13,121 matches
-
Peste vreo trei ani, într-o discuție privată de câteva minute, prima pe care o aveam cu Dumitru Popescu, secretar c.c., după „întoarcerea” mea în ’72, care, se pare, fusese la un pas să-și piardă influentul post din cauza protestului meu în Franța, mi-a mărturisit, cu cinismul politic ce-l caracteriza, că el dăduse ordin să apară cele patru articole negative, care, în ochii lor, ai „tovarășilor”, aveau ca scop, probabil, să înmormânteze cartea și să-l marginalizeze definitiv
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui imobil din Bdul Ana Ipătescu (pe care, în absența mea de la revistă, dar și din conducerea Uniunii, scriitorii l-au pierdut, iar revistele, mândrele reviste literare au fost îngrămădite în câteva cămăruțe din Casa Scânteii, fără un gest de protest - o, decadența Uniunii a fost precedată de multe asemenea acte abuzive ale partidului!Ă, Geo, vrând să apese tonul sau să-și facă remarcată „autoritatea”, a aruncat, total stângaci, cuvântul „muncă”. Îmi reproșa că „nu muncesc”, or, „aici, la revistă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
insistent, în acea vară a lui ’72 să colaborez la Contemporanul (părăsit de curând de Ivașcu pentru a „prelua”, împreună cu Manolescu și, după spusele acestuia, „la sfatul lui Ceaușescu”, revista România literarăi, abandonată cu regret de mine în semn de protest față de „Tezele din Iulie”, dar și față de avalanșa de reportaje și articole cu iz clar și grosolan stalinist ce apăruseră în R.l. încă în vara lui ’71, în timp ce mă găseam în Franța, după festivalul de la Cannes, unde filmul făcut în
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în și din „sfânta-sfintelor” a partidului? Sigur, mi se va spune că acest raport al Biroului Uniunii a fost „cerut”, că toți distinșii membri ai acestui Birou credeau că „Breban nu mai are curajul să se întoarcă după acel nemaiauzit protest la un asemenea nivel!”, că, „oricum, urma să fie exclus” etc. etc. Dar, e adevărat și... totuși! Nu puteau colegii mei, în acel februarie ’72, să se abțină măcar, să declare că „nu e treaba lor” să excludă pe cineva
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
eșuat al filozofului marxist leninist Sartre, ce visa, în vizitele sale prin fabricile pariziene, să solidarizeze muncitorimea franceză cu studenții revoltați în mai ’68!... 9 ...Nu, nu imput nimănui - nimic. Poate, cum au comentat unii, trebuia să-mi fac auzit protestul în țară, nu în Occident. Dar... era oare posibil?! Și-apoi, încrezător în „ajutorul” forțelor democrate occidentale, am crezut că vom fi ajutați „de ei”!... Dar ei, săracii, abia se ajutau pe ei înșiși, în formele aberante, crud paradoxale pentru
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prim al întoarcerii mele intempestive din Germania. Mi se părea că, dacă nu voi participa la acest congres, mă voi rupe de literatura mea natală, dar poate veneam și cu secreta speranță că unii scriitori se vor alia, solidariza cu protestul meu contra începutului dictaturii; nu s-a întâmplat nici una, nici alta, încă în ședințele „pregătitoare” ale conferinței, în secția de proză, în frunte cu Preda, Stancu și alții, ne-au șters pe Țepeneag, Goma și pe mine de pe listele „delegaților
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
precum cei doi citați mai sus erau „încă” membri ai înaltului for era un semn, și pentru însinguratul Blaga de la Cluj, că ar mai putea găsi - el și alți nedreptățiți! - voci și umeri pe care să sprijine unele cereri sau proteste față de unele atât de frecvente injustiții ce-l asaltau sau pândeau. Și Beniuc făcea parte, în anii ’50, din Academie, dar nimeni, nici atunci și nici azi, nu-l confundă pe acest delator și cântăreț al lui Stalin și al
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
crucile poartă mai ales nume de tineri și tinere nu le va ușura „adulților” o explicație rezonabilă față de cele pe care au trebuit să le suporte ani și decenii la rând, incapacitatea de a se organiza în forme eficiente de protest și de limitare a puterii personale a unui om care se credea, în paranoia sa crescândă, un trimis al destinului României?!... Azi, iată, noi, scriitorii ne întoarcem la acele vremuri și la „atmosfera”, la „psihologia” lor, iute uitată sau chiar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nici unul dintre demnitarii nemulțumiți de o stare de fapt sau alta, deși protestează și unii o fac sincer, nici unul nu-și dă, realmente și de fapt, demisia! Demisia este, în țările cu civilizație constituită, stabilă, o formă nu numai de protest, de delimitare față de corpul politic ale cărei însemne simbolice și efective le porți, dar și o auto-profilare, o separare radicală de un grup sau de o politică care nu te mai reprezintă; o „acțiune politică”, un act de individualizare, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acel nivel înalt i-a iritat mai ales pe colegi, deoarece, unu, ar fi trebuit să se solidarizeze cu tine, ceea ce ei „nu aveau chef”, și, doi, le demonstra că e posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din care ieșisem abia cu câțiva ani înainte, ci în „umbră socială”, într-o marginalitate clară și îndelungă, „sugerată” de foruri și aproape unanim
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Ei vin aici sfidând măsura de interdicție promulgată de marele rabinat, în 1967, care stipulează că a călca din nebăgare de seamă pe Sanctus Sanctorum expune la moarte. Și se feresc să vină vinerea, o zi sensibilă. Pe vremea când protestele publice erau permise, esplanada putea primi până la două sute de mii de persoane. Astăzi nu sunt autorizați să se prezinte la porți, în ziua de rugăciune a musulmanilor, decât credincioșii fizic inapți. Înțeles fiind, de partea evreiască, că un musulman are
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și infirmierele. Cei care îngroapă încărcături explozibile mă dezgustă. Și războiul civil? Nici Hezbollahul nici noi nu-i vom oferi niciun pretext armatei libaneze să recurgă la arme. De altfel, ea ar ezita să tragă în noi. Mișcarea noastră de protest va fi una pașnică. Nimic insurecțional. Și frontiera de sud? Dacă nu va avea loc nicio incursiune a israelienilor și dacă misiunea ONU nu-și va schimba atitudinea, căștile albastre n-au a se teme de nimic din partea noastră. Înainte de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
încă și mai onorabili. Am întâlnit chiar și o variantă fără ieșire la stradă, sionismul propalestinian. Denumire pe care cred că am inventat-o eu însumi, răspunzând unui "Din partea cui vorbiți dumneavostră?" a Consiliului Reprezentativ, prin 1981. Ea a provocat proteste vehemente. Dar se potrivește cu vremurile noastre și a devenit mai acceptabilă, chiar dacă această specie pe cale de apariție este pentru regnul politic ceea ce hipogriful sau sfinxul sunt pentru animalele dintr-un parc zoologic. Sau cam ce reprezintă un basm al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
intrusul cu turban și refuza să deblocheze mecanismul, apăsând pe buton, pentru că ora de acces fusese depășită cu două minute. Regulamentul e regulament. Și era spre seară. "Judecătorul judecătorilor", muftiul cu pricina, tocmai acceptase să-mi prezinte el însuși moscheea. Protestele lui au rămas fără niciun efect. Umilirea lui m-a umilit. Obișnuiește-te și cu așa ceva, mi-am zis; uneori, păstrarea simțului umorului e cea mai bună soluție, atât pentru tine, cât și pentru celălalt: când îl vei vedea pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Îmi arată o carte pentru copii cu pasăre pe copertă. Ministerul Educației al Frontului Hamas tocmai a interzis acest basm popular. Hai spune păsărică, mai spune, din cauza iubirii imorale dintre un prinț și o prințesă (interdicția va fi curând abrogată). Proteste generale. Vă dați seama? Integriștii sunt puternici. Și cu ei trebuie să guvernăm. Asemeni tuturor liberalilor secularizați, asemeni creștinilor arabi, și el se simte prins într-un clește. Încadrat de "ultra" și la dreapta și la stânga. De la israelieni, de la guvernanții
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se trece la loterie care-i subiectul următor al Actualităților. Subiectul palestinian e prea complicat, repetitiv, obositor și mai ales insalubru; dacă prezinți un material un pic mai amplu, poți fi sigur că primești după aceea minimum zece scrisori de protest". Îmi revine în minte o întâlnire de acasă. Aflat în trecere prin Paris, îl revăd pe un prieten scriitor bine cotat, căruia îi vorbesc despre actualul meu proiect gymkhana* interfactions cu vaga speranță de a-l interesa. Pacea în Orientul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o mănăstire ortodoxă din apropiere, la Abu Ghunaim, steaua de argint aurit de la picioarele altarului Nașterii lui Hristos. Avea vina de a purta o inscripție în latină și nu în greacă: Hic de Virgine Maria Jesus Christus Natus Est. Imediat proteste ale consulului Franței la Ierusalim, protectorul latinilor și, prin urmare, și al fraților Cordelieri între care mai vechea noastră cunoștință Paul-Emile Notta, avortonul lui Flaubert. Urmează o intervenție la Sublima Poartă, efectuată de tatăl vitreg al lui Baudelaire, generalul Aupick, ministrul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au fost în trecut călăuzele poporului, ajutând ca mișcarea economică să se desăvârșească, să-și ajungă adevăratul ei scop, creând o stare nouă de lucruri, o țară nouă. Primiți, vă rog, domnule Administrator, asigurarea deosebitului meu devotament. Mihail Sadoveanu 1928 [PROTESTUL SOCIETĂȚII SCRIITORILOR ȘI ALTE PAGINI]* Cusurul "amintirilor" (vezi pag. 35 din Premiers Lundis). Se întâmplă operația psihologică cunoscută sub numele de l'esprit de l'escalier. Omul care-și povestește amintirile ajunge să creadă că s-au întâmplat așa lucruri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întâmple așa. Satisfacția de a face pe alții să creadă că ai fost așa și nu altfel. Om politic care a început curat, ca un râu la izvorul lui și care înaintând și sporind, se tulbură și se înămolește. Alăturatul protest al Societății Scriitorilor Români asupra căruia ați binevoit a cere avizul meu se referă la dreptul de proprietate al autorilor dramatici asupra pieselor primite de teatrele naționale; asupra priorității ce prin noul regulament se dă în judecata pieselor comitetului de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ca și cum cineva i-ar fugări din hanul Ave Felix, unde au fost cazați. Date fiind condițiile mizerabile de cazare, le înțeleg graba de a pleca. însă ghinionul lor a fost faptul că toate ușile la ieșire erau încuiate și în pofida protestelor lor, nu li s-a dat drumul să plece înainte de această oră. Menționez că acest han este cel mai neîngrijit din toate câte am cunoscut până acum. Mai sunt vreo trei în localitate, și îmi pare rău că m-am
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
inclusese și Finlanda. Ca reacție, ministerul nostru ne dăduse instrucțiuni să protestăm ferm la M.A.E. finlandez și să cerem încetarea acestui mod de amestec în treburile interne. Tovarășa ambasador a decis să fiu eu cel care să comunic protestul. Am solicitat audiență la directorul de spațiu, pentru o convorbire despre relațiile bilaterale, și am fost primit destul de repede. Convorbirea noastră a urmat ritualul obișnuit, până la abordarea temei, care, fiind destul de delicată, necesita un anumit nivel de comunicare. Când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
să schimbe tactica: Știți, domnule consilier, la noi presa este complet independentă. Ziariștii pot să scrie despre orice, ei purtând responsabilitatea corectitudinii și a eventualelor reacții în opinia publică. Vă rog să mă credeți că, chiar dacă aș adresa ziarului nostru protestul dumneavoastră, s-ar putea să se angajeze într-o campanie de presă care ar putea afecta relațiile româno-finlandeze. Domnule director, cu voia dumneavoastră, aș face un fel de scenariu similar cu cel făcut de ziarul finlandez. Să presupunem că ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
înțeles, a populației, de "raționalizare" a consumului de energie electrică, de gaz metan, ceea ce generase destule nemulțumiri în rândurile unui popor ținut peste o jumătate de veac sub trei dictaturi și mulți ani sub stăpâniri străine, dar care răbufnise în proteste fie în Valea Jiului, fie pe la Brașov. Presupun că Gorbaciov, în timpul primelor convorbiri, făcuse unele referiri la situația delicată a aprovizionării cu produse alimentare, întrucât a doua zi, în drum spre Uzinele "23 August", tot alaiul, în frunte cu cei doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
tot cu gândul să mai observ pulsul orașului. La ieșirea din metrou, în apropierea magazinului "Eva" am observat că în timpul nopții se întâmplase ceva asemănător unei bătălii, oameni mulți, agitați, ceva care îmi sugera că noaptea fusese o continuare a protestelor, ceea ce mă ducea cu gândul la evenimentele din celelalte capitale ale țărilor frățești. Când, pe la orele 11,00, am aflat despre moartea ministrului Milea, al cărui ginere îmi fusese coleg la Ambasada României din Moscova, i-am zis lui Petrică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ani de detenție și dus la execuția la canalul Dunăre-Marea Neagră. În 1958 este condamnat la 18 ani temniță grea, din care ispășește 6 ani, în închisorile de la Jilava, Aiud, Pitesti, Sighet. Este grațiat în 1964. Opera poetică este un protest împotriva opresiunii comunismului românesc. CALEV (Dimov) Lidia Id. S-a născut la 25 decembrie 1920 în com. Cartal, județul Izmail (azi, Ucraina). Stud. Absolventă a liceului de fete Regina Maria din Bolgrad în 1939, cu examen de bacalaureat în orașul
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]