8,602 matches
-
Fundul Cerului riscă să actualizeze tensiunile din tema lui Guillaume; orice tranzit, tot al unei planete lente, peste Lună riscă să trezească În el o funcție sensibilă și eruptivă (Berbec), pe care nu o controlează bine și ca atare Îl tulbură, Îl face să nu se simtă În siguranță. În realitate: Guillaume este directorul unei firme. Este un bărbat foarte independent și creativ (Uranus conjunct cu Soarele și Mercur În Rac), responsabil (Saturn angular), care se gândește mai degrabă la munca
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
putere de fascinație. Într-un plan mai concret, se pune problema unei dezrădăcinări fizice sau psihologice, a călătoriilor sau mutărilor, a Îndepărtării de anumite obiceiuri. Într-o temă masculină, imaginea femeii capătă o importanță considerabilă: femeia Îl poate inspira sau tulbura pe individ În mod deosebit. În orice caz, există fertilitate, dar și o imersiune În ireal, irațional, visare, cu toate riscurile pe care le comportă ele. Sens: Există posibilitatea de a descoperi o zonă neexplorată sau neexploatată a sensibilității tale
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
abia dacă este conștient. Intuitiv, are atitudinea potrivită. Evenimente: Farmecul te ajută să reușești, atât În plan social, cât și afectiv. Opoziție sau careu Dispoziție: Este foarte posibil ca individul să nu resimtă nimic deosebit; În caz contrar, este angoasat, tulburat În legătură cu sentimentele sale și are tendința de a se Învârti În cerc. Evenimente: Individul este pus În situația unei renunțări afective, se Îndepărtează de o persoană sau de un mod de viață, adesea Împotriva voinței sale. Uneori, este atras de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pentru cei ce vor s 'o cunoască de-antregul. În vremurile acestea de tristă văduvie a scrisului sincer și loial închinat satelor, când totul este plătit și pus în slujba anumitor credinți și ideologii politice, ce nu fac altceva decât să tulbure și să otrăvească viața patriarhală, inițiativa d-sale, susținută fără nici o subvenție de la nimeni, luptând cu multe greutăți și adversități omenești, este de mare curaj, aș putea zice eroică chiar. De aceea noi care cunoaștem această stare de lucruri și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o macină, resentimentele care îi accentuează starea de anxietate, modul în care acesta a răspuns ajutorului oferit înving respectul pe care îl avea față de frate (haiducul...), inculpata hotărând alungarea din casa părintească a fratelui (el este persoana care i-a tulburat liniștea, i-a spulberat speranța unei vieți liniștite...). Imaginativă de felul ei, preocupată de detalii, pregătește un plan minuțios (,,haiducul” în timp i-a indus respect și frică). Mizând pe faptul că fratele mai mic (era căsătorit într-un sat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violent), aplicat de instituția psihiatrică și, nu în ultimul rând, de societate, conducând la refuzul lui. Mai mult decât atât, ideile învățate, legate de comportamentul „nebunilor” (persoanelor cu tulburări mentale), așa cum sunt considerați și cum pot s-o sfârșească, îl tulbură pe cel care are probleme de natură psihică și îl conduc la izolare și tentative de a ascunde problemele reale pe care le are. Pornind de la citatul din J. Lacan (1969, p. 19) despre nebunia ca formă fundamentală de expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
perceput de către adulți. O parte a părinților consideră că violența din programele de televiziune este responsabilă de anumite comportamente și atitudini ale copiilor, influențând procesul de socializare a acestora. Aproape o treime dintre părinți consideră că deseori copiii lor sunt tulburați/afectați de violența mediatică. Ca urmare a vizionării unor acte de violență, o parte a copiilor (17%) acționează imitativ, efectul de imitare a comportamentelor violente fiind remarcat la copiii mai mici. O mare parte a părinților (42%) sunt îngrijorați de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
intangibil al textelor fondatoare de bază, ca Declarația drepturilor omului și cetățeanului de la 1789 sau Convenția europeană a drepturilor omului. Prima afirmă că nimeni nu trebuie să se teamă pentru opiniile sale, chiar și cele religioase, dacă manifestarea acestora nu tulbură ordinea publică stabilită de lege. Articolul 9 al Convenției stipulează că libertatea de exprimare a propriei religii nu poate face obiectul altor restricții decât apărarea ordinii, a drepturilor și libertăților celorlalți oameni. 2. E greu să pretindem că purtarea vălului
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
orice gând, proiect, inițiativă trebuie controlate de rațiune. Aceasta este apreciată, avem încredere în ea. 2. Occidentul medieval cunoaște nașterea sau renașterea orașelor și apariția burgheziei. Acest lucru nu s-a realizat fără conflicte, căci un corp străin venea să tulbure ordinea feudală și rurală. Dar, inevitabil, civilizația noastră devine citadină. Cu-vântul francez burghez (la origine, locuitorul unui burg) nu definește la fel de bine personajul ca germanul Bürger sau spaniolul ciudadano: este vorba nu doar de un meșteșugar sau de un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
că cei doi schimbaseră tactica. Unul din măgari s-a dus lângă celălalt: au mâncat împreună prima traistă, apoi și pe a doua. Au găsit soluția de bun-simț. La antipod găsim improvizațiile, excentricitățile, angajamentele făcute impulsiv, orbirea ideologică, tot ceea ce tulbură rațiunea, teoriile fanteziste, afirmațiile gratuite. David Lodge are dreptate când spune: "Computerele au o memorie fantastică, dar le lipsește bunul-simț" (2002, p. 297). Punem cititorul în gardă. Dragostea poate fi mai clarvăzătoare decât calculele oamenilor înțelepți. Trebuie deci să mânuim
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
instinctul, este o capcană la nivelul indivizilor: ei cred că fac dragoste, dar de fapt ei lucrează pentru specie. Din momentul în care, grație progreselor igienei și a medicinei, copiii supraviețuiesc, iar longevitatea este un fenomen mai răspândit, echilibrul este tulburat. Femeia nu poate concepe la nesfârșit, ea trebuie să își regularizeze nașterile. Raporturile sexuale sunt de acum guvernate de artificii. Omul este nevoit să înșele natura. Chiar și ceea ce numim "metodă naturală" implică o manipulare nenaturală pentru a cunoaște momentul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl reprezintă „durerea” care apare la frontiera dintre Eu și trup (G.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stereotipului dinamic” al activității nervoase superioare, duce la apariția unor stări pe care autorul menționat le-a denumit „nevroze experimentale”. Ele pot fi produse la animalele de experiență prin „schimbarea” regimului condiționării anterioare. Este un proces experimental care, de fapt, tulbură un model de comportament învățat anterior, cu unul nou, de factură „parazitară”, care-l înlocuiește sau perturbă pe primul. O altă metodă de realizare a unor modele experimentale de tulburări psihice este reprezentată de „deprimarea senzorială”. Plasarea subiecților voluntari în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lucrarea sa Nosologie méthodique (1763) utilizează în locul termenului de nebunie pe cel de vesanie, considerată ca o „tulburare a rațiunii”. Acesta distinge patru ordine ale vesaniilor, așa cum se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul etc. Ordinul II, cuprinde bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sa Antropologia din 1797. Interesul lui I. Kant pentru bolile psihice se înscrie în primul rând în sfera preocupărilor sale morale, nebunia constituind un argument al tezelor susținute de acesta. Pentru I. Kant, sursa bolilor psihice o constituie pasiunile care tulbură sufletul omului, liniștea sa interioară. Urmările acestora vor fi atât medicale, cât și morale. Pe aceste considerente cunoașterea bolilor psihice se impune atât pentru medici, cât și pentru filozofi și moraliști. Pasiunile care stau la baza „nebuniei” sunt, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un stil de existență specific, caracterizat prin următoarele: instabilitate, impulsivitate, inadaptabilitate, tendință de mitomanie, disimulare, conduită labilă și imprevizibilă; 2) o anumită evoluție psihobiografică, caracterizată prin existența unor frustrări, psihotraumatisme, devianțe etc., așa cum se poate vedea în continuare: a) copilărie tulburată în cere semnalăm: alternanță de apatie și surexcitare, activitate școlară neregulată și indisciplinată, crize de manie, fugi. b) accentuarea tulburărilor în adolescență manifestate prin următoarele conflicte repetate cu autoritățile, profesorii, părinții, instabilitate școlară ducând la eșecuri; frecventarea grupurilor marginale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este conștiința, în cazul reacției organice cronice funcția psihică predominant afectată este gândirea, ca o consecință a gravității, întinderii și duratei îndelungate a leziunilor cerebrale. 3) Obnubilarea conștiinței este forma psihopatologică intermediară între starea de veghe și comă. Ceea ce se tulbură; în acest caz, sunt procesele de gândire, atenția, percepțiile și memoria, sau, în mod sintetic spus, procesele cognitive, în special legat de reducerea stării de vigilență a bolnavului. 4) Delirul se referă la diferitele grade de tulburare incluzând răspunsuri verbale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare incluzând răspunsuri verbale, creșterea activității psihomotorii care capătă un caracter agitat, dezorganizat, haotic, tulburările de afect, apariția iluziilor și a halucinațiilor. Exemplul tipic este oferit de starea de delirium tremens din cursul alcoolismului. Spre deosebire de confuzia simplă în care sunt tulburate procesele cognitive, în cursul delirului, apar tulburările mai sus menționate tot pe fondul tulburări stării de conștiință. 5) Stările crepusculare sunt caracterizate de K. Bonhoeffer prin următoarele aspecte psihopatologice principale: halucinații, manifestări epileptiforme, amenție. La acestea, care pot dura de la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în raport cu neființa. Este momentul intervenției conștiinței. Conștiința care „judecă”, conștiința morală, este „raportul dintre om și Dumnezeu”. Ea se revelează prin păcat. Păcatul este transcendent întrucât este o ruptură a imanenței reprezentând prin aceasta o nouă calitate. Această ruptură strică, tulbură starea originară a omului inaugurând din acest moment existența sa temporală. Păcatul este „începutul istoriei”. În ultimul rând, păcatul este discontinuu. El are caracterul de ruptură, de intervenție bruscă, subită, de noutate, de surpriză, de salt; este o intervenție abruptă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preocupare obsedantă îi obosește, dar nu se pot desprinde de ea. Viața începe să capete un aspect de „ordine ritualizată”. Bolnavii se comportă, gândesc, acționează, în așa fel încât să fie permanent în siguranță. Orice abatere de la această „ordine” îi tulbură profund în interiorul lor. Departe de a fi niște persoane ordonate și riguroase, ei sunt sclavii ordinii și rigorilor sterile pe care și le impun, deși adesea le recunosc absurditatea și caracterul constrictiv. Totul este ca o situație închisă din care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
îl au condițiile și evenimentele vieții trăite de individ. Psihopatie: dezechilibru psihic constituțional de tip caracteriopatic. Psihoplasticitate: trăsătură psihopatologică specifică bolnavilor isterici caracterizată prin sugestibilitate și construcția de tulburări somato-psihice. Psihotraumatism: eveniment nociv, exterior, cu efect morbigenetic de regulă emoțional-afectiv, tulburând starea de echilibru psihic și somatic al unei persoane și determinând prin aceasta apariția unor boli psihice de factură reactivă sau nevrotică, uneori chiar psihotică. Tulburările dispar odată cu dispariția factorilor etiologici care le-au produs și întreținut. Psihoză: boală psihică
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
părți: I. POSIBILELE, IMPOSIBILELE MELE. În prima parte este vorba despre viață, moarte, iubire. Sunt examinate situații obișnuite (a iubi, a nu mai iubi pe cineva) și neobișnuite (a supraviețui la Auschwitz). Ce posibile, ce imposibile ne fundamentează viața, ne tulbură și ne schimbă destinul? Exemplele sunt luate din piese de teatru, romane, poezii, filme, cărți polițiste. Obiectivul nu e de a defini, ci mai curînd de a face să apară conceptele de posibil și imposibil. II. LUMI POSIBILE. În ce
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de probleme financiare, de consumul abuziv de alcool sau altor cauze. Implicații psihopatologice - conduite autoagresive corelate cu tulburări psihice: sub influența alcoolului În momentul trecerii la comiterea actului suicidar - 54 cazuri, dintre care doar 8 au declarat că alcoolul le tulbură gândirea și le induce trecerea la realizarea actului suicidar, restul de 46 de subiecți au afirmat că au consumat alcool Înainte de comiterea actului pentru ,,a prinde curaj”;alcoolism - 59; -epilepsie - 3; depresie: severă - 34; moderată - 25; ușoară - 12; anxietate: severă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
și intuiția explicativă cerute de statutul ei de știință socială modernă. Totuși, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști devin tot mai neproductive, atât teoretic, cât și empiric. Chiar și participanți importanți la dezbatere recunosc de mult timp că aceasta "tinde să tulbure, și nu să clarifice lucrurile" (Powell, 1994, pp. 313 și 344). Dar motivul acestui eșec nu constă în faptul că încercarea instituționaliștilor de a critica neorealismul de pe propriile poziții este concepută greșit. O abordare mai sofisticată ar consta în recunoașterea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
factor important care explică deschiderea pieței" (Mulgan, 1997, p. 171; vezi și Bullock, 2000). De asemenea, relațiile economice ale Japoniei cu CEE/UE prezintă dovezi semnificative în favoarea predicțiilor neorealiste. La începutul anilor 1990, relațiile dintre Japonia și Europa au fost tulburate de dispute privind comerțul, competiția industrială fiind acerbă mai ales în domeniul producției de automobile (Inoguchi, 1991; Lehmann, 1992). Evoluția relațiilor dintre Japonia și Europa a erodat și mai mult relațiile SUA-Japonia. Între europeni și japonezi s-a format o
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]