8,805 matches
-
zeițe. O frumoasă poveste despre iluzia dragostei. • Relații stranii Philip José Farmer a fost adesea fascinat de problemele rezultate din întâlnirea și iubirile dintre extratereștri sau dintre aceștia și oameni. El a adunat într-o culegere intitulată Strange Relations / Relații stranii (1960), mai multe nuvele în care revine asupra raporturilor œdipiene dintre noii părinți și noii copii. Nuvela intitulată Open to Me, My Sister / Deschide-mi, sora mea (1960) este o adevărată capodoperă. Ursula K. Le Guin a fost și ea
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
feerice, precum și în raport cu cunoașterea omului, a resurselor sale nebănuite, demistificate”. în mod metaforic, Gianfrancesco echivalează reziliența copilului din aceste scrieri literare cu pofta de viață. „Ceea ce el [copilul rănit de viață] cunoaște în memoria și în corpul său este trăirea stranie, venită fără să știe prea bine de unde, a unei dorințe intense de viață.” Aș reaminti aici faptul că în pedagogie se consideră că cel mai semnificativ dar pe care o mamă îl poate face copilului său este pofta de viață
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dincolo de ușă (poate să fie și-o jucărie de pluș, nu e nevoie să ne sperie chiar în fiecare noapte câte-un monstru). Ne-ntindem în pat cu o bucurie egoistă și, după ce adormim, ne alungim din ce în ce mai mult, ne contorsionăm straniu, ca și cum corpul nostru ar lua forma visului. Și dacă a doua zi dimineață ne trezim odihniți, respirând iarăși cu forță, e doar pentru că nu ne mai aducem aminte de războaiele și de înfrângerile noastre nocturne. Somnul nu e întotdeauna secvența
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă de către bătrânul straniu care refuză dialogul cu oaspetele acesta impus. Gazdă ursuză și neprietenoasă care este bătrânul ciudat arată dorința de a-și păstra secretul, nevoia de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
in pentru ca voinicul să doarmă liniștit." și atunci "un somn adânc și lin ca moartea se lăsă atunci pe pleoapele voinicului"179. Ne-am fi putu aștepta ca el să fi rămas treaz în fața iminenții sosirii sale (și această comportare stranie îl intrigă mult pe Aristotel (vezi Poetica, cap. 24). Dar asta ar însemna să uităm că Ulise nu doarme decât în momentele de criză și de tranziție 180. Ajuns pe insula Itaca, feacienii îl luară mai întâi din "adâncul corăbiei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și se aruncă oftând pe țărmul zgomotos al mării"181. Dar această ne-recunoaștere a unei patrii multă vreme dorite capătă de-a lungul timpului un cu totul alt sens. Această ne-recunoaștere face din Itaca o insula familiar de stranie (un-heimlich), care se ascunde pe măsura înaintării spre ea, un orizont mereu pierdut. Oare ea nu este decât un vis? O amintire? Există ea măcar (și știm cât de mult călătorii moderni sunt niște Ulise fără Itaca)? Și dacă ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ne amintim și despre efectul fiziologic provocat de către efectul de surpriză. Diderot, autor dramatic care se pricepe la paradoxurile actorului, scrie un mic articol pe această temă în Enciclopedie. Surpriză s.f. (Gram.): mișcare admirativă a sufletului prilejuită de un fenomen straniu. Nu știu dacă există multă diversitate în modul în care organele noastre pot fi emoționate. Totul se reduce poate la diferitele grade de intensitate față de diferitele obiecte; și de la emoția cea mai ușoară de plăcere, care abia dacă ne alterează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unei nopți pline de sortilegii și de surprize. Dimineața amanții se despart pentru totdeauna fiindcă nu mai există nici o continuare. Damon este tot atât de păcălit ca și amantul recunoscut și soțul Doamnei T... Și cititorul se întreabă care este învățătura acestei stranii întâmplări, dacă este vreo morală (care ar fi fără îndoială foarte imorală) sau dacă, pur și simplu, nu este nimic de spus despre această noapte furtunoasă în care femeia apare de la un capăt la altul ca cea care conduce un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dacă este vreo morală (care ar fi fără îndoială foarte imorală) sau dacă, pur și simplu, nu este nimic de spus despre această noapte furtunoasă în care femeia apare de la un capăt la altul ca cea care conduce un joc straniu și voluptuos și dacă nu e nimic altceva decât un efect de surpriză, cel al unei seducții care se pune în scenă, ironizându-se totdată. Am căutat care este morala acestei aventuri dar n-am găsit niciuna". Astfel se termină
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a unui Isus-lepros-ispititor-sodomit, un Isus-diavol. Dacă dispare din versiunea finală, rămân totuși câteva urme din el în imaginile cerbului cu săgeata, a mamei cu coarnele și coada ei335 , a tentațiilor inspirate de către diavol și chiar în apariția finală a ființei stranii. Este, fără îndoială, o ironie feroce din partea scriitorului să facă să dispară latura de diavol în viziunea unui Isus de aghiazmatar. Sfântul Iulian cel Primitor este o poveste. O poveste crudă plină de sadism, sânge și sfințenie, care vorbește despre
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numeroasele vieți de sfinți cu intenție hagiografică care contribuie, în Evul Mediu, la crearea unui legendar creștin. "Legenda Sfântului Iulian cel Primitor nu este foarte veche; ea nu face parte din această perioadă de înflorire a unor legende hagiografice unele stranii și bizare, altele realmente frumoase, prin care s-a manifestat în primele cinci sau șase secole ale Creștinismului, uluitoarea facultate "mitopoetică" a noii religii"336. Se pare că legenda a existat, totuși, înainte de secolul al XIII-lea. O găsim în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Dupont în 1839 (aceste texte sunt editate de către Benjamin Bart). Cunoaștem, de asemenea, manuscrisul de la Arsenal (considerat ca datând din 1267) și publicat de către Adolf Tobler 337. Astfel, Acta Sanctorum, culegere de legende și alte manuscrise au propagat această legendă stranie care a reținut atenția lui Flaubert. Legenda i-a interesat pe meșterii sticlari din secolul al XIII-lea, după cum atestă vitraliile din Rouen și din Chartres. Se găsește o interpretare teologică a legendei care vede în această istorie o poveste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru unul, și dorință de a ști, curiozitate pentru altul și o curiozitate care este și dorință de dominare și stăpânire acasă la cel care este menținut la distanță de ceea ce apare, se constituie ca un secret. Asistăm atunci la stranii întoarceri de situație în care invitatul devine stăpânul stăpânului (un joc complex devreme ce stăpânul casei se dă drept servitor al oaspetelui său, care la rândul său pentru a avea trecere trebuie să devină sclavul sclavului său etc.). În jurul acestei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și pătrunde în secretul celuilalt, provocând o răsturnare de situație în casa acestuia, dar a cărui anchetă se poate dovedi a fi și o strategie care îi permite să evite propriul secret. Or, secretul celuilalt se descoperă legat, în mod straniu, de propriul destin, adică este rizom, comunicare subterană între secrete. Secretul unuia, în oglindă simetric cu secretul celuilalt, îi dezvăluie fețele multiple. Legăturile care leagă pe detectiv și pe criminal în aceeași culpabilitate sau același secret, invitatul și gazda sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este anonim și nu îi vom ști niciodată numele. Prin aceasta el ar putea fi dublul autorului însuși, despre care știm că are o importantă parte autobiografică imaginară în operele sale, dar mai ales, acest anonimat îi conferă un statut straniu și particular care nu numai că dă povestirii un aspect misterios, dar tinde să semnifice, în narațiunea la prima persoană că acest narator subiectiv este finalmente cel al cărui secret nu va fi niciodată descoperit, că el este un subiect
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Confruntarea, dialogul între narator și gazda sa are și aici analogii subliniate cu Prăbușirea casei Usher. În cele două povestiri, un vizitator exterior sosește într-o casă izolată, veche și încearcă să dialogheze cu gazda sa care are un comportament straniu, ce suscită teamă și curiozitate. E important pentru vizitator să înțeleagă și să înlăture secretul. Portretul gazdei, bătrân cu tâmplele argintii, cu vocea sa răgușită și imperioasă, cu chipul său ridat, nobil și sălbatic totodată, cu ochii sumbri și adânci
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bibliotecă are cărți vechi cu caractere din secolul al XVII-lea, "vechi cronici regionale în latină și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului față de personajul straniu este același. "Lucru straniu", constată el, nu se gândește deloc să plece după ce s-a odihnit și a mâncat. Pericolul, în acea vreme, de a rămâne într-o casă oricare ar fi fost ea, și chiar ceea ce credeam să fie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu caractere din secolul al XVII-lea, "vechi cronici regionale în latină și în italiană"), cărți bogat legate, împodobite cu blazoane) caracterizează aceste ființe fantastice care par să fi scăpat timpului. Iar atașamentul naratorului față de personajul straniu este același. "Lucru straniu", constată el, nu se gândește deloc să plece după ce s-a odihnit și a mâncat. Pericolul, în acea vreme, de a rămâne într-o casă oricare ar fi fost ea, și chiar ceea ce credeam să fie datoria mea de om
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mi-l face într-un anume fel apropiat"443. Dacă ajunge să-i placă ("ceva în felul mea de a vorbi pesemne îi plăcea sau îl liniștea"), se lovește în schimb de refuzul oricărei comunicări sau de vagi vorbe reținute, straniu de succinte și ambigue. Ospitalitatea constrânsă este o cucerire din spațiul gazdei care foarte simbolic, se dedă la manii revelatoare, ca aceea de a impinge obiectele de pe masă pentru a spori spațiu său, pentru a marca o separare 444. Refuzul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Când naratorul se întoarce, după două săptămâni, este întâmpinat, în ciuda temerilor sale ("fusesem un oaspete puțin apreciat, ce puteam să cred despre primirea ce avea să-mi fie rezervată?")465, pe prag, de către o femeie, Lucia fiica, dublul mamei sale. "Stranie logică a sentimentelor, nu făceam nici o deosebire între mamă și fiică; o astfel de deosebire, în privința sentimentelor mele, mi-ar fi părut superficială și chiar sofisticată, o stranie confuzie am putea spune, sau un detaliu neglijabil al realității"466. Ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rezervată?")465, pe prag, de către o femeie, Lucia fiica, dublul mamei sale. "Stranie logică a sentimentelor, nu făceam nici o deosebire între mamă și fiică; o astfel de deosebire, în privința sentimentelor mele, mi-ar fi părut superficială și chiar sofisticată, o stranie confuzie am putea spune, sau un detaliu neglijabil al realității"466. Ca și în Morella și în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deosebire între mamă și fiică; o astfel de deosebire, în privința sentimentelor mele, mi-ar fi părut superficială și chiar sofisticată, o stranie confuzie am putea spune, sau un detaliu neglijabil al realității"466. Ca și în Morella și în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
466. Ca și în Morella și în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea multe lucruri, de altfel, doar presimțite în cuvintele fetei, și de care spiritul meu, obișnuit cum era cu ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în Ligeia, strania asemănare a fiicei și a mamei, fiecare un pic nebună, fiecare cu simțurile fizice ascuțite la extrem și în mod morbid, o inteligență deosebit de vie și o mare sensibilitate, permit explicarea straniilor comportamente ale protagoniștilor și foarte strania partidă amoroasă care se joacă, inclusiv incestul între tată și fiică (prefigurată în Poe) ("prea multe lucruri, de altfel, doar presimțite în cuvintele fetei, și de care spiritul meu, obișnuit cum era cu ce e mai rău, fugea îngrozit")467
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]