ele. Tocmai vrea să spună ceva, cînd Începe să-i sune mobilul. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
vreau e să-l supăr pe Luke. A fost atît de drăguț și de iubitor cu mine de cînd sînt Însărcinată! În ultima vreme, mă apucă tot soiul de pofte de combinații ciudate - uite, de pildă, alaltăieri am simțit o poftă nebună de ananas și o jachețică roz. Și Luke m-a dus În oraș special pentru ele. Tocmai vrea să spună ceva, cînd Începe să-i sune mobilul. Îl scoate iute din buzunar, Însă ecografa ridică o mînă. — Îmi pare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
iar intrarea e decorată cu animale uriașe de pluș. Un vînzător În costum de Peter Rabbit mi-a dat un coș alb de nuiele și, În momentul În care Îl apuc și mă uit În jur, simt cum mă apucă pofta de shopping. Se spune că maternitatea te schimbă - și așa e. Pentru prima oară În viață, nu mă gîndesc deloc la mine. SÎnt sută la sută altruistă! Iar toate astea sînt numai pentru binele și confortul pruncului meu nenăscut. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de păpușă și mîngîind-o cu jind. — Ai Încercat diagrama chinezească? spune Suze. — Da. Și a zis că o să am un băiat. — Un băiat! Suze se luminează instantaneu la față. — Dar dup-aia am dat peste un site numit „Analizează-ți poftele“ și, conform lui, o să am fată, oftez, frustrată. Nu vreau decît să știu. Suze pare perplexă, apoi Întinde mîna după o căciuliță. — Uite, cumpără asta. E unisex. Cumpăr căciulița și o pereche din cele mai fabulos de kitsch botine cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
În timpul sarcinii... Scotocește În geantă și scoate o carte cu copertă lucioasă, pe coperta căreia e o fotografie cu ea În bucătăria ei, cu un braț de legume În mînă. — Trebuie neapărat să-ți trimit și ție un exemplar. — Despre pofte și chestii de genul ăsta? Iau o gură de cafea fără cofeină. Sinceră să fiu, mi-ar prinde bine niște rețete ca lumea de cocteiluri fără alcool. — Capitolul se numește „GÎndește-te la copil“, zise, Încruntîndu-se ușor. E absolut șocant ce
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Cola și, sub braț, o pungă uriașă de chipsuri. — Nu! Suze pare aproape prea șocată să mai poată spune ceva. Nu. Văd bine, astea sînt...? — Batoane de ciocolată Mars, Încuviințez. Și Cheesy Wotsits. Și Cola! Începe Suze să rîdă cu poftă și-și acoperă gura cu mîna. Bex, m-ai făcut fericită. Cum naiba... — Nu mă Întreba. Nu-mi pot stăpîni rîsetele. — Ce vacă ipocrită! — Mă rog... ridic eu din umeri modestă și matură. N-am de gînd să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cea mai lungă perioadă de timp la putere. De ce nu ar fi putut acesta să-i redea lui Paul Goma cetățenia în cei 11 ani de mandat? Liviu Antonesei: Ha, ha, ha! Chestia asta chiar mă face să râd cu poftă! Păi, ce poate fi mai opus decât activistul peceriu Ion Ilici Iliescu și disidentul anticomunist și fostul deținut politic Paul Goma? Grija și misiunea istorică a lui Ion Iliescu a fost cum să salveze cât mai mult din fosta nomenklatură
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de altcineva, de la plecarea lui la Roma, sunt mereu flori proaspete, iar de sărbătoarea Crăciunului, se văd din stradă luminile bradului împodobit -, de fapt, în toată Polonia, de la Wadowice, orașul natal, până la Gdansk. În pelerinajele din Polonia, mereu a avut poftă de o anumită prăjitură din copilăria sa, iar acum încă este o prăjitură de succes pentru locuitorii din Wadowice, dar și pentru turiști. Da, deși plecat din lumea aceasta, Papa este mereu prezent pentru polonezi, ca și cum ar veghea, alături de Madona
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mână cu cineva: a se asemăna, a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al acțiunilor rele; - a se ține cu mâinile de burtă (sau de pântece, de inimă) de(-atâta) râs: a râde cu mare poftă, în gura mare; - a pune (sau a băga) mâna în foc pentru cineva (sau pentru ceva): a garanta pentru cineva sau pentru ceva; - a pune (sau a încrucișa) mâinile pe piept, a muri; - a se spăla pe mâini: a refuza
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
literatura modernistă este un început naiv. Bătaia de cap abia cu Era Desperado începe. Odată ce romanul a înțeles că nu poate exista în afara limbajului findcă limbajul este singura convenție inviolabilă, fără de care autorul nu poate fi autor, nu poate comunica pofta lui pantagruelică de inovație s-a canalizat pe combinare. Trans-romanul recuperează limbajul și pornește o ofensivă redutabilă de recuperare a tuturor tehnicilor existente, de bricolare, de combinare a lor. Noutatea la care visează orice trans-romancier, orice trans-roman, vine din ineditul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
istorisirii, dar ultima pagină are în toate romanele Desperado un refugiu în indeterminare: fie un simbol poetic deschide o stare de spirit meditativă, fie îndoiala în ce privește sensul real îl copleșește pe lector, fie încheierea retează așteptările și sporește de fapt pofta de lectură, de a continua comuniunea cu universul descoperit. În toate aceste cazuri, finalul deschis, prin felurite șiretlicuri, asigură supraviețuirea textului prin relectură. Autorul Desperado se asigură că lectorul nu numai că nu-l va uita, ci, în limita posibilului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a da un aer de conversație banală capcanelor lingvistice, de care nu te poți lipsi. Inovează structura textului, nu respinge intriga, cronologia și personajele, dar folosește-le în așa fel încât să uluiești pe oricine le recunoaște. * Servește-te după pofta inimii cu hălci de trecut, fiindcă intertextualitatea e un bun câștigat și nu ești singurul care se agață de ea. * Nu te neliniști când vezi cum genurile literare "sângerează" din unul într-altul (Martin Amis), fii un bun chirurg al
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a explicării verbale a textului modernist), Kazuo Ishiguro, de pildă, proclamă nevoia de narațiune tradițională, întreținută de suspans. When We Were Orphans e un suspans exacerbat. La fel și The Unconsoled. Povestirea Desperado e împăiată cu incidente povestite cu mare poftă narativă. Cum se va încheia istoria? Surpriză: istoria ascunde ceva și ni se spune până la urmă ce ascundea, dar de încheiat nici gând să se încheie. Suspansul a murit, trăiască suspansul. Observăm în consecință că David Lodge, de pildă, nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încheia istoria? Surpriză: istoria ascunde ceva și ni se spune până la urmă ce ascundea, dar de încheiat nici gând să se încheie. Suspansul a murit, trăiască suspansul. Observăm în consecință că David Lodge, de pildă, nu povestește: el ne stârnește pofta de incidente. Aparent romanul Desperado e infinit mai accesibil decât cel modernist. Graham Swift povestește pe înțeles, clar, fără incursiuni în cuvânt, fără refugii pre-verbale. Graham Swift vrea să fie accesibil. Un lucru nu ne mărturisește el, și anume că
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
după ultimele știri, e bătut de vânturi fierbinți. Dar am descoperit dovezi că dedesubtul acestei pustietăți s-ar putea să existe vestigiile unui mare imperiu. (p. 29) Ackroyd e încântat de răstălmăcirile lui Platon, pe care le inventează cu mare poftă și mai mare ironie. Mesajul, însă, e unul tragic: cultura se pierde constant. Se dezintegrează pe măsură ce vorbim. În fiecare clipă se pierde un atom de gândire. Această cărțulie aparent blândă și hazlie e hăituită de un mare sentiment al pierderii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se va repeta. Autorul pare să dea de înțeles că romanul desface întâmplarea pentru totdeauna: Dar John e mereu la pupă, cu ochii către locul către care mergem. Drumul vaporului e clar trasat pe apă și e înghițit cu mare poftă de înaintarea noastră. Așa că nu lăsăm nicio urmă pe ocean, de parcă ne-am scunde cu mare succes înaintarea. (p. 109) Pesemne John se uita înapoi către Europa când a părăsit-o, așa că acesta e înțelesul privirii lui înainte acum. Știm
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
certitudini și se înneacă în întrebări. Nu contează că intriga e neîncheiată; aceasta e deja o invenție depășită. Ne copleșește capacitatea romancierei de a ne popula mintea cu posibilități, cu idei neterminate, cu dorința uriașă de a continua să explorăm. Pofta de a gândi și a scrie a lui Doris Lessing e vitală și debordantă. Ea scrie tot timpul, fără oprire: Sunt obsedată. E o psihoză. Termin o carte. Ce eliberare superbă a plecat, s-a dus la editură, gata. Sunt
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
într-o uriașă autobiografie. Pentru ea "literatura este analiza post-factum a incidentului" și suspansul întregii ei opere vine din mobilitatea inteligenței ei, care schimbă neîncetat "perspectiva" autoarei asupra propriei vieți. Prezentul e un amestec mereu efervescent de trecut și viitor. Pofta de istorie a romancierei e cuceritoare. Iată, de pildă, întâlnirea ei cu Henry Kissinger: Nu văd ce alt american de dreapta și-ar fi dat osteneala să mă caute, ca el. A venit la Londra și a cerut să cunoască
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
filme, pentru radio, micul și marele ecran. A primit nenumărate premii și distincții. Trăsăturile specifice pieselor lui Pinter sunt: spațiul sufocant de mic și fix, dialogul imprevizibil, conflictul aproape (sau aparent) inexistent, aerul de mister total (adesea confundat cu absurdul), pofta personajelor de putere asupra celorlalți, nevoia celor slabi de a supraviețui apărându-se (de unde și spaima constantă), nevoia de (coexistând cu ura pentru) trecut. Personajele principale sunt lupta pentru putere și limbajul (înspăimântător de ritmat, de poetic în tehnica lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]