85,803 matches
-
ha și un perimetru de 1617 m, în scădere față de valorile de 21,3 ha și respectiv 1749 m raportate în anul 1909 de Geley Josef, pentru o suprafață de retenție a bazinului de colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variază între 949 și 950 m. Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m.
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul său este variabil în cursul anului, vara ajungând uneori la cote extrem de reduse, el nu seacă niciodată. Acest curs de apă, aflat la circa 2 km sud de centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
au angajat la minele de la Băită sau la sonde. (Frentiu Titus) -1944, sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
sept, în locul numit “La Topila “, sunt găsiți asasinați patru soldați români, care sunt înmormântați creștinește, pe cheltuiala satului, în cimitirul sătesc (memoria anonoma). - Dupa 1949 a început perioadă cotelor obligatorii până în 1957. Oamenii dădeau cea mai mare parte din produse cote la stat din: grâu, porumb, cartofi, fan, ceapă, lapte, lâna și aveau fiecare plan de cultură primit de la stat. Atunci s-a făcut arie săteasca, în locul Sătescul, pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
pe terenul care era clejia bisericii, unde oamenii aduceau grâu legat în snopi, făceau stoguri și treierau la batoza. A fost un lucru bun pentru că se puteau urmări măsurile contra incendiilor, dar și pentru stat că urmărea predarea prioritară a cotelor de grâu. (Frentiu Titus) - În general oamenii nu își dădeau copiii la scoala, erau suficiente cele 4 clase din sat. După 1954 au început foarte timid să-i trimită la școli de meserii, dar ei nu s-au mai întors
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
fiind abundentă atunci când primăvara și vara nu sunt secetoase. Pe dealuri, în afara cultivării cerealelor și al ierburilor, cresc păduri de foioase, predominând fagul, mesteacănul, carpenul și mai rar stejarul, la înalțimi de 350-400 m, iar ca arbust alunul. Începând de la cota 800-1650 predomină rășinoasele ca molid și brad, iar ca o raritate tisa în special în muntele și mutarea oilor Baicu-munte al poienarilor în granița cu Maramureșul. Și fauna este bogată predominând ca animale sălbatice ursul brun, cerbul, cita, mistrețul, vulpea
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
Manoleasa. Construirea lacului de acumulare de pe Prut, a impus o restructurare a rețelei de așezări din comuna, implicând desființarea satului Șerpenița, sau strămutarea unor părti de vetre de sat și grupări de gospodării care cădeau sub curba de nivel de la cota 98,20 m (ex. Livenii Vechi și Livenii Noi). O alta cauză a scăderii nivelului de trai a populației și totodată a scăderii numărului de locuitori a fost colectivizarea agriculturii cu toate consecințele negative ce au decurs din aceasta. Totuși
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
care este și rețea de medie tensiune și retea de joasă tensiune, sunt amplasate pe o parte și de alta a străzii, stâlpii rețelei de medie tensiune fiind mai înalți. Consumul de energie pe locuitor se menține încă la o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
s-au așsezat aici. Urmele de locuire ale zonei sunt însă mult mai vechi, fiind cunoscute multe șantiere arheologice pe aria comunei Ungra. Este de amintit vechiul castru român Pons Vetus. UNGRA este situată sub dealul Stajeii, care atinge o cotă de 589 metri, tocmai în dreptul ruinelor vechiului castru român amintit mai sus. Bătrânii satului își amintesc de existența unei cronici care a fost ținută din cele mai vechi timpuri, de la înființarea comunei în jurul anilor 1100, de către sași, în care au
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
de municipium și se numeste “res publica municipii Septimii Porolissensium”. În anul 213, orașul primește vizita împăratului Caracalla, ocazie cu care a fost reparat și drumul de legatură între Porolissum și Napoca. Castrul roman este așezat pe platoul dealului Pomet (cota 502 m), la granița satelor Jac și Moigrad, ceea mai mare parte a complexului arheologic găsindu-se pe teritoriul actual al satului Jac. După cum se menționează și în “Cronica cercetărilor arheologice din România”, în raportul săpăturilor arheologice făcut de către cercetători
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
s-a întins momeala: "pământul este al celor care-l muncesc. Cei mai mulți s-au prins în momeala întinsă și s-au înscris la "Frontul Plugarilor". Dar indiferent dacă țăranii au fost sau nu membrii ai Frontului Plugarilor, au îndurat "predarea cotelor obligatorii către stat", din anii 1949, 1950, 1952, etc. Ani de-a rândul, cei mai mulți țărani au venit de la treerat fără nici o boabă de grâu. Copii lor uitaseră gustul pâinii În numele unor lozinci ca:"Să ne achităm datoriile pentru stricăciunile provocate
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
săptămâni elevii și studenții de la cursuri și militarii în termen din cazărmi și obligați să efectueze diferite munci agricole. Însă calitatea lucrărilor efectuate de elevi, studenți și militari lăsa de dorit. Pe de altă parte întreținerea acestora cu hrană depășea cota obișnuită cu care era retribuit țăranul. Pe lângă părțile negative aduse satului Năvodari de regimul instaurat după al doilea război mondial, același regim a adus satului și părți pozitive. Dintre acestea amintim: 1. prof. Mihalache Ilie, născut în anul 1925 în
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Cosmești (unde se termină în DN24). Spre nord, comuna se învecinează cu comuna Homocea, ambele fiind mărginite la est și vest, de o pădure longitudinală și râul Siret. Spre est, localitatea de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate fi caracterizat în general drept structural și fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele două culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind în raport cu distanță față de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Putu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cota este 297 metri pe dealul Pătrășcani. Peste 250 metri au dealurile Cojocăriței și
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Putu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cota este 297 metri pe dealul Pătrășcani. Peste 250 metri au dealurile Cojocăriței și dealul Bombonica. Climatul comunei are un caracter continental, cu ierni reci și veri calde
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Putu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cota este 297 metri pe dealul Pătrășcani. Peste 250 metri au dealurile Cojocăriței și dealul Bombonica. Climatul comunei are un caracter continental, cu ierni reci și veri calde și uscate. Temperatura medie anuală este de 9.8 grade C. Maximă anuală
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
biblioteca din comună. Intrarea în Uniunea Europeana pune comunitatea din Brastavățu în fata unor noi provocări. Dar ea are în frunte oameni demni de numele înaintașilor care au transformat satul de-a lungul anilor. Standardul de viata și civilizație tinde spre cote înalte în această comună, viitorul depinzând de voința, puterea și dăruirea fiecărui membru al comunității. Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile
Ocna Dejului, Cluj () [Corola-website/Science/300345_a_301674]
-
pozitiv al primului foraj, se executa un al doilea, la o distanță de 6 m (3 stânjeni) de primul, pentru stabilirea exactă a grosimii stratului acoperitor deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
î.e.n. . Aruncuta este situată în partea central - vestică a Câmpiei Transilvaniei, la 39 km.est de Cluj, pe șoseaua Cluj - Apahida - Podul Ghirișului - Suatu . Hotarul satului are dealuri cu panțe domoale, dar și porțiuni accentuate în funcție de structură formațiunilor geologice, cu cote cuprinse între 515 m. la " Dealul Ierdanima ”, 508 metri la " Dealul Găină ",respectiv 526 m la Țigla Frații și 350 m. la " Râtul lui Gotar ". Relieful, așa cum se prezintă, este unul de cuesta, din cauza monoclinului stratelor geologice, în care morfologia
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
extraordinară dispersare { de resurse și energie }". Soluția văzută de Lenin este "lucrul în comun,în artel,în tovărășie". Acesta combate gospodăria individuală apreciind că " cu mică gospodărie nu putem scăpa de mizerie ".Lenin privește sistemul de colectare a produselor prin cote că o " justă politică de aprovizionare " a muncitorilor și de întărire a relațiilor între clasa muncitoare și țarănime. Aceste idei ale lui Lenin vor fi folosite de comuniștii români în diversele etape ale colectivizării agriculturii și pentru "justă politică de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
care părțile folosesc în comun mijloacele de producție, respectiv pământul, animalele, inventarul gospodăresc etc. Nu a fost greu să-i găsească ,astfel că în anul 1958 un numar de 6 familii înființează " Tovărășia din Aruncuta ", membrii acesteia fiind scutiți de "cote", impozite și taxe . " Cotele erau reținute direct ,de pe câmp și erau cazuri în care - dupa reținerea cotelor - abia dacă mai rămânea grâu sau porumb pentru sămânță " povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
comun mijloacele de producție, respectiv pământul, animalele, inventarul gospodăresc etc. Nu a fost greu să-i găsească ,astfel că în anul 1958 un numar de 6 familii înființează " Tovărășia din Aruncuta ", membrii acesteia fiind scutiți de "cote", impozite și taxe . " Cotele erau reținute direct ,de pe câmp și erau cazuri în care - dupa reținerea cotelor - abia dacă mai rămânea grâu sau porumb pentru sămânță " povestește M.T de 88 de ani. Fiindcă cei înscriși în Tovărășie au avut pământ puțin, aceștia au
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]