8,350 matches
-
-i treacă pe evadați în județul Vâlcea, unde au fost preluați de celula comunistă din acel județ. A fost ales ca membru supleant al CC al PCR. După război, Mihail Roșianu a îndeplinit funcțiile de președinte al Societății Române de Radiodifuziune (martie 1952 - februarie 1954) și locțiitor de ministru al culturii (octombrie 1953 - februarie 1954). A fost trimis apoi ca ambasador în R.P. Bulgaria și în R.P. Ungară. În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la
Mihail Roșianu () [Corola-website/Science/320172_a_321501]
-
ce a interpretat această compoziție în 1974 cu orchestra simfonică din Tokio). În memoria sa, țambalistul Anatol Cazanoi a interpretat aceeași temă, în 1999, la Filarmonica din Chișinău, sub bagheta lui Gheorghe Mustea. În 1983 realizează ultimele sale înregistrări la Radiodifuziunea Română, piese ce au rămas în fonoteca de aur a Radioului. Printre ele se numără și variațiunea pentru țambal pe tema cântecului "Barbu Lăutaru", ultima sa compoziție. Faima sa ca excepțional interpret la țambal i-a atras pe mulți tineri
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
Mitică Ciuciu), Nicolae Fieraru, Costel Pandelescu și nu în ultimul rând Toni Iordache, căruia i-a desăvârșit multe posibilități ale țambalului: tehnice și expresive. Moare în anul 1996 la București. Înregistrările lui Mitică Ciuciu au fost făcute Societatea Română de Radiodifuziune și la casa de discuri Electrecord, pe bandă de magnetofon și discuri de gramofon și vinil. Multe din înregistrările efectuate au fost editate pe un CD Electrecord. Pe următorul LP, Mitică Ciuciu este menționat cu numele său real, Dumitru Marinescu
Mitică Ciuciu () [Corola-website/Science/321056_a_322385]
-
în istorie era, până cam la începutul secolului trecut, un lucru aproape de neînchipuit. Oricât de paradoxal s-ar părea, multiplicarea mijloacelor de informație și de difuziune a făcut posibil acest fapt. Când mii de ziare și de reviste, când toate radiodifuziunile, când catedrele universitare, când oratorii publici în parlament sau alte adunări încetează brusc, ca la un cuvânt de ordine, de a mai vorbi de un eveniment dat, acest eveniment nu a mai existat, oricât de notoriu și de netăgăduit ar
Aurelian Gulan () [Corola-website/Science/321660_a_322989]
-
în trecut operat cu succes de cancer de colon cu metastază hepatică. Malovany a efectuat turnee de concerte în lume, cântând alături de orchestre însemnate de muzică cultă, precum Filarmonica israeliană din Tel Aviv, Orchestra Simfonica de Stat a Rusiei, Orchestra Radiodifuziunii Belgiene, Orchestra Simfonică Mexicană,Orchestra Clasică din Londra, Orchestra Simfonică din New York, Orchestra Operei Române din București, Orchestra Națională Radio din România, Orchestra Simfonică Națională a Lituaniei, Orchestra Simfonică de Stat a Ungariei etc. A dat recitaluri la Opera Regală
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
de teatru radiofonic. Este vorba de piesa într-un act "Ce știa satul..." de Ion Valjan. În anul 1932 se transmite primul spectacol de teatru radiofonic pentru copii „Cireșica”, adaptare după Charles Perrault. Din toamna anului 1944, după bombardarea sediului radiodifuziunii, studiourile de teatru erau amenajate la etajul al doilea al liceului „Sfântul Sava” din capitală. În anul 2006 au fost difuzate 121 spectacole de teatru în premieră. În octombrie 2009, Radio România a lansat primul stream online de teatru radiofonic
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
2009, Radio România a lansat primul stream online de teatru radiofonic din țară cu înregistrări din Fonoteca de Aur, pe site-ul www.eteatru.ro. La început, spectacolele Teatrului Radiofonic se transmiteau din studioul modest pe care Difuziunea Radiotelefonică (titulatura Radiodifuziunii Române de atunci) îl deținea în Str. Gral Berthelot și pe care îl împărțea cu Orchestra Radio. Zgomotele se realizau în studio, prin imitarea fenomenelor naturii în mod rudimentar. Astfel, în 1930, zgomotul unui motor de uzină era realizat prin
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
tremurată prelung; trăsnetul era realizat prin plesnirea a 2 tipsii de alamă; zgomotele păsărilor și animalelor erau imitate de oameni. Această etapă s-a încheiat odată cu achiziționarea din străinătate a unor discuri cu zgomote și, ulterior, în momentul în care Radiodifuziunea a dispus (din 1935), de aparate de înregistrat pe discuri. Din toamna anului 1944, la etajul al doilea al liceului „Sf. Sava” erau amenajate studiourile Radioului. Improvizate, mai bine zis. „Într-o clasă a liceului se amenajase studioul pentru orchestra
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
artistic) Un tramvai numit dorință este un spectacol de teatru neconvențional, alternativ, experimental, desfășurat într-un... tramvai care circulă prin oraș. Spectacolul este considerat a fi una dintre cele mai originale și îndrăznețe experiențe teatrale, producție a Societății Române de Radiodifuziune, realizată în cadrul unui proiect special al Teatrului Național Radiofonic. Ne auzim la Majestic reprezinta un parteneriat cultural stabilit între și Hotelul RAMADA - Majestic, în cadrul căruia, în fiecare zi de luni, de la ora 11.00, în incinta barului Hotelului Majestic - actori
Teatrul Național Radiofonic () [Corola-website/Science/320916_a_322245]
-
din Atena, din 1981 la cel din Thessaloniki, iar din 2008 este profesor la Universitatea Indianapolis (campusul din Atena). Cotsiolis, considerat unul dintre cei mai buni interpreți ai compozițiilor lui Leo Brouwer , a colaborat cu orchestre simfonice celebre, precum Orchestrele radiodifuziunilor din Frankfurt, Paris, Bruxelles, BBC, cu Junge Deutsche Philarmonie, cu orchestră simfonica Regina Sofia din Madrid, cu orchestrele simfonice din Cordoba, Cannes etc. Participant la festivaluri de chitară din Cordoba, Liege, Insulele Canare, Tijuana, Martinique, Leverkusen, Esztergom, Havana, Sinaia etc. A
Costas Cotsiolis () [Corola-website/Science/315490_a_316819]
-
Gîndul meu” (Eugen Teger) și „Yenka” (Radu Zaharescu). În 1968, a participat la prima ediție a festivalului internațional Cerbul de Aur de la Brașov, unde, conform comentariului compozitorului Edmond Deda, a interpretat un repertoriu care nu a avantajat-o. Înregistrează la Radiodifuziunea Română și la casa de discuri Electrecord. Este invitată în numeroase emisiuni de televiziune. Susține turnee în țară și în străinătate. În 1978 a emigrat în Germania, unde s-a căsătorit cu muzicianul Gerhard Römer, cu care fusese logodită în
Anca Agemolu () [Corola-website/Science/317453_a_318782]
-
din Boston, dirijata de Leonard Slatkin sau cea din Cleveland, condusă de Charles Dutoit,orchestrele simfonice din Los Angeles, Philadelphia,Montreal,Sân Francisco,Filarmonica din Berlin,l'Orchestre de Paris, Philharmonia Orchestră din Londra,l'Orchestre de la Suisse Romande, orchestrele Radiodifuziunilor din Frankfurt am Main, Köln, Leipzig, Hanovra,Filarmonica israeliană din Țel Aviv, Noua Filarmonica Japoneză, Orchestră Operei din Beijing, Haimovitz a început să exploreze tot mai intens repertorii clasice mai puțin cunoscute și din afara "muzicii culte". Multe din concertele sale
Matt Haimovitz () [Corola-website/Science/316844_a_318173]
-
și șlagărului israelian. În anii 1970-1976 a scos mai multe albume, cateva cu formația Gveret Tapuah, dar nu a ajuns la recunoașterea artistică ce și-a dorit-o, nici la un succes comercial semnificativ, desi devenise cântărețul anului pe topul Radiodifuziunii israeliene, i se decernase premiul Kinor David (Lira lui David), în 1974 câștigase iarăși premiul Festivalului cântecului israelian și a participat în 1975 ca reprezentant al Israelului la Concursul Eurovision. Când deja era cât pe ce să renunțe la cariera
Shlomo Artzi () [Corola-website/Science/328959_a_330288]
-
de carte Cluj/1996. Premiul pentru poesie al Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj)/1998 & 2002. Titlul onorific "Ambasador cultural al Clujului" acordat de Operă Română Cluj & Centrul de Afaceri Transilvania/2001. Premiul pentru publicistica de jazz acordat de Societatea Română de Radiodifuziune/2003 & 2008. Trofeul de excelență pentru promovarea relațiilor culturale internaționale, conferit de "Movimento Arte" "Contemporânea" din Lisabona / 2009. Colaborează cu poeme, eseuri, critică literară, muzicală & coregrafica, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceza, suedeză, rusă, italiană) la reviste de cultură
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
precum și sample-uri din natură și transport și punctuații de loop-uri moi de sintetizator prin agitări bruște de sunete armonioase. Zona Deep South e reprezentată diferit, folosind contibuții originale ale pedalii de fier de la Graham Lee și sample-uri emoțional încărcate din radiodifuziunea Americană: o predică evanghelica, un șir de sample-uri ale unui vînzător foarte aprins, si, în "Madrugada Eternă", știri detaliate ale unui accident rutier fatal. Cu tot cadrul specific american, "Chill Ouț" este un album multietnic, călătoria să ducînd prin păscutul
Chill Out () [Corola-website/Science/327481_a_328810]
-
evanghelica, un șir de sample-uri ale unui vînzător foarte aprins, si, în "Madrugada Eternă", știri detaliate ale unui accident rutier fatal. Cu tot cadrul specific american, "Chill Ouț" este un album multietnic, călătoria să ducînd prin păscutul oilor de ciobeni, radiodifuziuni Rusești, cîntăreți Tuva ("Dream Time în Lake Jackson"), păsări exotice, si vocalul feminin African din piesă "Justified and Ancient", de pe albumul "1987 (What the Fuck Is Going On?)" al proiectului The JAMs, ce ulterior a devenit The KLF. Elemente din
Chill Out () [Corola-website/Science/327481_a_328810]
-
câștigă în 1970 Marele Trofeu. După plecarea în exil în 1970, a reușit sa obțină contracte cu 2 case de discuri din Germania (înregistrând 10 discuri , a jucat în 2 seriale de televiziune și a susținut multe spectacole cu Orchestra Radiodifuziunii din Berlin (aflată sub bagheta interpretului, compozitorului si dirijorului Paul Kuhn). Cu televiziunea bavareză în 1975 a colaborat la realizarea unui film. În Germania de la bun început a cântat în principal în limba locală, dar și în engleză, engleză americană
Luminița Dobrescu (cântăreață) () [Corola-website/Science/326957_a_328286]
-
a membrilor. Academia posedă și un personal de cercetători ai ebraicei și ai limbilor înrudite cu ea, care participă la proiectul Dicționarului Istoric al Limbii Ebraice, de asemenea un secretariat științific, care comunică cu marele public. Secretariatul furnizează publicului și radiodifuziunii opiniile Academiei.
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
spre sud porțiunea dintre Buzău și Ploiești a Magistralei CFR 500 (București (nord) - Vicșani), iar spre est calea ferată secundară 504 (Buzău - Nehoiașu). Cele mai apropiate aeroporturi se află la București și Brașov. Vârful Istrița este suport pentru relee de radiodifuziune și de televiziune. Pe platoul somital, se află o stație de monitorizare seismică. La nivelul dealului Istrița au fost desemnate următoarel arii protejate (situri de importanță comunitară): În imediata vecinătate:
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
dintre un furnizor de telefonie mobilă și un abonent, atunci când acesta trimite cuiva un SMS (un mesaj scurt). În zilele noastre prin medii se mai înțeleg și toate mijloacele moderne, cele mai multe digitale, folosite pentru comunicații în mass-media, așa cum ar fi radiodifuziunea, tipăriturile, Internetul și altele.
Mediu (arte și cultură) () [Corola-website/Science/323132_a_324461]
-
se aplică unui receptor, pentru a fi amplificată. Antenele sunt utilizate la emisia și recepția undelor electromagnetice sau a direcției undelor recepționate, fiind componente esențiale ale tuturor echipamentelor care utilizează unde radio. Ele sunt folosite în sisteme cum ar fi radiodifuziune, televiziune, comunicații radio bi- și multidirecționale, radar, telefonie mobilă, comunicații prin satelit, telecomanda radio, microfon fără fir, dispozitive Bluetooth, rețele wireless pentru calculatoare etc. De obicei, o antenă constă într-un aranjament de conductori metalici, conectați electric (de multe ori
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
pentru a cupla conexiunea sa electrică la câmpul electromagnetic. Undele radio sunt unde electromagnetice, care transportă semnale prin aer (sau alte medii), cu viteza luminii. Emițătoarele și receptoarele radio sunt folosite pentru a transmite semnale (informații), inclusiv în sistemele de radiodifuziune, televiziune, telefonie mobilă, Wi-Fi (WLAN), rețele de date, comunicații punct-la-punct (telefon, rețele de date), legături prin satelit, dispozitive controlate de la distanță și multe altele. Undele radio sunt, de asemenea, utilizate direct pentru măsurători în tehnologii, inclusiv radar, GPS, și radioastronomie
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
ai audiovizualului —, Premiul Iris—NATPE — Oamenii anului (1988) —, Premiul guvernatorilor Academiei Artelor Televiziunii și a Științei (1988), Premiul Jackie Coogan pentru contribuiții extraordinare aduse tinerilor prin divertisment în film (1988), Premiul Frederic W. Ziv pentru realizări deosebite în telecomunicații și radiodifuziune — a Conservatorului de Muzică din Cincinnati (1989) —, stea pe Hollywood Walk of Fame (1976), mai multe premii Annie și numeroase alte distincții care au dus la includerea lor în Television Hall of Fame în 1994. În martie 2005, Academia Artelor
William Hanna () [Corola-website/Science/324275_a_325604]
-
ai audiovizualului —, Premiul Iris—NATPE — Oamenii anului (1988) —, Premiul guvernatorilor Academiei Artelor Televiziunii și a Științei (1988), Premiul Jackie Coogan pentru contribuiții extraordinare aduse tinerilor prin divertisment în film (1988), Premiul Frederic W. Ziv pentru realizări deosebite în telecomunicații și radiodifuziune — a Conservatorului de Muzică din Cincinnati (1989) —, stea pe Hollywood Walk of Fame (1976), mai multe premii Annie și numeroase alte distincții care au dus la includerea lor în Television Hall of Fame în 1994. În martie 2005, Academia Artelor
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
nu-l va mai părăsi niciodată. În perioada 1932-1936 activează ca oboist și solist la corn englez în Orchestra Simfonică a CFR. După absolvirea Conservatorului, ocupă, prin concurs, postul de oboist și solist la corn englez în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Române. Rămâne credincios dragostei pentru folclorul muzical românesc, evoluând din 1936, în mai toate târgurile de pe Valea Mureșului, de la Reghin până la Toplița. Urcă, totodată, pe scenele Ateneului, Sălii de concerte a Societății de Radio, Arenelor romane, Căminului Refugiaților Ardeleni, precum și
Pavel Tornea () [Corola-website/Science/326652_a_327981]