8,847 matches
-
vasodilatație ușoară este posibilă dacă predomină receptorii β. Angiotensina determină o arterioloconstricție puternică (efectivă în domeniul picomolar), mai ales prin stimularea eliberării de noradrenalină, cu creșterea rezistenței vasculare periferice. Vasopresina (ADH), secretată de neuroni hipotalamici în sângele de la nivelul hipofizei posterioare, nu are efecte vasculare în domeniul normal de concentrație plasmatică. Bradikinina și alte kinine relaxează mușchiul neted vascular, producând o foarte puternică arteriolodilatație, ce poate duce la scăderea presiunii arteriale, dar au ca efect și creșterea permeabilității capilare, atragerea leucocitelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
generează două zgomote caracteristice, zgomotul laringotraheal și murmurul vezicular. La nivelul orificiului glotei diametrul căilor aeriene se îngustează și apoi se lărgește brusc (traheea); aici se produce zgomotul laringo-traheal. Acest zgomot se percepe anterior în dreptul sternului (în apropierea traheei) și posterior în spațiul interscapular. Durata și intensitatea sunt mai mari în expir, iar tonalitatea este mai ridicată în inspir. Este un zgomot grav, puternic și cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intratoracică scade; aceasta se numește mișcare paradoxală a diafragmului. La fel de importanți pentru procesul normal de inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tusei, vomei și defecației. Alți mușchi expiratori sunt mușchii intercostali interni. Acțiunea lor este opusă mușchilor intercostali externi (datorită inserției inverse); când se scurtează coastele sunt împinse în jos, în spate și spre interior, ducând la scăderea diametrelor toracice antero posterior și lateral. 18.4.3. Volume și debite respiratorii Prin tehnica spirografică se pot înregistra grafic volumele de aer vehiculate prin căile aeriene în diferite condiții (fig. 71). Volumele pulmonare reprezintă cantitățile de aer care pătruns și ies din plămân
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
către vârful lui (când subiectul examinat se află în poziție șezândă). Măsurătorile efectuate la un subiect în poziție de supinație arată că aceste diferențe dispar; ventilația la vârful și la baza plămânului sunt similare. In această poziție, ventilația în regiunea posterioară a plămânului este mai mare decât în regiunea anterioară. La fel, în poziția decubit lateral, plămânul de partea opusă este mai bine ventilat. Cauza acestor diferențe topografice în procesul de ventilație apar datorită distorsiunilor care se produc la nivel pulmonar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cuprinde doua procese distincte: emiterea sunetelor și articularea acestora. Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Emiterea sunetelor se realizează cu ajutorul atât a laringelui (organul fonator) cât și cu ajutorul corzilor vocale (rol vibrator). In cursul inpirului participă la fonație mușchii abductori sau dilatatori ai glotei (mușchii cricoaritenoidieni posteriori) care, prin contracție îndepărtează corzile vocale și împing posterior cartilagiile aritenoide. In expir participă mușchii adductori sau constrictori ai glotei care apropie corzile vocale. De asemeni, tensiunea în corzile vocale este asigurată de către mușchii tiro-aritenoidieni interni și tiro cricoidieni; acești mușchi controlează forma corzilor vocale și diferitele tipuri de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult debitul din regiunile anterioare. Distribuția inegală a debitului sanguin poate fi explicată prin diferențele de presiune hidrostatică în vasele de sânge. Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ca formă, un aspect neted, relativ puține mitocondrii și prezintă o serie de caracteristici speciale: sensibilitatea la ADH, permeabilitatea pentru uree, secreția de protoni. Când osmolaritatea plasmatică este crescută, se elimină în circulație o cantitate crescută de ADH de către hipofiza posterioară. Hormonul circulant se cuplează cu un receptor membranar de pe celulele tubilor colectori, numit V2. Acesta este un receptor cuplat cu proteina Gs care activează adenilat ciclaza, crescând concentrația intracelulară de AMPc. APMc activează protein-kinaza A (PKA) care fosforilează alte proteine
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de importanță majoră ce sunt implicați în reglarea concentrației plasmatice a calciului sunt hormonul paratiroid și 1,25dihidroxivitamina D3, la care se adaugă calcitonina. Secreția de hormon paratiroid este realizată de glandele paratiroidiene, în număr de 4, situate pe fața posterioară a glandei tiroidiene. Aceste celule sunt sensibile la concentrația extracelulară a calciului prin intermediul unei proteine-receptor membranare. Celulele principale (celule C) produc un hormon pre proparatiroid, care este apoi redus în reticulul endoplasmic la hormonul proparatiroid, care la rândul său va
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
clinice, din care se pot desprinde nu mai puțin de 15 priorități absolute, pe care le cităm: 1. precizează rolul hipofizei în economia generală a organismului, demonstrând că în absența ei omul nu supraviețuiește; 2. demonstrează experimental că extirparea lobului posterior al hipofizei (neurohipofiza) permite supraviețuirea, dar conduce la apariția diabetului insipid; 3. concepe și experimentează metoda transparietală de extirpare a hipofizei - metoda Paulescu - folosită și astăzi în neurochirurgie la om; 4. eliminarea experimentală a rolului pe care l-ar avea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mare importanță în decizia de vot, afișajul ajunge pe ultimul loc, atît în cazul alegerilor prezidențiale, cît și în cazul celor legislative. Din două, una: ori electorii sondați afirmă că ceea ce cred ei este adevărat, ori aceștia își raționează a posteriori alegerea. În acest caz, răspunsurile trebuie raportate cu mare exactitate la imaginea socială a suportului însuși. În virtutea unei idei civice, fundamentarea votului pe o imagine ar fi lipsită de "seriozitate "și, în concluzie, are o mare importanță tentația de a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
poporul său îl susținea în apărarea patriei socialiste așa cum îl susținuse în august 1968? Moment straniu care a fascinat pe observatorii situației din România în primăvara lui 1989 și care, cu peste cincisprezece ani mai târziu, surprinde încă: mărturiile a posteriori ale diverșilor autori ai acestei scrisori diferă unele de altele. Astfel, amintirile celui mai vorbăreț dintre ei, Silviu Brucan, sunt contestate de un alt semnatar, Bârlădeanu. Este greu de restabilit adevărul: la București, în primăvara lui 1989, numai românii care
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și treptat lărgit. Corola prezintă două labii: cel superior este drept și slab marginat, cel inferior mai lung, obovat, emarginat și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
și bombat. Staminele sunt în număr de patru; cele anterioare au filamentele lungi. Conectivul este scurt și îndoit, cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele și herba de jaleș (Folium Salviae
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
inferioară, mai scurtă, poartă o anteră mică, de asemenea cu doi saci polinici fertili, caz mai rar întâlnit la specii ale genului Salvia (S. ringens); la S. sclarea, S. pratensis, S. nemorosa ș.a., fragmentul de anteră situat la extremitatea ramurii posterioare a conectivului este steril. Primele patru straturi externe de celule ce vor forma peretele anterei încep să se diferențieze (foto 75) primul strat rămâne format din celule mici, iar cele trei ale următoarelor se alungesc radiar. În centru se diferențiază
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de strictă specialitate și care nu se mai regăsesc la N. Pătrașcu: „Leziunea amatomo-patologică caracteristică maladiei, acea simfiză meningo-cerebrală, acele aderențe speciale între membrana pia mater și substanța corticală ocupau două regiuni opuse: partea interioară a circumvoluțiunilor frontale și extremitatea posterioară a circumvoluțiunilor occipitale, pe când cele două ascendențe cele parietale și cele tempero-sfenoidale erau cu totul indemne; fapt ce explică unele fenomene clinice din viață, adică delirul și debilitatea facultăților intelectuale, precum și perversiunea facultăților instinctive, pe de altă parte lipsa turburărilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de sorginte creștină. Altfel, să ne amintim de „Venere și Madonă”, versul: „Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin”. Aici poetul intră de-a dreptul în discuții teologale, consideră că îngerii au fost făcuți după chipul și asemănarea femeii, sunt, deci, posteriori omului, o „cădere” din om. În 1870, când debutează la „Convorbiri literare” cu acest poem, Eminescu asimilase suficientă informație în domeniul religiei creștine și avea acele dileme sfâșietoare care stau la baza misticismului său încât să poată discuta din interior
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
perceptivă, imaginea mnezică și imaginea anticipatoare), propunând o sinteză a tipurilor de imagine: imaginea inconștientă, imaginea verbală, imaginea matricială, imaginea materială 41. J. Wunenburger consideră că imaginea mentală, in praesentia, ca produs al senzațiilor și percepțiilor (imaginea perceptivă), imaginea a posteriori, amintirea (imaginea mnezică) și imaginea alegorică, în lipsa obiectului (imaginea anticipatoare) constituie punctul de plecare pentru formarea "prismei imaginilor" 42: fantasma, visul, imaginea hipnogogică (imaginea inconștientă), figurile de limbaj (imaginea verbală), cifru, enigmă, criptograma, ideograma, hieroglifa, arhetipul, tipul, prototipul, stereotipul (imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Țesătură semiotică de alți stimuli / alte semne, mai mult sau mai puțin relevanți / relevante În raport cu textul la momentul receptării acestuia. Acest fundal formează contextul la nivelul interpretului. Este lesne de observat faptul că ceea ce numim context, În acest caz, este posterior producerii textului. Numai În raport cu textul, deja perceput, elementele circumstanțiale capătă contur, devin relevante și se constituie În contextul interpretării. În cazul emițătorului, am constatat că factorii contextuali contribuie direct la stabilirea formei publice pe care o va lua intenția comunicativă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lui A ar fi fost doar V-ați simțit urât? contextul propozițional al lui urât nu ar fi fost suficient pentru dezambiguizarea acestuia. Lui B i-ar fi fost necesară contribuția semantică a altor elemente contextuale, enunțurile imediat anterioare sau posterioare celui supus interpretării. Dezambiguizarea enunțului produs de A este asigurată, parțial, de expresia ce urmează lui urât: pentru ce ați scris. Ea elimină posibilitatea ca urât să Însemne urâțenie fizică, deoarece introduce o cauză, accidentală, a stării de a fi
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de către <eu>, iar subînȚelesul este lăsat la latitudinea lui <tu>. Sau, (...), că ceea ce este asertat se prezintă ca simultan cu actul de enunțare, ca apărând pentru prima dată, În universal discursului, la momentul producerii acestui act. SubînȚelesul, dimpotrivă, apare ca posterior actului de enunțare, adăugat ca urmare a interpretării enunțului de către receptor; În ce privește informația presupusă, chiar dacă, (...), nu a fost niciodată introdusă Înainte de producerea actului de enunțare (...), ea Încearcă Întotdeauna să se situeze Într-un trecut cunoscut...” <ref id = "25" > Idem </ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de băi. Masaj al picioarelor, timp de 10-15 minute. Mersul pe jos, Încet, În cadență regulată, timp de o oră pe zi. Presopunctură și acupunctură: Se maseajă următoarele puncte ale membrelor inferioare: Cărarea munților (V57), care se află pe fața posterioară a gambei, la mijlocul ei, În vârful V ului format de mușchii posteriori ai gambei, la mijlocul ei, În vârful V-ului format de mușchii posteriori ai gambei. Se masează prin deșurubare (dispersie), cu degetul mare sau arătător de la mână, invers acelor
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Încet, În cadență regulată, timp de o oră pe zi. Presopunctură și acupunctură: Se maseajă următoarele puncte ale membrelor inferioare: Cărarea munților (V57), care se află pe fața posterioară a gambei, la mijlocul ei, În vârful V ului format de mușchii posteriori ai gambei, la mijlocul ei, În vârful V-ului format de mușchii posteriori ai gambei. Se masează prin deșurubare (dispersie), cu degetul mare sau arătător de la mână, invers acelor de ceasornic, timp de 5 minute, 2 ședințe pe zi. Răscrucea IANG
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]