8,236 matches
-
-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s cinstiți cu hamei înflorit Poama de-aici pentru cei drepți este coaptă Viile noastre pe zări n-au pierit Când pivnița plină va fi la cules Sub tălpile voastre o să clocotească Căci glia noastră nu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Numai unele fructe au rămas pe pomii înverșunați, acestea fiind merele și nucile care, în curând, vor fugi de prin așternutul crengilor colorate. Deodată, stropi reci de ploaie se năpăstuiesc peste natură. Porumbul tremură în haina lui zdențuită de teama venirii iernii. O tipsie de floarea-soarelui zâmbește strâmb dintr-un colț, căci este îngrijorată de ropotul căderii sale. Printre straturile de unde fuseseră scoși cartofii, pământul bolovănos privește posomorât. Ploaia bibiuiește nemiloasă pământul trudit. Copacii și pădurile stau nemișcate în așteptarea iernii
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2370]
-
prin grădina casei părintești. Fisura produsă în sufletul copilului devine o fisură ontologică, întreaga lui creație exprimând un refuz al limitelor. Poemul de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi sufletești, în care coexistă „pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al predestinării devine un topos al liricii sale. Debutul cu Primii fulgi se află sub semnul temerității: poetul sfidează canoanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
himere cu greu au o formă: ceva se mișcă, sau încearcă să se miște, ceva se contorsionează, ceva în interiorul căruia, corp și picioare, trebuie încă să se coaguleze și să se separe. Aceste ființe zvârcolindu-se au ca scop numai venirea lor pe lume. Aș numi această fascinantă zbatere întunecată, apariția formei"347. Există o oarecare similitudine pe care o evocă chipurile feminine ale himerelor paciuriene abstrase într-o reverie amniotică cu chipurile aproape extatice ale sfincșilor feminini ai lui Fernand
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pârjol, Lăpușneanul este Îngrijorat de ceea ce-ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
necesar. Pintea i-o prezintă pe Uța, slujnica dorită de Ghiță la Moara cu noroc.. Aflând că Pintea vrea să facă o percheziție la Moara cu Noroc, Ghiță se tulbură din nou, gândindu-se că nici unul dintre oamenii cunoscuți de la venirea lui la han, nu merita să știe chinurile sale; Îi da dreptate soacrei sale când vorbise „de liniștea colibei”, de aceea se hotărăște să plece „În trei zile” de la Moara cu noroc. În apropierea hanului, ei au văzut o trăsură
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În răscoală. Incendiază conacele, pătulele, hambarele, taie firele de telegraf, alungă autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Costache Giurgiuveanu. De altfel, romanul este structurat pe două planuri narative: povestea de iubire dintre Felix și Otilia, pe de o parte, și Încercările familei Tulea de a moșteni averea lui Costache, pe de altă parte. Acțiunea romanului Începe cu venirea la București a tânărului Felix Sima, absolvent al unui liceu din Iași, orfan de părinți, dar aflat, În urma unei hotărâri judecătorești, sub tutela lui moș Costache, până la majorat, pentru că mama lui era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acesta este alcătuit dintr-un alt șir de burți de pește, ca niște geamuri puse unul lângă altul și Între ele se află el, Iona: „Sunt ca un Dumnezeu care nu mai poate Învia. I-au ieșit toate minunile: și venirea pe pământ, 285 și viața până și moartea, dar ajuns aici În mormânt nu mai poate Învia”. Meditația lui Marin Sorescu, aparent naivă, are o extraordinară profunzime. Meditația dezvăluie esența tragediei: „Problema e dacă mai reușești să ieși din ceva
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și muribunzi, priveau scena. Pe teren, aproape de lagăr, erau mai multe cadavre, între care unele neîngropate, iar altele îngropate superficial, văzându-li-se vârful picioarelor. Pe o rază de câteva sute de metri, în jurul lagărului, murdărie de nedescris, care odată cu venirea primăverii împreună cu cadavrele vor deveni, în mod sigur, focare de infecție. Față de această situație, ofițerul a dat ordin să înceteze execuțiile, cadavrele celor morți de tifos exantematic și de ger să fie îngropate la 5 metri adâncime și să se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Ordinul Dvs. Nr. 24.198/1942952; În urma cercetărilor făcute de R. 3. R. în orașul Moghilew s'a constatat că Nr. evreilor a sporit dela 9000, câți aveau autorizație dela Prefectură să rămână în oraș, la 12.000. Cei mai mulți justifică venirea în Moghilew prin următoarele motive: Erau jefuiți de către populația ucraineană, care le fura tot ce aveau mai de preț. De frica bolilor, pe care nu le puteau combate, din lipsă de medici și medicamente. Toți evreii veniți ulterior în Moghilew
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fără bagaje, nu au nici o legătură cu cei din țară, nu pot primi nici un ajutor dela ei, nu au nici un ban. Cu toate sforțările făcute de administrație, hrana care li se dă este insuficientă și ei sunt expuși, acum cu venirea iernei, unei situații destul de critice, în afară de faptul că bolile contagioase pot să apară dintr-un moment într-altul. Noi nu avem posibilitatea ca să hrănim un număr atât de mare de oameni fără ca aceștia să ne presteze un serviciu. Când Ministerul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care prezintă acte legale sau susțin că sunt mușcați de câini turbați, să fie tratați la Institute Antirabice în alte localități decât acelea de domiciliu, împiedicându-i astfel să rămână acasă. 2. Acei care declară că sunt bolnavi, atât la venire cât și la plecare, în sau din concediu, și cari în urma vizitei medicale sunt găsiți sănătoși, să nu mai beneficieze de concediu în viitor. 3. Medicul evreu al detașamentului, care prin diagnosticul său ar căuta să sustragă vreun evreu dela
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
MARELE STAT MAJOR Secția II-a Biroul contrainformații Nr. 234.063/27.III.9431443 MARELE STAT MAJOR Secția II-a către MINISTERUL AFACERILOR STRĂINE La Nr. 17.437/19431444, am onoare a vă aduce la cunoștință că nu suntem contra venirii în țară a d-lor Dr. Edouard Chapuisat 1445 și De Traz1446, în ce privește persoana lor. Din informațiile pe care le avem, rezultă însă că scopul real al acestei vizite este nu în legătură cu prizonierii de răsboiu, ci cu regimul aplicat Evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1943, f. 8-9. Documentul nr. 406 10 Noembrie 1943 NOTĂ privitoare la repatrierea evreilor din Transnistria. I. Necesitatea repatrierii imediate. Pentru ca viața deportaților să poată fi salvată, este absolut necesar ca readucerea lor să aibă loc fără întârziere, adică înainte de venirea iernei, care începe foarte devreme în Transnistria. Experiența celor două ierni anterioare a dovedit, că din cauza gerului și a condițiunilor locale de viață (lipsa de locuințe, lipsa de geamuri la locuințe, lipsa de îmbrăcăminte, hrana cu totul insuficientă, imposibilitatea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de muncă foarte mic în acest anotimp, Marele Stat Major a hotărât reducerea efectivelor cu începere din luna Decemvrie 1943, a detașamentelor de evrei pe timpul iernii, lăsându-se un nucleu pentru întreținerea lucrărilor și pe care se reconstitue detașamentul, odată cu venirea vremii bune, pentru campania de lucru a anului 1944. III. CONTROLURI Controlul muncii obligatorii a evreilor a fost permanent, luându-se toate măsurile necesare de îndreptare și ajungându-se, cu mici excepții, la realizarea aproape în întregime a planului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 238. 918 Radu Lecca (1890-1980); avocat, om de afaceri și ziarist român. Studii de Economie Politică și Drept la Universitățile din Viena și Paris (1900-1914); rechemat în țară, participă la primul război mondial cu gradul de sublocotenent (1916-1917). După venirea la putere a generalului Ion Antonescu este însărcinat la 30.10.1941 "cu pregătirea lucrărilor pentru reglementarea regimului evreilor" (Monitorul Oficial, partea I, nr. 259 din 31.10.1941), calitate în care girează și supervizează activitatea Centralei Evreilor în perioada
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Politica americană pentru Europa de Est: un bilanț pentru 1951 / 143 Capitolul V. O nouă viziune și o nouă direcție / 145 Întoarcerea la restricțiile de export / 145 Ivirea unei noi perspective / 148 Noua politică americană pentru Europa de Est / 151 Disputele propagandistice româno-americane / 154 Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej / 155 Noua direcție de la Moscova și București / 159 Capitolul VI. Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane / 163 Comisia pentru Politica Economică Externă / 163 Statele Unite și națiunile din Grupul Consultativ (GC) / 164 Consiliul pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
către poporul român, prin care să-și explice plecarea. Îi datora o explicație poporului său397. Urmînd indicațiile Washingtonului, Douglas s-a întîlnit cu regele Mihai pe data de 25. El îl asigura pe rege că nu există nici o problemă în legătură cu venirea sa în SUA, însă "ar fi nepractic să emiți o proclamație din Statele Unite"398. Iar guvernul britanic prefera, de asemenea, să nu se emită declarații publice de pe teritoriul acestuia 399. Regele voia, totuși, să vorbească poporului său, așa încît îl
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
clauzelor economice ale Tratatului. Aceste critici porneau, parțial, de la strădaniile României de a-și centraliza economia. Obiectivul centralizării fusese fixat, se pare, cu ocazia unei întîlniri dintre autoritățile sovietice și comuniștii români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea la putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului Român de Cercetări Economice, dr. Herbert Silber, la această întrunire, Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prima, cea de pe 20 aprilie, vizita lui Corneliu Bogdan era descrisă ca prima vizită la Legație a unui diplomat român sau a unei autorități de la Ministerul de Externe din 1948. Vizita lui Bogdan era una de curtoazie, o revanșă pentru venirea lui Campbell la București mai devreme, în același an. În cursul conversației, Bogdan a atras atenția asupra faptului că tocmai fusese desemnat, temporar, în funcție de însărcinat cu afaceri la Misiunea Română din Washington. El avea să-l înlocuiască pe Magheru, care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român 708. Emigrarea evreilor a fost îngrădită pînă în 1956. Acest fapt, la care se adăugau planurile politice ale Washingtonului erau o garanție că lupta propagandistică avea să continue pînă la sfîrșitul anului 1952 și chiar și în anii următori. Venirea la putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Între timp, guvernul român a suferit modificări substanțiale. La Plenara CC al PMR, de pe 26-27 mai 1952, s-a hotărît înlăturarea lui Vasile Luca și a lui Teohari Georgescu din posturile pe care le
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tergiversate de apropiata reuniune la nivel înalt de la Geneva, căci ambele țări vedeau în acest summit un mijloc de a ieși din impas 836. Reuniunea nu a oferit, însă, nici o soluție. Această problemă ținea numai de Națiunile Unite, dar o dată cu venirea primăverii și-a făcut simțită prezența și un nou curent de opinie. Datorită Conferinței de la Bandung, a întîlnirilor comemorative de la San Francisco dedicate celei de-a zecea aniversări a ONU și "spiritului" din cadrul summitului de la Geneva, atmosfera a devenit mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe care Nixon avea, mai tîrziu, s-o adopte, Ceaușescu a informat, pe 28 noiembrie, Comitetul Central și Consiliul Suprem de Dezvoltare Economică și Socială că planul economic pentru 1974 asigură echilibrul balanței de plăți externe, pentru prima dată de la venirea comuniștilor la putere, din august 1944. El a mai arătat, de asemenea, că obiectivul României pe termen lung este acela de a-și achita datoriile externe pînă în 19801611. Ambele obiective necesitau, însă, o creștere substanțială a exporturilor, și Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
opinie în privința unor probleme neesențiale", România situa "la loc de frunte dezvoltarea relațiilor de prietenie, alianță și colaborare cu Uniunea Sovietică"1832. Cu toate că vizita nu s-a soldat cu nici un acord, Brejnev l-a invitat pe Ceaușescu la Moscova și venirea liderului sovietic a reușit, dacă nu altceva, măcar să mențină niște relații bilaterale cordiale 1833. Ultimele luni ale mandatului lui Ford Vizita lui Brejnev a coincis cu sosirea unei delegații americane conduse de secretarul de Comerț Elliot Richardson. El a venit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]