8,957 matches
-
, Valeriu (12.II.1922, Silistra), poet și prozator. Descendent al unei familii de țărani din Giurgeni-Ialomița, G. a absolvit, târziu, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București. A editat revista de literatură „Izvoare” (1947), iar între 1947 și 1949 a fost redactor la publicația „Lupta
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
din alte publicații poeme ca Nocturnă de G. Bacovia (sub titlul Versuri) și Înălțarea de Ion Pillat, iar directorul revistei, A.G. Delafântânele, își plasează aici o bună parte din propria creație lirică. Deși mai puțin numeroase, la fel de notabile sunt contribuțiile prozatorilor: în primul rând acelea ale lui Mihail Sadoveanu, căruia îi apar în G.m. povestirea istorică Dobrotici-Domn, povestirea de război Jertfele și însemnările de călătorie intitulate Ecrené, apoi schițele lui Al. Cazaban (Orele suplimentare ale unei funcționare și Pentru mântuirea sufletului
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
, N. S. (pseudonim al lui Nicolae Ștefănescu; 3.I.1912, Gohor, j. Galați - 1999), poet și prozator. A absolvit Liceul Militar din Iași și Școala Militară de Infanterie din București, făcând apoi carieră ca ofițer, mai întâi la Iași, unde va urma și cursurile Facultății de Drept. Colaborează la „Curier ieșean”, „Însemnări ieșene”, „Cetatea Moldovei” și la
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
, Artur (19.II.1864, Fălticeni - 19.III.1951, București), folclorist și prozator. Este fiul Mariei (n. Borș) și al lui Petru Gorovei, avocat. După școala primară făcută la Rădăuți și Fălticeni, urmează cursurile gimnaziale la Fălticeni și pe cele liceale la Iași, apoi studii universitare de drept la București (1886-1887) și Iași
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
GRĂMADĂ, Ion (3.I.1886, Zaharești, j. Suceava-27.VIII.1917, Cireșoaia, j. Bacău), prozator. Este fiul lui Costan al lui Nițurcă Grămadă, țăran. Va absolvi liceul la Suceava, urmând, între 1906 și 1910, cursurile Universității din Cernăuți, secția istorie-geografie. În 1908 are prilejul să cutreiere Italia, consemnându-și impresiile în câteva pagini de literatură
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
, Florian (11.IV.1924, Turnu Severin), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Șandru) și al lui Iulian Grecea, sudor, și frate geamăn cu scriitorul Ion Grecea. Face studii gimnaziale (1931-1934) și liceale (1935-1943) în localitatea natală, luându-și bacalaureatul la Craiova. În 1955 a absolvit Școala de Literatură
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
GRĂDINARU, Dan (18.07.1951, Pucioasa, j. Dâmbovița), prozator și istoric literar. Este fiul Varvarei (n. Cioromela) și al lui Vasile Grădinaru, funcționar. A urmat școala primară și gimnazială la București și a absolvit tot aici Liceul „Aurel Vlaicu” în 1970. Este absolvent al Facultății de Filologie din București
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
franceză la Baia Mare (1976-1985) și apoi la București. A debutat cu un articol despre Ion Creangă în „Steaua” (1982), editorial fiind prezent în volumul Patru povestiri (1984), pe care îl împarte, potrivit practicii editoriale pentru debutanți în epocă, cu un prozator de o cu totul altă factură, Vasile Caia. În povestirile din 1984, „un debut remarcabil” (Valeriu Cristea), și în cele care i-au urmat, Povestiri cu oameni și sălbăticiuni (1991), G. propune formula unei proze fantastice și parabolice necomplicate, scrisă
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
tehnica mozaicului, a asamblării de fragmente eteroclite, ceea ce conduce la un joc și la o metamorfoză continue ale „lumilor” ficționale. Cartea de debut conține povestiri parabolice (prima, Voltaire și Ignațiu de Loyola, va fi reluată ulterior) care fixează deja profilul prozatorului: ritm narativ precipitat, personaje și dialoguri vii, ironie (cu multe conotații livrești), umor spumos în Întâmplări odesene, narațiune dublă cu final neșteptat în Moartea lui Molière, povestire cinematografică și basm horror în Antoku. Al doilea volum se deschide cu Divertisment
GRADINARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287324_a_288653]
-
GRECEA, Ion (11.IV.1924, Turnu Severin - 6.IV.1999, București), prozator. Este fiul Ecaterinei (n. Șandru) și al lui Iulian Grecea, sudor, și frate geamăn cu scriitorul Florian Grecea. Face studii gimnaziale (1931-1934) și liceale (1935-1943) în Turnu Severin, luându-și bacalaureatul la Craiova, apoi este student al Școlii de Literatură
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
morgana, București, 1973; Prizonier la nouă ani, București, 1973; Viața nu iartă, Craiova, 1974; Ei doi și Pipo, București, 1975; Șoferi în uniformă, București, 1976; Talida, București, 1976; Într-o singură oră, București, 1978. Repere bibliografice: H. Zalis, Debutul unui prozator, GL, 1956, 29; Valeriu Râpeanu, „Bogăția unui sărac”, LCF, 1961, 18; D. Micu, Un roman „cronică”, GL, 1964, 41; Mircea Iorgulescu, „La porțile Severinului”, LCF, 1972, 34; Mircea Iorgulescu, „Fata morgana”, LCF, 1974, 7; Martin, Pro Patria, 175-178; George Mirea
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
175-178; George Mirea, „Viața nu iartă”, R, 1975, 5; Dan Mutașcu, „Talida”, „Pentru patrie”, 1977, 2; Alex. Ștefănescu, Duioșii periculoase, FLC, 1977, 32; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, București, 1980, 171-178; Firan, Profiluri, 386-389; Popa, Ist. lit., I, 1038; Florea Firan, Prozatorii Florian și Ion Grecea. Evocări, „Caligraf”, 2003, 24. A.Ml.
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
, Ion (pseudonim al lui Alexandru I. Hodoș; 30.XII.1863, Roșia Montană, j. Alba - 30.III.1929, București), prozator, gazetar și traducător. Este fiul Anei Balint, fiica protopopului și prefectului revoluționar Simion Balint, și al academicianului și omului politic ardelean Iosif Hodoș. Enea Hodoș și Nerva Hodoș sunt frații săi. Face primii ani de școală în satul natal și
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
GRĂMESCU, Mihail (16.II.1951, București), prozator, poet și eseist. Este fiul scriitorului H. Grămescu. Debutează cu poezie în „Luceafărul”, în 1967. Debutul editorial se produce în 1981, cu volumul de proză SF Aporisticon. Colaborează la majoritatea publicațiilor culturale din țară - specializate sau nu în science-fiction - cu
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
cu povestiri, articole de critică literară, eseuri, poezii. Figurează în numeroase antologii și volume colective apărute în România sau în străinătate. G. a devenit în deceniul ’80-’90 una din referințele curente invocate de critică în privința „noului val” autohton de prozatori SF. Spre deosebire de majoritatea congenerilor săi, lipsa formației științifice nu îi permite să se adecveze rigorilor presupuse de codul caracteristic genului. Interesul autorului înclină către strategiile de expunere a unei lumi ficționale și nu către construcția narativă în interiorul acelei lumi. Se
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
poetizant-melancolică pe tema invaziei unor ființe ce par să aibă atributele unor divinități mitologice necanonice. Povestirile din această culegere fixează și detaliază mai coerent premisele unor trame narative, ordonate de regulă modular, în cheia impreciziei intenționate. Phreeria (1991) dovedește că prozatorul nu este pregătit pentru construcția amplă presupusă de un roman. Ticurile sale cele mai supărătoare (derivate lingvistice și semantice, nesiguranță și incoerență epică, poetizări necontrolate), asociate cu o lipsă marcată de originalitate, capătă amploare (măcar cantitativ) și duc la ratarea
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
1991; Săritorii în gol, București, 1994; Plenița memoriei noastre, Craiova, 1997; Cioburi de înger, București, 1999; Ildikó, București, 2001; Răzbunarea Yvonei, București, 2001. Repere bibliografice: Mihai Coman, Întâlnire de gradul III cu literatura SF, SLAST, 1984, 10; Voicu Bugariu, Tineri prozatori, SLAST, 1986, 11; Cornel Robu, Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 308-310; Dan Perșa, Vitrina cărții SF, TMS, 1993, 8-9; Dicționar SF, coordonator Mihai-Dan Pavelescu, București, 1999, 116-117; Cosma, Romanul, II, 234-235; Opriță, Anticipația, 288-294. M.I.
GRAMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287339_a_288668]
-
GRĂNESCU, Adrian (4.II.1949, Cluj), prozator și poet. Este fiul Elenei (n. Șufană), profesoară, și al lui Mircea Adrian Grănescu, medic. A frecventat școala generală și liceul la Cluj. După bacalaureat a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. Participă la activitățile cenaclului revistei
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
, Grigore H.[aralamb] (26.X.1843, Țăndărei, j. Ialomița - 8.XI.1897, Bacău), poet, prozator, traducător și gazetar. Dintr-o familie de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
, Paul (6.III.1945, Bacău), prozator. Este fiul Aureliei (n. Dima) și al lui Ioan Grigoriu, profesor. A urmat cursurile primare, gimnaziale și liceale la Bacău, absolvind în 1963 Liceul „George Bacovia”. Începe studii superioare tehnice la Institutul Politehnic din Brașov, însă renunță după un an
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
al inocenței vârstei și al ostenelii adulților. Farmecul prozelor memorialistice ale lui G. provine dintr-un anumit mod de a tăia, cu grație, firul în patru, dintr-un exces analitic aparent gratuit și dintr-o calofilie cu pecete personală. Atuurile prozatorului, îndemânatic exploatate, sunt adresarea plină de amenitate, recursul la tonul blând și sfătos, opțiunea pentru registrul stilistic al colocvialității îngrijite, propriu conversației prietenești. Instituind o inocentă „complicitate” cu cititorul, glasul auctorial îl supune pe acesta unei incantații nostalgice, clădită prin
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
, Andrei (pseudonim al lui Nicolae Ioana; 24.V.1953, Moreni), critic literar și prozator. Este fiul Ilenei și al lui Vasile Ioana, muncitori. Urmează școala elementară și liceul în orașul natal, absolvind în 1972, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvită în l978. Este doctor în filologie din 1995
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
un comentator avizat al actualității literare, cât și ca un polemist de talent, pledând cu vigoare - dar într-un limbaj de o perfectă urbanitate - împotriva revizuirilor abuzive, pe temeiuri politice, ale tabloului de valori al literaturii din anii totalitarismului. Ca prozator, G. este, în pofida apariției târzii a cărții sale de debut, un optzecist tipic, asemănător, de pildă, cu Mircea Nedelciu ori cu Gheorghe Crăciun. Scriitura lui este dotată totuși cu o dicție și o „tactică” proprii, care o individualizează. Pătrunsă de
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
o monografie neconvențională și lipsită de pedanterie, o carte de critică hermeneutică, cu materia organizată tematic, dar fără rigiditate, și cu excursuri substanțiale în biografia intelectuală a scriitorului examinat. Formația intelectuală și culturală a lui Marin Preda, profilul moral al prozatorului, natura raporturilor sale cu experiența nemijlocită a existenței și cu literatura, cultura universală, în fine, configurarea conștiinței de scriitor sunt investigate în tușe rapide, aerate, fără detalieri fastidioase, dar cu observații revelatoare și convingătoare. Interesante sunt glosările despre „complexul insignifianței
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
în termenii complexului oedipian. G. combate cu energie acuzațiile de „colaboraționism” (cu regimul comunist) care au fost formulate la adresa lui Marin Preda începând din 1990. Acuzațiile sunt demontate metodic, analiza și comentariul vizând succesiv teme, motive și pasaje „incriminate” din opera prozatorului. Studiul mai cuprinde pertinente investigări critice cu privire la tema „dispariției țărănimii” și la romanul Cel mai iubit dintre pământeni (cu focalizarea comentariului asupra protagonistului acestuia, Victor Petrini), interpretat ca fiind nu doar un „roman despre obsedantul deceniu”, ci o operă cu
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]