10,190 matches
-
ei”. Așa să ne ajute Dumnezeu. Badea Gheorghe Cheia succesului Am auzit de multe ori tineri și tinere care afirmau cu inconștiență: „vreau să-mi trăiesc viața!” Asta însemna neîntrerupte petreceri zgomotoase, așa-zisele mai nou „Party”, terminate adesea cu scandaluri, rețineri la Poliție sau înternări la Spital. Și pentru asta au renunțat la școală, la serviciu, la familie, s-au bucurat să se integreze în grupuri deochiate de petrecăreți. Unii dintre ei aveau un spate asigurat de părinți bogați, cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
te asculte și nimeni nu te lasă să vorbești, nu deschide discuții despre politică în România. Părerile românilor sunt atât de diferite, de subiective și de pătimașe, încât în contextul temperamentului vulcanic specific românesc, se poate ajunge foarte ușor la scandal în familie, între prieteni sau în grupuri de comentatori liberi. Fiecare bun român are în mintea lui și apără în public imaginea unui om politic ideal, corect, cinstit și bine intenționat, despre care, imediat alături, un altul afirmă că acesta
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
funcționari cumpărați. Orice prostie rostită de Monica Columbeanu e preluată ca titlu în prima pagină a marilor cotidiene. Partea sinistră este însă că masa de cetățeni se lasă invadată și acaparată de avalanșa de lucruri neimportante, de presa zisă de scandal, de informațiile „gunoi” care abundă în piața mediatică, nu mai are timpul și puterea sufletească să se gândească și să se ocupe de problemele cu adevărat importante pentru țara românească. Mă cuprinde jalea când văd plin de neputință situația deplorabilă
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de control a calității, aveam punct fix de lucru în uzină, dar nu depindeam de ea. Am permis colaboratorilor mei să vină cu o jumătate de oră mai târziu. Dar și așa, uneori, câte o colegă întârzia. Nu-i făceam scandal, dar o atenționam discret, întrebând-o: „Marieta dragă, teai întâlnit cu Olguța?”, la care ea se colora puțin în roșu. Olguța era o prietenă de-a noastră care lucra la Spitalul Tractorul, două stații de troleibuz înainte de Uzina Rulmentul, și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
zimbrii patriei. Asta îmi evoca mie privirea aia. Io, un antitalent la desen, l-am pictat pe poet undeva în pădure. Și cu un câine în lesă. Un Eminescu puchinos, liliputan, ce-și scotea jigodia la plimbare. A ieșit un scandal monstru. Ce, bă, așa arată Eminescu? Adică Eminescu nu are dreptul să facă lucruri firești! L-am jignit impardonabil. Adică de ce Eminescu nu are dreptul să-și scoată câinele la plimbare?, m-am întrebat. Sunt destui poeți care n-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Titi, mai puțin descurcăreț, mai buimac, mi-a comunicat că tocmai sunaseră de la Miorița că trebuie să trec pe acolo să duc niște cărți. Colaborasem, v-am spus, cu mai multe luni în urmă la Miorița, plecasem de acolo după scandalul cu Luminița, dar de atunci ne retrăsesem ambasadele. Nea Titi părea extrem de călare pe situație. Doar vorbise cu secretara, cu doamna Mariana. Orice instituție are o doamnă Mariana. Sau dacă nu o are, și-o inventează. Varianta mi se părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
că lumea se autodistruge, așa că, pentru a fi acceptat, trebuie să demolezi și tu absolut orice îți iese în cale. Să fii dur, distrugător. Altfel cum? Asta e singura formă posibilă de „comportament poetic“. „M-am făcut muci! Am făcut scandal! Am regulat de-am rupt!“. Și uite, dacă romanticul se opunea lumii, se izola, iar beatnik-ul se revolta, acest nou comportament poetic pe care-l văd în jurul meu este extrem de conformist și previzibil. Pe linie. Nu deranjează pe nimeni. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
oameni necunoscuți de la masă dădeau de înțeles că el deja se afla acolo peste foarte multe țări. După eșecul descinderii la Farmacist, am mers la țața Anicuța: - Bă, tace o gură, tac mai multe! Mergi pe burtă, puteam să deduc, scandalul se va stinge de la sine, pentru că e imposibil să nu apară o altă bârfă mai ofertantă. Țața Anicuța nu era deloc străină de amploarea pe care o luase ecoul cărții mele. Era ceea ce îi spunea și numele, o țață. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
măsură. Țața Anicuța lăsa de înțeles nu că e fals ce am spus io, ci jignitor. Sunt niște adevăruri pe care doar idioții le rostesc. Am încercat s-o întreb dacă într-adevăr Șoferu, care-i era ginere, a făcut scandal, dacă e supărat foc și alte asemenea. Dacă, la fel ca pe Farmacist, l-a înțepat inima. Scrisul avusese afecte materiale, palpabile. Nu vreau să fiu oaie neagră. L-am întâlnit pe Șofer tocmai când venea de la serviciu. - Stai, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
oameni?). și am fost eroul ultimului „cartel“ sau provocare la duel; și asta nu pentru vreo femeie de Împărțit sau pentru vreo mănușă zvârlită cu elegantă impertinență și schimb de cărți de vizită, ci pentru un caz de beție cu scandal la serviciu al unui func țio nar de-al meu, destituit pentru aceasta; și fără ca să cunoaștem, nici eu, nici adversarul, a mânui o spadă sau a trage cu pistolul, Într-o vreme când asemenea scule ancestrale zăceau uitate, fără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi pentru lite ratura românească, cea a pungașilor de buzunare etc...“ Eroare profundă, adăugăm noi, „băzăneală“ curată, ar fi spus Gonea mardeiașul, țâșnind printre dinți un scuipat pentru Încercările scriitorului român, care Însă, după penibilele sale Începuturi, dar cu un scandal propice strategiei sale literare, a abordat apoi o lume mai accesibilă Înțelegerii sale literare și care i-a adus succesul. În echipa noastră cu lavaliere la gât, am numărat, la un mo ment dat, și pe Urmuz, inventatorul genului suprarealist
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Numai unul singur, poate, sau doi din profesorii noștri de la Sf. Sava merită amintirea acestor rânduri, printre care lene șul boier oltean, bun latinist și ratat profesor de liceu (fiindcă, având veleități de profesor universitar, se deochease pe urma unui scandal cu o servitoare violată), conu Mișu Calo ianu, care intra În clasă cu joben În cap și cu șoșonii descheiați, totdeauna cu o jumătate de ceas după sunetul de intrare, și ieșea iarăși cu o jumătate de ceas Înainte de sunetul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din „zotcă“ (gură) cântece de „pârnaie“ (puș cărie), ieșite toate din mintea lui „zurlie“ (nebună): Decât o viață amară și-un trai nesuferit/ Mai bine un glonț de pușcă și moarte la minut! - „mutat“ (ucis) dintr-o „nasulie cu căfteală“ (scandal mare cu bătaie) și, după ce a „mierlit-o“ (a murit), isprăvit cu șișurile (pumnale), cu cuți tele și cu bricegele, așa „muliu“ (mort) cum era, de toți [cei] care tremuraseră până atunci de spaima acestui „mardeiaș“ (bătăuș) peste toată această
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păzești astăzi țigările de pe masă, care dispar, nici nu știi cum, În mânecile acestui fost Împărțitor, din cei mai mari, ai Dreptății, neam, poate, după nume, cu un președinte la Casație de acum o jumătate de secol, judecat, cu mare scandal prin presa de atunci pentru faptul de a fi fost prins călătorind În tren fără bilet. Sunt oameni care nu știu nici cum și nici când trebuie să moară. (Aș fi totuși Îndemnat să-i plâng pe toți pederaștii din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu mașina, și soția lui, Eugenia, a sim țit despre ce e vorba. S-a luat după el și, la o poartă, i-a văzut mașina. A spart geamurile casei respective cu pietre. Era o zi de 1 mai. Ce scandal a fost la Întoarcere! La un bal care se ținea În Sala Oppler, s-au dus cu toții: Olga, Lucreția, Pompiliu, Matei Gheorghiu, Ioachim Botez poreclit Mutulică ș.a. Era un bal mascat, și Lucreția s-a decis să-și bată joc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și alți colegi, înaintea noastră, ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat. Apoi am ieșit din clasă. Următorii colegi au pus tezele peste ale noastre, încât lucrurile s-au încurcat rău de tot. A doua zi a fost un mare scandal în consiliul profesoral. Profesorul a descris minunea cu fantoma trasă de ață, dar nu a fost prins nici un vinovat. Dar de bănuit, tot pe noi ne bănuiau, cei care am depus tezele în acel moment. Faptul fiind consumat, au decis
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
femei frumoase, inteligente roiau în jurul său, erau fascinate de el, fratele meu fusese și în privința asta un norocos, un privilegiat!...), în semn de protest față de mârșăvia acelei fițuici, chiar și-a dat foc în fața sediului redacției. A fost un întreg scandal. Care s-a mușamalizat într-o săptămână și a fost dat uitării, ca atâtea și atâtea povești teribile de pe malul Dâmboviței. *** La încă o săptămână însă după aceea, fratele meu a murit subit, într-un accident de mașină, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
da , și încă ce va da, se va afla unde duc ițile și care din ele trebuie retezate”. Rog colegii să ridice această problemă, ori măcar să citească adresarea mea în plenul Parlamentului. și, ca nuca de perete, fug toți de scandal. Iată, așa și trăim cu toții, din mandat în mandat.... Când eram copil și locuiam la Taxobeni, la cei 25 de km. de Iași, undele de radio și TV de la Chișinău nu ajungeau până la noi. Ne mângâiam cu TVR și Radio
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
încep să vină din toate părțile: de la Soros, de la Uniunea Europeană, de la Guvernul maghiar, de la Uniunea Secuilor Liberi din Venezuela, de la Fundația Artistică „Poeții noștri“, de la Congresul American și din Afghanistan, de la un taliban care a studiat la Târgu-Mureș. Iese, bineînțeles, scandal, ziarele cu simpatii liberale scriu despre discriminare pozitivă, iar tabloidele patriotice duc acuzațiile și mai departe, asupra tuturor tipurilor de discriminări: convexe, bipolare, piramidale, ortoepice și maniheiste. Faptele însă sunt fapte: vicele udemerist se însănătoșește și Guvernul e nevoit să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
omenire, că nu era un om lacom, dar în gând le iubea pe rând pe toate femeile ce-i ieșeau în cale. Liber de obligația de a se și culca cu ele, liber de grija de a se despărți fără scandal și fără să afle Ionela. Era plin de iubire. „Ce prostie - își zicea Petruș N. Pop - să aduni și să tot aduni la amante, când poți să iubești pur și simplu.“ „Azi ce-ai mai făcut la serviciu?“, îl întrebă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
gândit și am trăit aiurea jumătate din viață, vina e la noi, nu la alții? Cetățeanul, care s-a enervat că eu nu eram eu, a devenit vindicativ. Mă privea dușmănos, și lumea din jurul nostru s-a rărit brusc, presimțind scandalul. „Te rog, Petrică - îl îngâna soția, care probabil că-i știa năravul -nu te ambala. Nu te da în spectacol.“ Femeia știa ce știa, pentru că bărbatul m-a arătat cu degetul și a ridicat glasul: „Un impostor, oameni buni! Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
artistul pe fostul ofițer -, ia zi-mi așa, ca de la moș la moș, de ce nu mi-ați dat, mă atunci viza? Știi la ce mă refer, nu?“ Cum să fi zis Marin că nu știa, când era să iasă un scandal monstru la CC? Baritonul nu era un solist oarecare, iar în Comitetul Central avea o mulțime de admiratori. „Noi, cei mici - s-a scuzat securistul pensionar -, ne făceam treaba, dar nu știu ce i-a venit lui dom’ colonel Panțâru. Cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
că s-a decalat ceremonia cu o jumătate de oră și alte fleacuri care dovedesc seriozitate. Sincer să fiu, părinte, nu mă simt deloc un păcătos, că am păcălit până azi vreo sută. Mai ales că nici unul nu a făcut scandal, când a descoperit că e o cacealma. Mi-e rușine însă că la ăia care au plecat cu trenul m-am dus ca un pervers la gară, să-i văd ce importanță își dau. Îmi pare rău că m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
femeie cu oase: „Așa, Băsescu, tată, șo pe toți!“. Povestea a pornit de la șah. Domnul Gabor tocmai îi hărțuia o regină cu un amărât de pion, când domnul Spirescu s-a enervat: „Ce-ai, mă, udemeristule, cu Mona mea, vrei scandal în Alianță?!“. Lucrurile ar fi rămas probabil aici, dacă tot corcitura cu cap de buldog și picioare scurte nu s-ar fi încăierat, aparent fără nici un motiv, cu o potaie oportunistă, care se lipea când de o haită, când de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
a invitat să discute situația cu calm, la ea în birou, nu de față cu copiii și educatoarele. Directoarea a fost categorică: „Dacă-i p-așa, să știți că fetele dumneavoastră au adus râia. Și, vă rog, nu mai faceți scandal, că e jenant“. „Măi, Ionescule - i-a zis Popescu directorului, cu care era prieten -, tu ai fost la mine acasă, știi cât de curată e nevastă-mea, ce zici despre cum mi-a vorbit tembela aia de la grădiniță? Că doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]