11,425 matches
-
acorde spațiu pentru emisiuni consacrate românilor din afara granițelor țării; Agenda activităților 1.I - 30.VII 2002 15.I. - Evocare - Eminescu pe pământul românesc și În durată eternă (Prof. D. Scărlătescu). Veronica Micle omagiu la Tg. Neamț. 24.I. - La dezvelirea statuii ecvestre a domnitorului Mihai Viteazu În dealul Copoului 15.II. - Fundația „Ginta Latină” și Liga pentru Cultura Românilor de Pretutindeni(Prof. C. Ghe. Marinescu) protestează Împotriva articolelor defăimătoare privind personalitatea și rolul lui Mihai Viteazu În Înfăptiurea primei uniri a
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
turiști, prin mulțimea de râuri, lacuri, munți și ghețari. A precizat că multe parcuri naționale au fost create cu scopul de a proteja pădurile cu specii autohtone. Ne-a însoțit apoi într-o vizită prin oraș Plaza Muñoz Gamero, cu statuia lui Magellan, portul vechi, Centrul Cultural Braun-Menendez, fosta reședință a celor mai bogați crescători de oi din zonă, impunător prin luxul și opulența mobilierului și a decorațiunilor, Museo Regional Salesiano... Muzeul prezintă strădaniile călugărilor salesieni de a creștina, civiliza și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și monumentalei stații de cale ferată (azi Centru cultural) Estacio Mapocho, proiectată de doi arhitecți francezi în 1912, se află Parque Venezuela și Parque Forestal, modelat la sfârșitul secolului al XIX-lea de peisagistul francez Georges Dubois și înzestrat cu statui "pe gustul tuturor", de la Cristofor Columb la Bach și de la poetul Ruben Dario la zeul Pan! În peregrinările prin centru, un popas făceam întotdeauna la Cerro Santa Lucia (cerro semnifică înălțime, deal), locul unde la 13 decembrie 1541, ziua Sfântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
o populație de 3800 locuitori. Primul european care a pășit pe insulă a fost olandezul Jacob Roggeveen, la 1722, chiar în duminica Paștelui, de aici și numele insulei. Jurnalul navei olandeze menționează că insula era împădurită și că moaii, enigmaticele statui, erau în picioare și cu "pălăriile" puse. Primul contact cu "civilizația" nu a fost prea favorabil pentru băștinași, unul fiind împușcat la încercarea de a se sui pe corabie, iar alți 12 uciși cu focuri de armă pe țărm. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
persoane! Au rămas și astăzi neelucidate multe mistere legate de Insula Paștelui de unde au venit localnicii, din Polinesia sau din Peru?; ce secrete ascund cele 10 tăblițe acoperite cu scrierea rongo-rongo?; ce i-a determinat pe băștinași să modeleze uriașele statui de până la 10 metri și cu o greutate de până la 50 de tone și cum le-au transportat până la locurile unde erau ridicate pe postament?... Epoca de bunăstare a insularilor a venit de la americani, la sfârșit de secol XX, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să zbârnâie până la plecarea spre Madrid și probabil că cei de la Consulat au avut ce raporta superiorilor! Cele trei zile petrecute la Rio le-am folosit din plin cu vizite la muzee, plimbări pe malul oceanului, ascensiuni pe Corcovado, la statuia lui Isus, și pe Cabesa de Azucar. Am făcut chiar și baie în ocean, apoi ne-am plimbat ca nababii pe Copacabana și am "luat masa" la terasa unui restaurant cochet, "Meia pataca" ("Jumătate de ban"), față în față cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Tripla Alianță și Îl ruga să ceară pentru el o audiență la prințul Bismarck. Însă evenimentele s-au complicat datorită incidentului de la Iași din 17-18 iunie 1883, când, deputatul Petre Grădișteanu, rostind un toast la banchetul organizat cu ocazia inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a făcut referire la „pietrele prețioase care lipsesc din coroana lui Ștefan cel Mare”. Într-o telegramă transmisă la Viena la 21 iunie 1883, la 4 zile de la discursul lui Grădișteanu, baronul Mayr Îi punea la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
menirea lui Petre Carp a fost să arate celorlalți și să arate generațiilor viitoare adevăruri, de la care pornind, să poată făptui trainic și fecund.... Școala sa aiba atunci se va Întemeia, când personalitatea sa va scăpa din ghearele patimilor politice...Statuia i se va Înălța atunci, când ale multor contimporani iluștrii vor cădea În ruină.” Concluzii Din rândul politicienilor care au influențat evoluția politică a României, Petre P. Carp s-a făcut remarcat datorită convingerilor pe care și le-a exprimat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
seara, în Câmpulung, vreme primăvăratică, de aprilie pripit, culori între mov și albastru, cu mari pete cafenii, un amestec de pământ și cer în imagini inversate, învălmășite într-un peisaj fastuos în care domină, solemnă, solidă, vineție, cetatea Rarăului, imensă statuie a lui Dumnezeu, de la care, aici, începe și se termină totul. Mi-am luat în primire rosturile, acelea de a avea grijă de bolnavii spitalului de psihiatrie. Spital solid, "habsburgic", încă bine păstrat. Până m-am informat, până am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
se sărută". Și de la Repedea ne întoarcem târziu, oprindu-ne la motel, ca să privim luminile lașului, pâlpâind în aerul cald al nopții ca niște licurici. De-aș fi fost primar, aș fi așezat aici, pe un soclu măreț, de piatră, statuia lui Mihai Viteazul, pe care aș fi pus zece mii de lumini, s-o vadă cine intră în Iași și să se înfioare de istorie. Mai este timp. Deci: nu-i adevărat că sunt refractar. Iubesc Istoria ca pe o femeie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
foarte multe școli și-au însușit numele elevilor pe care i-au lăsat repetenți. Bacovia are un liceu cu numele lui Aceasta este o reparație istorică bizară. Cazul lui Bacovia este oarecum mai special. Lui i s-a făcut o statuie foarte frumoasă la Bacău, peste drum de liceu, "cimitirul lui". L-am văzut pe genialul interiorizat, tras în bronz, silit să participe la un chiolhan cu meterhanea, un bal public organizat în cinstea unui parvenit localnic, cu "chef de chef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lipsa și se va nota: "obiect de bronz, reprezentând un om care fuge, în stare uzată, propus pentru reformă". S-ar putea ca unii să încerce să dreagă obrazul șifonat al concetățenilor dând vina pe țigani. Dar nu-i adevărat. Statuia a fugit singură, scârbită de atâta cultură locală cât există în marele oraș. Bacăul pe care îl prețuiesc foarte mult. * Școala primară ("elementară") am făcut-o în orașul Dorohoi, fostă capitală de județ. Regretam Soroca, unde simțeam "istoria" și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
derivat al unor reverii care anulează geometria, spațiul și timpul și legile de toate felurile. Mă întrebam atunci, la Bacău, dacă astfel de producții suprarealiste sunt cumva nocive. Nu știu, lumea era antrenată... până și Bacovia era de față, în statuia lui; am sperat că poetul își va extrage făptura din bronzul în care este încastrată și se va furișa undeva, fiindcă astfel este "greu de trăit pe pământ". Dar a rămas cu soarta lui de revoltat abulic. Festivalul continua... "trăiască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
asistentele, studenții se dăduseră înapoi, într-un cerc. Potain s-a ținut neclintit, impecabil, în albul său halat, acoperindu-se din ce în ce mai mult cu sânge și puroi. Neclintit, până la sfârșit, ca un părinte, ca un fiu, ca un duh ocrotitor. O statuie compusă din doi oameni, într-un fel, aceiași... Aceasta este povestea adevărată de care uitasem, pe care am regăsit-o în fructul pe care mi l-a dăruit bătrâna bolnavă, ca o urare de Anul Nou. Aș vrea să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înaintea femeii. Amândoi au câte o săpăligă. Amândoi par împovărați de muncă și de viață. Cuplul statuar, de înălțimea unei jumătăți de metru, sculptat într-un lemn de esență tare, a rezistat timpului; figurile celor doi se disting bine, deși statuia este plină de caverne, părând a fi un burete de lemn; încheieturile labei picioarelor, la amândoi, s-au subțiat de vechime și par o sfoară, o sârmă; abia se mai văd firele care țin tălpile femeii. Statueta pare retrasă, pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dobre , comandant legionar, venise chiar în cămașă verde și, suit pe piedestalul grilajului, dădea tonul cântecelor legionare. După ce Regele Mihai a ieșit în balcon și a salutat mulțimea, fiind răsplătit cu nesfârșite ovații, ne-am încolonat și am pornit spre statuia lui Mihai Viteazul. Aici, alte cântece, alte urale și apoi coloana, de mai multe mii de legionari, a pornit pe Bulevardul Brătianu. Dobre mergea în frunte, dirijând cântecele, iar între cei opt sau zece din primul rând erau Radu Gyr
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
legionare. În minunate costume naționale, în cămăși verzi decolorate, ascunse prin cine știe ce unghere, călcând falnic în cadența marșurilor legionare cântate pentru întâia oară de muzicile militare, ceasuri după ceasuri s-au perindat în rânduri strânse unitățile legionare prin fața tribunei de la statuia lui Mihai Viteazul. Ministrul Germaniei, nătărăul Fabricius , diplomat de carieră, fără nicio afinitate sufletească cu regimul național-socialist a cărui insignă o purta totuși la butonieră, și fost în grațiile lui Armand Călinescu, se întreba mirat în gura mare: „Dar unde
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
însă, deoarece potrivit proverbului românesc, necazurile nu vin niciodată izolate, o nouă amenințare se conturase la orizont. Ministrul Ion Petrovici, deși nu mă cunoștea personal, era supărat pentru că în timpul [286] guvernării „legionare” cerusem îndepărtarea din fața Fundației Dalles a celor trei statui de Baraski, comandate chiar de Petrovici pentru Iași. Adevărul fiind puțin diferit de relatările obișnuite, cred că e bine să-l restabilesc aici: Directorul Artelor, Dan Botta, întocmise un referat, arătând că prezența acestor statui, fără valoare artistică (după părerea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Fundației Dalles a celor trei statui de Baraski, comandate chiar de Petrovici pentru Iași. Adevărul fiind puțin diferit de relatările obișnuite, cred că e bine să-l restabilesc aici: Directorul Artelor, Dan Botta, întocmise un referat, arătând că prezența acestor statui, fără valoare artistică (după părerea lui, căci mie nu mi s-au părut chiar din cale afară de slabe), așezate în fața Fundației Dalles în timp ce noi pregăteam deschiderea Salonului Oficial de Toamnă, ar putea da loc la interpretări greșite; de aceea cerea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
legea, dar trebuie să știi că în guvernul din care fac parte, și cel puțin în ceea ce mă privește pe mine, miniștrii nu primesc ordine, ca în timpul guvernării legionare. Deși dta te-ai purtat nedrept cu o realizare a mea (statuile!), eu nu sunt răzbunător, așa încât nu din acest motiv personal, ci din convingere că Muzeele trebuie să fie în legătură cu Universitatea, am trecut în lege dispozițiunile ce te-au alarmat. Am găsit însă o formulă care să-ți dea satisfacție, instituind
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mergeau (nu fugeau) în America pe post de colegi cu americanii. Îmi părea deja ireal. În pădurea seminarului însă ne-am cam întristat și eu și prietena mea, Doina Ștefănescu. Visasem un zbor planat spre Manhattan, cu vedere panoramică spre Statuia Libertărții, ca-n filme. Avionul nu mergea pe acolo. După șapte zile frustrante (America ecologică, izolată în liniște de monastire, și nu cea metropolitană), un coleg canadian a închiriat o mașină să ducă est-europenele să vadă și ele de-adevăratelea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
la un miracol trăit intens, ca în copilărie. Spre seară am luat un feribot de la capătul lui Battery Park să mergem pe Hudson până pe o insulă vizavi de Gemeni. Manhattanul rămăsese în spate, sclipind în amurg. Stăteam cu ochii pe Statuia Libertății și pe apa fluviului, până s-a înnoptat. Când feribotul s-a rotit spre „casă”, în fața noastră s-a arătat o strălucire pe care nici nu am putut-o visa: insula de granit scăldată de lumini, Gemenii triumfau mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
colaborarea salariaților încadrați la stațiune. Nu pot să vorbesc despre Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” fără să amintesc de regretatul inginer, Mihai Dulică, Director General al I.C.H.P. Constanța, fără de care nu puteam recupera Stațiunea. Acest om ar merita o statuie în incinta Stațiunii, alături de aceia a profesorului I. Borcea. Acum, când mă gândesc la oamenii pe care i-am încadrat la Stațiune îmi dau seama cât de importantă este alegerea unor oameni cu care să poți lucra. Nu pot să
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Gambetta referitor la pierderea Alsaciei și Lorenei "Să ne gîndim mereu la ele, dar să nu vorbim niciodată" continua să fie respectat de mediile oficiale, dacă doliul național se exprima, într-o manieră liniștită, doar printr-o eșarfă neagră la statuia orașului Strasbourg din piața Concorde trîmbița lui Déroulède, în fruntea Ligii Patrioților, suna neobosită adunarea împotriva Germaniei. Berlinul era foarte atent la toate acestea. Astfel încît, paralel cu întărirea prin alianța cu Rusia și chiar din cauza acestei alianțe pe teritoriul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
scoată sume serioase. Puteai bănui că aceste răpiri fuseseră benevole și puse la cale la Sofia, pentru a alimenta fondurile de propagandă, prin grija faimosului Bourchier, corespondent la "Times", pasionat bulgarofil ceea ce i-a adus, în viață fiind, onoarea unei statui în capitală, ca mulțumiri pentru serviciile făcute). Singura personalitate creștină autorizată să însoțească poliția în anchetarea masacrelor era Maica Pucci, superioara de la "Filles de la Charité", care conducea Spitalul din Salonic. Turcii îi conferiseră gradul onorific de colonel, iar această femeie
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]