9,203 matches
-
sistemică acest tablou "negativ" se suprapune unor reziduuri de tip "pozitiv", se combină cu efectele negative ale unei marginalizari sociale prelungite și, poate, cu o serie de factori biologici încă puțin cunoscuți. 2. Profilaxia secundară a schizofreniei 2.1. Obiectivele profilaxiei secundare a schizofreniei Prevenția secundară are ca obiectiv principal reducerea prevalenței acestei tulburări psihice (adică a numărului total de bolnavi existenți la un moment dat). Acest obiectiv se realizează prin instituirea unor măsuri complexe de asistență și terapie care să
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Acest obiectiv se realizează prin instituirea unor măsuri complexe de asistență și terapie care să ducă la instalarea unor remisiuni “totale și prelungite”, prevenirea instituirii unui defect sau deficit și prevenirea recăderilor. Este un obiectiv ambițios, dar trebuiește spus că profilaxia secundară reunește arsenalul principal de mijloace terapeutice ce stau la îndemâna psihiatrului clinician 2.2. Valoarea și limitele programelor de depistare precoce a schizofreniei. Câtă vreme, în ciuda eforturilor depuse, studiile referitoare la etiologia schizofreniei au rămas inoperante, iar mijloacele de profilaxie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
profilaxia secundară reunește arsenalul principal de mijloace terapeutice ce stau la îndemâna psihiatrului clinician 2.2. Valoarea și limitele programelor de depistare precoce a schizofreniei. Câtă vreme, în ciuda eforturilor depuse, studiile referitoare la etiologia schizofreniei au rămas inoperante, iar mijloacele de profilaxie au o pondere redusă, necesitatea instituirii unor programe coerente de depistare precoce apare pe deplin justificabilă. Strategia generală presupune, de regulă, că predispozițiile înnăscute spre o tulburare (psihică) diagnosticabilă sunt de asemeni responzabile de modularea gradului sau dimensiunii senzitivității față de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de relaționare cu ai săi. Dimpotrivă, unii membri ai familiei percep în aceasta un climat de culpabilizare a responzabilităților lor vis a vis de pacient. Familia nu se va schimba decât de-a lungul evoluției negocierilor angajate cu ceilalți. 3. Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ai familiei percep în aceasta un climat de culpabilizare a responzabilităților lor vis a vis de pacient. Familia nu se va schimba decât de-a lungul evoluției negocierilor angajate cu ceilalți. 3. Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Profilaxia terțiară a psihozelor schizofrene 3.1. Obiectivele profilaxiei terțiare Prevenirea terțiară (metefilaxia) are ca scop prevenirea instalării deficienței, altfel spus ea vizează diminuarea cazurilor de pacienți la care se crează o dependență socială și (sau) familială. Cu alte cuvinte profilaxia terțiară vizează creșterea numărului de bolnavi reinserați în profesie, în familie și societate. În primul rând prevenirea terțiară se ocupă de reintroducerea bolnavilor în circuitul lucrativ, adică scăderea cazurilor cu diferite grade de invaliditate de muncă și din acest punct
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
nu diferă cu foarte mult astăzi la mai bine de 20 de ani, câtă vreme încă majoritatea schizofrenilor par să repete același model social: trăiesc în familie, iar procentul cazurilor cu invaliditate de muncă (pensionari de boală) este foarte mare. Profilaxia terțiară are menirea să găsească mijloace de a scădea numărul persoanelor uitate, izolate în locuințele lor și de a spori opțiunea lor spre deschidere socială și profesională. 3.2. Ameliorarea atitudinilor micro și macrogrupului social față de bolnavul schizofren. Nil nove
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
mijloace de a scădea numărul persoanelor uitate, izolate în locuințele lor și de a spori opțiunea lor spre deschidere socială și profesională. 3.2. Ameliorarea atitudinilor micro și macrogrupului social față de bolnavul schizofren. Nil nove sub sole: în realizarea obiectivelor profilaxiei terțiare este necesar să luptăm și astăzi cu prejudecățile referitoare la bolnavii psihici; deși medicația psihotropă modernă a arătat că schizofrenia este "reversibilă în sănătate", iar insul schizofren "un suferind ca toți ceilalți bolnavi...un frate de-al nostru descumpănit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de stres de la locul de muncă depășesc pragul vulnerabilității pacientului și poate rezulta o recădere. Este importantă efectuarea unei evaluări complete psihiatrice și profesionale, care să includă discuția opțiunilor cu pacienții înaintea implementării reabilitării vocaționale. 3.9. Alte forme de profilaxie terțiară. Reprezintă alternative sau opțiuni interesante: 1. Cluburi de sprijin profesional. Sunt structuri creat în intenția de a ajuta bolnavii cu schizofrenie în demersul lor profesional. Ele oferă un antrenament în conceperea scrisorilor de intenție, în completarea curriculum vitae și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
rezistență fizică (adică starea de sănătate); - capacitate de autocontrol (deci un mental sănătos); - stima față de propria persoană; - sistemul de trebuințe și obiective stabilit; - vârstă și sex. Drept urmare, medicina și igiena muncii caută să asigure mai ales latura preventivă, dar și profilaxia în cazul instalării unor boli profesionale sau producerii unor accidente la locul de muncă. Problemele serioase se pun în cazul locurilor de muncă dificile, cu multă muncă fizică și condiții deosebite de lucru. De aceea, igiena muncii vine în întâmpinarea
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
scop eliminarea potențialului de situații stresante, în timp ce ultimele încearcă să mențină stresul între limite rezonabile, atunci când se constată apariția lui. Ambele categorii de măsuri sunt puse în practică mai degrabă la nivel organizațional decât individual. A. Prima categorie, cea de profilaxie, de prevenire, a stress-ului, este foarte greu de realizat practic la nivel organizațional, dar se pot implementa măsuri pentru furnizarea angajaților de stimulente adecvate, fără acumularea excesivă a stării de stress. Dintre aceste măsuri indicate amintim: - definirea posturilor într-o
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
cu 50% infecțiile în plăgile curate. Raderea câmpului operator cu mai multe ore înaintea inciziei scade cu 50% rata infecțiilor plăgii. Dacă pacientul are o pilozitate bogată, se va epila. Pielea inclusă în câmpul operator se va curăța cu antiseptice. Profilaxia infecțiilor la nivelul zonei tegumentelor corespunzătoare inciziei se face prin spălare cu apă și săpun antiseptic în preziua operației și în dimineața operației. Streptococii piogeni și stafilococii sunt, adesea, comensali pe piele, în nas și perineu. Îmbrăcămintea și patul pot
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
cu absorbție intestinală scăzută (neomicină, metronidazol) pentru a realiza curățirea bacteriană a intestinului, dar această pregătire nu trebuie prelungită pentru a nu determina disbioze intestinale care oferă un teren favorabil pentru proliferarea unor microorganisme sau fungi. 5.6.1.2. PROFILAXIA CU ANTIBIOTICE Folosite corect, antibioticele au un rol important în prevenirea infecțiilor postoperatorii, dar utilizarea incorectă favorizează colonizarea cu microbi rezistenți și suprainfecția. Se vor folosi antibiotice cu spectru adecvat bacteriilor din flora respectivă, o cură cât mai scurtă (de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
eventual un antibiotic de linia a doua (o cefalosporină) care nu este utilizată în tratarea infecțiilor grave. Este esențial să avem niveluri serice adecvate la momentul chirurgical, când este posibilă contaminarea. Un mare număr de antibiotice au fost propuse pentru profilaxie și un mare număr de regimuri s-au dovedit eficiente: în chirurgia biliară o doză unică de cefalosporină de generația a doua este eficientă. în chirurgia stomacului se întâlnesc puține bacterii, exceptând bolnavii cu tumori sau care sângeră, la care
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Esofagul este constant contaminat cu flora orală. La acest nivel o combinație de metronidazol cu cefalosporină este utilă. Consecința unei dehiscențe anastomotice a esofagului este atât de gravă încât mulți chirurgi continuă tratamentul antibiotic și postoperator minim 24 de ore. Profilaxia cu antibiotice în chirurgia colo-rectală este un subiect controversat. Antibioticele cu spectru larg (neomicina, sulfamidele neresorbabile) se administrează concomitent cu pregătirea mecanică pentru a scădea numărul de 116 bacterii din colon. S-a demonstrat că dozele mari de antibiotic în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
trata infecții stabilizate, de aceea se recomandă asocierea unei cefalosporine cu gentamicină. Multe alte intervenții sunt amenințate de complicații dacă apare sepsisul (chirurgia cardio-vasculară, ortopedia de implant), de aceea, deși o contaminare minoră cu flora cutanată este posibilă, se face profilaxia cu penicilină și cloxacilină. Pentru prevenirea infecției postoperatorii se mai administrează antibiotice încă 24 de ore. Antibioticul trebuie administrat intramuscular sau intravenos pentru a avea, cu certitudine, niveluri serice adecvate. Dacă operația se prelungește, se poate administra o nouă doză
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
evita incompatibilitățile; se va schimba locul perfuziei la fiecare 48 de ore. Pentru antibioticoprofilaxie este de preferat o singură doză preoperator, utilizându-se antibiotice cu timp de înjumătățire mare, de obicei cefalosporine; în funcție de amploarea actului chirurgical, septicitate și terenul bolnavului, profilaxia va fi continuată 5-7 zile, pentru a evita efectul toxic cumulativ și apariția rezistenței microbiene. Antibioterapia intraperitoneală este indicată în: apendicita perforată sau gangrenoasă, ulcerul peptic perforat, ocluzia intestinală cu necroză de ansă, perforația traumatică a tractului digestiv la orice
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
se însoțesc de un risc crescut de infecții postoperatorii datorită terenului deficitar al acestor bolnavi, pierderilor acute de sânge cu șoc hipovolemic secundar, aducerii în circulație a unui țesut hematopoetic considerat ca o allogrefă care determină o imunodepresie. În concluzie, profilaxia cu antibiotice se indică în: operațiile cardiovasculare (pe vase, cord deschis); în ortopedie (protezare în fracturi sau alte protezări); obstetrică-ginecologie (histerectomie vaginală, cezariană); operațiile pe căile biliare (colecistite acute, icter obstructiv, calculi coledocieni fără icter, pacienți peste 70 de ani
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Micobacterium tuberculosis. 5.6.2.4.5.Cloramfenicolul Este un antibiotic bacteriostatic cu administrare orală și parenterală. Este toxic, fiind responsabil de anemia aplastică medulară și sindromul cenușiu al copilului mic. Nu se folosește pentru infecții intercurente și nici pentru profilaxie. Este antibioticul de elecție în febra tifoidă și alte infecții salmonelozice severe care nu răspund la terapia cu ampicilină. Se recomandă la pacienții care nu tolerează tetraciclina. Este medicamentul de elecție la pacienții cu infecții cu H. influenzae rezistent la
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
spitalului nostru, a fost Familia și copilul deficient mintal. De asemenea, la o serie de simpozioane din Siret și alte localități din țară, colectivul nostru medical a prezentat în cele 90 de referate și comunicări științifice teme importante, educative, privind profilaxia, tratarea, recuperarea diverselor cazuri de copii cu dizabilități din Spitalul nostru din Siret. De la terminarea Facultății din 1950 și până în 2004, am lucrat neîntrerupt pe meleagurile mele natale, în această frumoasă grădină a Bucovinei, în ambele spitale ale orașului Siret
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
brut, face ca această activitate de recuperare să reclame însemnate cheltuieli și forță de muncă și răbdare din partea personalului sanitar. Dacă perioada cât am lucrat în acest spital, am obținut multe rezultate bune în înființarea principalilor indicatori realizați în recuperarea, profilaxia și combaterea infecțiilor interioare și a unor infecții intercurente la copiii internați, în același timp nu am neglijat să recunosc și unele neajunsuri ce au existat pe parcursul acestui drum lung 59 străbătut de spital și care a făcut uneori ca
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
țării. Pot fi mulțumit acum la terminarea lucrării, deoarece am făcut-o cu plăcere. Noi, medicii, suntem obligați să găsim soluții, important este să le alegem pe cele mai bune în folosul omului bolnav, atât ca terapie, cât și ca profilaxie. Noi să nu ne temem a înainta permanent pentru a rezolva toate problemele folositoare omului în general și a celui suferind în special, ci să ne temem doar când stăm pe loc, iar starea bolnavului se agravează. Cu voia sau
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
numai în varianta că omul actual, în special tineretul, este "alungat" de carte; cartea actuală este uneori străină de sufletul omului, încât, în loc să atragă, este evitată. Nu tineretul este vinovat; reacția lui este un reflex de autoapărare, un gest de profilaxie. Trebuie să recunoaștem că televiziunea cu variantele pe care le oferă, face o concurență serioasă cărții, dai nu o concurență necinstită, pentru că oferă, într-un mod mai comod și mai atrăgător, o temă în fața căreia cartea clasică nu rezistă. Cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Colegiului Județean al medicilor și farmaciștilor în perioada 1979-1988; - Cercetător științific principal gr.I între anii 1992-2003. Lucrări științifice: 92 din care 60 au fost publicate. Am inițiat și condus următoarele Programe de Sănătate, în domeniul bolilor cardiovasculare: - Program de profilaxie a reumatismului articular acut și cardiopatiei reumatismale:1979 - Program de profilaxie și combatere a hipertensiunii arteriale:1982 - Program Național Antitabagic,1996. care a fost comandat și premiat de Societatea Română de Cardiologie. - Program Național de Prevenire a Bolilor Cardio vasculare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]
-
principal gr.I între anii 1992-2003. Lucrări științifice: 92 din care 60 au fost publicate. Am inițiat și condus următoarele Programe de Sănătate, în domeniul bolilor cardiovasculare: - Program de profilaxie a reumatismului articular acut și cardiopatiei reumatismale:1979 - Program de profilaxie și combatere a hipertensiunii arteriale:1982 - Program Național Antitabagic,1996. care a fost comandat și premiat de Societatea Română de Cardiologie. - Program Național de Prevenire a Bolilor Cardio vasculare, 1996. (prezentat și aprobat de Academia de Stiinte Medicale din România
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93314]