8,807 matches
-
doi ani. A fost hirotonit ca preot catolic de rit bizantin la 14 mai 1942 în orașul Pittsburgh (Pennsylvania), de către PS Basil Takach, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice Rutene din America. Fiind încardinat în Episcopia Romano-Catolică din Erie (Pennsylvania) pentru a sluji ca preot pentru parohiile greco-catolice românești, pr. Pușcaș a fost numit ca preot al Parohiei St. John din Farrell (Pennsylvania) și ca administrator (paroh) al Bisericii St. George din Erie (Pennsylvania). La 26 mai 1960, el a fost numit cu
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
obrajii, răniți de schjele războiului din anii 1941-45 și tocmai în anul 1989 a fosr redeschisă unde paroh la biserică a fost numit Serghei Galiț din s. Scumpia, mai apoi preotul Gheorghe Geverdan și Egumenul Flavian. Din 1992 până în prezent slujește preotul Vasile Ceban. Odată cu evoluția tehnico-științifică, Comuna Condrătești are și pagina (neoficială) pe rețeaua de socializare Facebook. La 8 octombrie 2016, împreună cu alte 16 localități din raionul Ungheni, au semnat Acorduri de înfrățire cu 16 localități din Județul Iași, realîzînd
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
dură. Biserica exista din cele mai vechi timpuri. Slujitorii cultului sunt pomeniți documentar din 1772. De la înc. sec. XIX în biserica "Sf. Arh. Mihail și Gavriil", construită din lemn, foarte veche, înzestrată satisfăcător cu obiecte și cărți, înregistrată în 1775 slujeau preoții Simion Belozerschi și Ioan Bostan (băștinaș), dascălul Clementie Bostan. Dascălul îi învăța carte pe cîțiva copii din sat. Răzeșul Luchian Tetelea a oferit bisericii o psaltire și un ceaslov, cu intenția ca preotul Bostan să-i învețe carte și
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
călugări și frați au fost trimiși de la mănăstire pe la casele lor. Deci, dascălul Eftodi Teodosie, rămas fără postul de prisăcar, în semn de protest a plecat din sat, ca să revină peste o vreme acasă în rasă de preot, dar a slujit inițial în parohia Căinari din satul lui A. Mateevici, apoi în biserica din s. Prajila, Florești. În prezent în localitate activează biserică Sf. Treime, preot-paroh fiind Mihail Coadă, dascăl - Lilian Lozan. În prezent populația satului este în marea majoritate de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Cucuietii Vechi care era la centrul comunei. Construcția bisericii a fost finisata la 1862, măi la vale tot din acești bani s-a constriut o casă pentru preot și o fîntînă. preot a fost numit Ghermoden Vladimir din Edinet. A slujit pînă în anul 1910, a avut 5 copii și soția a trait 105 ani. Preotul a păstorit acei creștini pînă la adînci bătrînețe. Tot din banii găsiți a fost construită o școală în satul Sturzeni, unde învățau copiii din acele
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Negruș Cristofor, loc ales și măsurat de către episcopul Visarion în baza Legii de organizare bisericescă din anul 1923, plantat de jur împrejur cu salcîmi. Cît a durat războiul, pînă în 1945, Sfîntul locaș a fost pustiu. După război vine să slujească la biserica din Cucuietii Vechi, preotul Matveenco, care nu avea familie și s-a aflat aici pînă în 1953, cînd biserică a fost închisă. Preotul Matveenco se refugiază în Ucraina, unde este ucis mișelește. Aproape 36 de ani, biserica din
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
sau Ivány Grünwald Béla din pinacoteca timișoreană. Colecția de pictură franceză a muzeului aparține secolelor XIX și XX, când Parisul, devenit centru al vieții cultural-artistice europene, cunoaște cele mai violente confruntări între noile curente și conformismul unei arte tradiționaliste ce slujea oficialităților vremii. Lucrările pe care le deținem sugerează doar unele aspecte ale climatului plastic francez din această perioadă: preocupările școlii de la Barbizon se reflectă în „Peisaj la Fontainbleau” a lui Diaz de la Peňa, sau în pictura lui Jules Dupré; influențe
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
se află astăzi orașul București. În 1679 a fost construită în această zonă o mănăstire de către Șerban Cantacuzino, care mai târziu a fost transformată în palat regal în 1888 de către Carol I. În jurul palatului și-au construit case cei care slujeau la palat precum și cei care dețineau ranguri înalte în armată. Carol I a construit în jurul palatului Gara Cotroceni, care servea drept gară regală. Personalități importante au locuit în acest cartier precum: Ion Minulescu, Marin Preda, Ion Barbu sau Liviu Rebreanu
Cotroceni () [Corola-website/Science/303443_a_304772]
-
lui Ioan Stupină, zis Lieber, din [[Baia de Criș, Hunedoara|Baia de Criș]]. A fost îngropat cu funeralii naționale la [[13 septembrie]] în [[Panteonul Moților]] de la [[Țebea, Hunedoara|Țebea]], jud. Hunedoara, lângă "[[Gorunul lui Horea]]". La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din [[Brad]] și Balint (unit) din [[Roșia Montană, Alba|Roșia Montană]]. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
ar fi deținut în podul Mănăstirii Cernica materiale legionare și arme. La 2 februarie 1942 s-a călugărit la Mănăstirea Antim din București, dându-i-se numele de "Bartolomeu". În același an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind în această calitate la Mănăstirile Polovragi și Baia de Arieș. În toamna anului 1944 s-a înscris ca student la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. În calitate de
Bartolomeu Anania () [Corola-website/Science/299991_a_301320]
-
terminate a venit rândul iscălirii (...) Vintilă Brătianu pregătise în mijlocul mesei o călimară frumoasă și un condei destinat a fi păstrat în amintirea acestei scene istorice".” Izbucnirea Primului Război Mondial avea să pună la grea încercare familia Brătianu, care a ales însă să slujească interesele țării, chiar cu asumarea unor mari primejdii pentru fiecare din membrii familiei. În iarna lui 1916, Vintilă a plecat odată cu Ionel Brătianu și cu întreg guvernul condus de acesta, în refugiu la Iași, în vreme ce Lia și unicul lor copil
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
Ca urmare a numărului mare de pelerini care sosea aici în timpul hramurilor de la 14-15 august ("Adormirea Maicii Domnului") și de la 8 octombrie ("Sfânta Maria a Rozariului"), s-a construit în 1911 o casă pentru pelerini, în apropierea bisericii, care a slujit și ca și cămin cultural. În anul 1914 a fost construit corul, care a fost sfințit într-un cadru festiv la 21 aprilie 1918. Un alt obiect de artă din biserică este frumoasa orgă clasică, adusă în 1937, dar serios
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
Świerklany. Cacica 15.08.2010"", a cărei traducere în limba română este următoarea: ""Locuitorilor comunei Cacica în semn de prietenie din partea regiunii (powiatului) Rybnick și a comunelor Czerwionka-Leszczyny, Gaszowice, Jejkowice, Lyski, Świerklany. Cacica 15.08.2010"". La această biserică au slujit următorii preoți-parohi:
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
Baia, care are aproape 3.000 de cămine. Am găsit numai 63 de familii de catolici și aproximativ 316 suflete, unguri și sași de neam. Aici sunt două biserici clădite din piatră, una pe jumătate năruită, în care nu se slujește, cealaltă destul de frumoasă și încăpătoare, cu podoabe de altar. În această biserică am găsit ca paroh pe preotul Laurențiu din Transilvania"". Biserica din Baia avea în stăpânire câteva vii la Cotnari, după cum reiese dintr-o scrisoare din 30 martie 1604
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
îngropată sub cristelniță. Misionarul sus-amintit menționează că biserica avea în proprietate o casă cu pivniță și cinci vii. În afară de aceasta, se mai afla în afara orașului o altă biserică de zid, închinată sfântului Petru; aceasta fusese ruinată din vechime și se slujea în sacristie. Comunitatea catolică din Baia era formată la acea dată din 44 de case cu 215 credincioși și era păstorită de preotul Gheorghe Gross. Marco Bandini, arhiepiscop de Marcianopolis și administrator apostolic al catolicilor din Moldova (1643-1650), a vizitat
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
face alte vizite în satele catolice din Moldova, notând că la Baia este o biserică de piatră, destul de mare, cu trei clopote. Casa parohială era din lemn. Aici mai exista o ""bisericuță a Sf. Apostoli Petru și Pavel, unde parohul slujește liturghia în anumite zile"". Aici mai rămăseseră doar 189 sași catolici, în afară de copii. Misionarul Vito Piluzzi din Vignanello preciza într-un răspuns din 26 august 1671 la un chestionar al Congregației De Propaganda Fide, intitulat "Despre misiunea din Moldova" că
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
misiunea din Moldova" că ""la Baia, biserica principală care este în mijlocul orașului, este de piatră, alta de cărămidă a fost arsă de tătari și a rămas doar sacristia care e de piatră și s-a făcut o capelă și se slujește a doua zi de Paște, la Sf. Marcu și de rogațiuni"". Comunitatea catolică din Baia s-a redus tot mai mult, iar misionarul Giovanni Ausilia scria într-o relatare trimisă în 1745, trimisă la Propaganda, că la Baia mai erau
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
mult să conducă regatul, ca un adevărat rege. În tinerețe, Henric era descris ca un om blând, care a acționat mai mult ca interlocutor decât un rege. Era un om generos și oferea cadorui și titluri tuturor subiecților care îl slujeau cu încredere. Din păcate, Caterina nu a putut să-i ofere lui Henric nici un moștenitor de sex masculin; primul copil al Caterinei a fost o fată, care a murit la naștere, iar al doilea a fost un fiu, Henric, Duce
Dinastia Tudor () [Corola-website/Science/313090_a_314419]
-
încadrate între coloanele pridvorului bisericii Colțea. Printre reliefurile decorative cu elemente florale se află și vulturul bicefal cantacuzin. În 1715, Mihai Cantacuzino a construit Hanul Colțea (acum dispărut), în jurul bisericii Colțea, pentru a putea procura bisericii și celor care o slujeau venituri din care să se întrețină. În cursul lucrărilor de reparații din 2006, în jurul bisericii au fost descoperite fundațiile unei biserici anterioare celei actuale, care ar putea fi biserica lui Udrea și Colțea Doicescu, precum și 104 morminte din secolele XVII-XIX
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
laică adecvată. Șalom se distinge la învățătură, capătând și o bună stăpânire a limbilor rusă și germană. În timpul liber frecventează pe cantorii și pe „clezmerii (interpreți de muzică populară evreiască) găzduiți în hanul administrat de tatăl său, care îi vor sluji mai târziu drept surse de inspirație personajelor a două din primele sale romane în limba idiș „Iosele Solovei” și „Stempeniu”. La 16 ani suferă o criză sufletească trecătoare când se îndrăgostește de fata unui cantor, care în cele din urmă
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
periferie a curierilor și a ordinelor imperiale. Au fost impuse, în întreg imperiul, măsuri, greutăți, monedă, calendar și mijloace de transport unice. Pe lângă măsurile administrative și politice, Qin Shi Huangdi a distrus baza ideologică a sistemului Zhou, confucianismul, ideologie care slujea interesului structurilor bazate pe raporturi personale stabilite între rege și membrii aristocrației provincial, dar nici celelalte curente filosofice existente nu au beneficiat de un tratament favorizator. Acest efort s-a materializat într-un edict prin care toate școlile de filosofie
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Muntelui, în vreme ce în lume denumirea Al Aqsa este folosită mai ales cu sens restrâns - pentru clădirea moscheii cu cupola de argint. Aceasta este denumită de arabi Al Qibli și, spre deosebire de alte moschei, nu are un minaret propriu, minaretele care o slujesc fiind cele patru minarete exterioare de pe munte. Sanctuarul islamic a fost construit pe locul unde se crede că au fost ruinele templului iudeu din Ierusalim, care a fost distrus de români în anul 70 d.Hr. Moscheea a fost la
Moscheea Al-Aqsa () [Corola-website/Science/314642_a_315971]
-
Scaun, la 1 iulie 1963 ca atașat la nunțiatura apostolică din Panama, a frecventat cursurile Academiei Diplomatice Pontificale. Începând cu 1967 a fost transferat la reprezentanța pontificală din Iran, unde a rămas până în ianuarie 1971, când a fost chemat să slujească pe lângă Secretariatul de Stat, ca secretar particular al substitutului de atunci, Giovanni Benelli. La 12 decembrie 1979 papa Ioan Paul al II-lea l-a numit consilier al Secretariatului de Stat. La 9 octombrie 1987 a fost promovat secretar al
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
candidat în teologie, prin susținerea tezei cu tema ""Serviciul pastoral al Sfântului Iov, egumenul Mănăstirii Lavra Pochaev"". Odată cu absolvirea Academiei Teologice din Moscova, este transferat la 20 iulie 1988 ca locțiitor al starețului Mănăstirii Lavra Poceaev (din Ucraina de Vest), slujind acolo până în noiembrie 1990. Prin hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din 24 noiembrie 1990, arhimandritul Onufrie Berezovski a fost numit în funcția de episcop al Cernăuților și Bucovinei. A fost hirotonit întru arhiereu la data de 9 decembrie
Onufrie Berezovski () [Corola-website/Science/313636_a_314965]
-
diacon necăsătorit la 2 martie 1980 și ca preot la 7 aprilie 1981. Și-a desfășurat activitatea pastorală în Eparhia Asiei Mijlocii până în anul 1987. Este tuns în monahism la data de 29 decembrie 1989, cu numele de Pantelimon și slujește ca preot-paroh în Eparhia de Sumi. Apoi, între anii 1990-1991, lucrează pe postul de secretar al Administrației Eparhiale din Crimeea și Protopop al raionului Kerci. Timp de un an, a fost cleric în cadrul grupării schismatice intitulate Biserica Ortodoxă Autonomă a
Pantelimon Romanovski () [Corola-website/Science/313658_a_314987]