8,935 matches
-
pentru a dezvălui dincolo-ul clipei prezente, pe când filosoful viitorului are tocmai o asemenea putere. Iată o idee aflată într-o clară opoziție față de ideile lui Rădulescu-Motru privind rolul explicațiilor științifice și, prin urmare, al oamenilor de știință în modelarea vocațiilor, a viitorului uman250. Nietzsche vorbește despre "noii filosofi", care vor răsturna "valorile eterne" și vor remodela conștiința și inima omului. Operația aceasta plină de răspundere pretinde scrutarea trecutului și conștiința puterilor pe care omul le poartă în sine: "cu întreaga
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar putea fi gândit ca elită socială, după cum sugerează unele interpretări. Dar semnificația primară a sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea poporului, nu "locul" în care se schimbă valorile sau spațiul axiologicului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
investește devenirea (universală sau cea umană) cu un sens ireversibil, cum face C. Rădulescu-Motru, căci re-evaluarea presupune o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat. Apropierea lui de unul dintre poli înseamnă apropiere și de celălalt, așa încât este cu putință o apropiere infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul, condiționatul natural și Necondiționatul). Vocația reconfirmă acest model uman. Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
așa încât este cu putință o apropiere infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul, condiționatul natural și Necondiționatul). Vocația reconfirmă acest model uman. Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de rău începe cu un enunț ce exprimă, pentru Nietzsche, o evidență: "oate înălțările tipului "om" au fost
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul, condiționatul natural și Necondiționatul). Vocația reconfirmă acest model uman. Legiuitorul nietzschean are, în spațiul unei reconstrucții antropologice, un alt loc decât vocația personalist energetică. Încadrarea teoretică a vocației este ontologia (umanului); a legiuitorului este filosofia culturii. Capitolul Ce este aristocrația? din Dincolo de bine și de rău începe cu un enunț ce exprimă, pentru Nietzsche, o evidență: "oate înălțările tipului "om" au fost și vor fi și de acum
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obligații doar față de cei de o seamă cu el, iar cu ceilalți se poartă "după cum crede de cuviință sau 'după voia inimii', în orice caz "dincolo de Bine și de Rău""254. Condiția omului nobil (aristocratul) este diferită de cea a vocației personalist energetice. Oamenii de vocație nu formează o structură suprapusă, nici nu trăiesc după o morală paralelă cu cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o seamă cu el, iar cu ceilalți se poartă "după cum crede de cuviință sau 'după voia inimii', în orice caz "dincolo de Bine și de Rău""254. Condiția omului nobil (aristocratul) este diferită de cea a vocației personalist energetice. Oamenii de vocație nu formează o structură suprapusă, nici nu trăiesc după o morală paralelă cu cea a mulțimii, ci ei desăvârșesc un ideal al comunității căreia îi aparțin și onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
onorează singura morală posibilă. Ei sunt purtătorii unor interese sociale, prin urmare, în munca lor nu țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social. Totuși, asemenea aristocratului, vocația este însuși creatorul. Pentru că Nietzsche vorbește în Așa grăit-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
țin seama de interesele personale. Tenacitatea, conștiinciozitatea, "sentimentul răspunderii față de viitorime" se adună în unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social. Totuși, asemenea aristocratului, vocația este însuși creatorul. Pentru că Nietzsche vorbește în Așa grăit-a Zathustra despre "omul superior", este, cred, firească o referire scurtă la modelul lui teoretic. Fără acesta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unitatea caracterului fiecăruia. Găsindu-și în-cheierea într-un bine social, vocația desăvârșește morala, ilustrându-i exemplar valorile. Privilegiile sociale îl ocolesc, de regulă, pe omul de vocație; și, cu toate acestea, el lucrează în sensul binelui social. Totuși, asemenea aristocratului, vocația este însuși creatorul. Pentru că Nietzsche vorbește în Așa grăit-a Zathustra despre "omul superior", este, cred, firească o referire scurtă la modelul lui teoretic. Fără acesta, discuția despre "omul" lui Nietzsche ar fi incompletă. Omul este în același timp tranziție
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
valorile; supraomul le transmută. După socotința lui G. Deleuze, omul superior acceptă încă afirmația incompletă care nu cuprinde și negația, anume afirmația măgarului: I-A (în germană ja înseamnă da!). Toate deosebirile dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dintre omul nobil (legiuitorul, noul filosof, aristocratul) și vocația personalist energetică sunt potențate dacă îl substituim pe cel dintâi cu "omul superior", schițat mai sus. Dar tocmai din tabloul acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acestor diferențe poate rezulta o întărire a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a elementelor de identitate ale vocației. Acesta a fost rostul evocării tipurilor îmbunătățite de om, a formelor în care poate fi omul superior. Ce se întâmplă însă cu supraomul? Se află acesta mai aproape de vocația personalist energetică? Dacă punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul postulat de personalismul energetic există
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofii avem un joc al negației și afirmației care actualizează conținuturi de viață în formele îngăduite de întregul spațiu de existență și experiență pe care omul îl deschide în lume. Referința accentuat axiologică a supraomului, sau cea accentuat ontologică a vocației nu așază noi limite acestor forme umane, dar nici nu aneantizează limitele (prin raportare la omul dat, am putea spune). Ne-limitarea supraomului în raport cu omul vine din "exorcizarea" sensurilor moralei, operație pe care se sprijină întreaga filosofie a lui Nietzsche
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a educa și selecta, urma să-l cheme pe supraom din interioritatea umană (subl. C.)"257 explică totodată rostul "istoric" și cultural al supraomului, adică umanitatea însăși, în ceea ce ea are actual și în ceea ce ea ar trebui să fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin educație. Ea se definește prin recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
trebui să fie. Vocația, în schimb, nu se naște prin actul unei "exorcizări", ci prin interiorizare, asumare, asimilare și, la limită, prin educație. Ea se definește prin recunoaștere de sine și operă, amândouă posibile printr-o armonizare internă a aptitudinilor. Vocația este plinătate de viață fiind centru de energie, dar ea vine pe lume nu pentru o corecție, pentru a reface ceea ce s-a tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tocit (uzat), asemenea supraomului, ci pentru a crea noi moduri ale muncii, prin urmare, pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a spori energia lumii. Fără îndoială, legătura dintre personalismul energetic și filosofia lui Nietzsche este mai bogată decât am putut cuprinde aici. Dar rostul așezării vocației alături de formele nietzscheene ale excelenței umane l-am gândit ca probă pentru ideea vocației ca model și confirmare a determinismului prin finalitate, care ilustrează suficient sensul reconstrucției antropologice a lui C. Rădulescu-Motru, așezată, după cum am putut constata, în modelul unei ontologii a umanului. Omul este centrul de echilibru al existenței, răscrucea față de care se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și potrivit concepției sale, rolul cel mai important în împlinirea acestui scop, dar problema dezacordului inițial în relațiile omului cu natura, încercarea lui de a o stăpâni prin muncă, educându-se în sensul armonizării sufletești, grija pentru descoperirea și educarea vocațiilor nu vor înceta vreodată. Paradoxal, energetismul lui W. Ostwald pornește de la o identificare a omului cu natura (condiționatul) și sfârșește cu o idealizare a lui. Lipsa de stabilitate a omului în arhitectura lumii vine, în energetismul lui Ostwald, din pendularea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acela al realizării unei unități personale ce impune armonie în întregul univers. Cultura, de asemenea, nu este un simplu ambient, ci legea vieții personale, mediul interior al personalizării, "funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un simplu ambient, ci legea vieții personale, mediul interior al personalizării, "funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mediul interior al personalizării, "funcție globală a vieții personale" (Em. Mounier), sau personalitate (C. Rădulescu-Motru). Termenul "vocație" apare în amândouă filosofiile. Și chiar dacă nu găsim în personalismul lui Em. Mounier o teorie a vocației, așa cum aflăm la C. Rădulescu-Motru, totuși vocația are și la filosoful francez o anume amplitudine semantică într-un orizont antropologic. Ea este chemarea către unitatea personală și exprimă locul unei persoane în "universul persoanelor". Este de luat în seamă cel puțin această asemănare sintactică. Nici unul dintre acești
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]