82,328 matches
-
Dintre toate țările europene, România reciclează numai 3% din întreg volumul de deșeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se află Belgia, care reciclează 94%. Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă și reciclarea a deșeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
europene, România reciclează numai 3% din întreg volumul de deșeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se află Belgia, care reciclează 94%. Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă și reciclarea a deșeurilor din ambalaje pe care le are România cresc gradual, pana ajung la standardele europene. Obiectivul de valorificare prin reciclare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, obiectivele de reciclare a
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
ratează țintele de valorificare și reciclare pe care le riscă, amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. Din anul 2005, statul român este obligat de legislația europeană să recicleze un anumit procent din cantitățile de deșeuri provenite din ambalaje. Potrivit Administrației Naționale pentru Protecția Mediului, în 2007, cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piață a fost de pește 1.250.000 de tone, din care au fost reciclate aproape 400.000 de tone (aproximativ 30% - obiectivul
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
de atunci s-a creat o rețea în numeroase state din Europa. Cantitatea de gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003 s-au folosit: În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
gunoaie care se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an. În anul 2003 s-au folosit: În România, în anul 2007, deșeurile de ambalaje proveneau în proporție de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
de aproximativ 60% de la populație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții economici. În anul 2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, si reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificata a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
2005, cantitatea de ambalaje pusă pe piață a fost de 1.140.000 tone din care au fost valorificate 305.000 tone de deșeuri de ambalaje, cu un procent total de valorificare de 26,6%, si reciclate 265.000 tone deșeuri de ambalaje, cu un procent de reciclare de 23%. Cantitatea de ambalaje valorificata a crescut în anul 2006 la 525.000 de tone. În anul 2009, legislația europeană obligă agenții economici să recupereze și să valorifice 45% din totalul ambalajelor
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
Membrii fondatori sunt Argus, Ball Packaging Europe, Chipita România, Coca-Cola HBC România, Heineken, Marș România, Munplast, Pepsi Americas, Romaqua Group Borsec, Tetrapak, Unilever, Titan. Eco-Rom este liderul pieței de preluare de la agenții economici a obligației de reciclare și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Modelul este inspirat din Uniunea Europeană, unde pe ambalajele produselor de bază este imprimata o bulina verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă că firmele pe care le reprezintă să-și îndeplinească obligațiile
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
bulina verde - simbolul firmei care se ocupă de reciclare. În România, Eco-Rom are grijă că firmele pe care le reprezintă să-și îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primește de la fiecare firma suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Ca țară membră a Uniunii Europene, România are obligația asumată de a colecta și reciclă, anual, 80
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
-și îndeplinească obligațiile de colectare și reciclare. Lunar, societatea primește de la fiecare firma suma de bani aferentă cantității de deșeuri pe care aceasta o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Ca țară membră a Uniunii Europene, România are obligația asumată de a colecta și reciclă, anual, 80 000 de tone deșeuri de echipamente electrice și electronice - DEEE (4 kg de DEEE pe locuitor). Începând cu anul 2007, au
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
o lansează pe piață. Încasările sunt investite mai departe în sistemul de colectare, transport și valorificare a deșeurilor de ambalaje. Ca țară membră a Uniunii Europene, România are obligația asumată de a colecta și reciclă, anual, 80 000 de tone deșeuri de echipamente electrice și electronice - DEEE (4 kg de DEEE pe locuitor). Începând cu anul 2007, au fost organizate acțiunile de colectare organizată "Campania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice" cunoscută și sub numele de Marea
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
asumată de a colecta și reciclă, anual, 80 000 de tone deșeuri de echipamente electrice și electronice - DEEE (4 kg de DEEE pe locuitor). Începând cu anul 2007, au fost organizate acțiunile de colectare organizată "Campania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice" cunoscută și sub numele de Marea Debarasare, inițiată de Ministerul Mediului. Cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor IT și electrocasnice din România este deținută de compania GreenWEEE și se află la Frasinu, lângă
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
de Ministerul Mediului. Cea mai mare fabrică de reciclare a echipamentelor IT și electrocasnice din România este deținută de compania GreenWEEE și se află la Frasinu, lângă Buzău. Fabrica are o capacitate de reciclare de 50.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) pe an. În anul 2007, piața de fier vechi din România era estimată la peste un miliard de euro anual. Cei mai importanți jucători de pe piața locală de fier vechi sunt grupurile Remat Călărași
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
de reciclare care desparte pulberea fluorescenta de restul materialelor. O foarte mică parte din material sunt trimise la Târgu Mureș, în special becurile de iluminat stradal. Greenlamp Reciclare În anul 2010 s-a deschis în România prima fabrică de reciclat deșeuri provenite din echipamentele de iluminat uzate.GreenLamp Reciclare este singurul reciclator din România care utilizează un proces tehnologic avansat de distilare superior folosit pentru tratarea echipamentelor de iluminat, destinat recuperării mercurului provenit din pudra fluorescenta colectată din lămpile fluorescente și
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
din pudra fluorescenta colectată din lămpile fluorescente și becurile cu vapori de mercur și din lămpile cu descărcare de intensitate înaltă (HID). În anul 2008, fiecare cetățean al orașelor mari din statele Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deșeuri, din care 40% au ajuns în gropile de gunoi, 20% au fost incinerate, 23% reciclate și 17% distruse prin descompunere. În anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme. Cei care au produs cel mai puțin gunoi în 2008 au
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
prin descompunere. În anul 2007, cantitatea era de 525 de kilograme. Cei care au produs cel mai puțin gunoi în 2008 au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult danezii, cu 802 kilograme. Cele mai mici cantități de deșeuri au fost generate în Cehia (306 kg/persoană), Polonia (320), Slovacia (328), Letonia (331) și România (382 kg/persoană). În schimb, cele mai mari cantități de deșeuri municipale au fost înregistrate în Danemarca (802 kg/persoană), Irlanda (733) și Cipru
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
iar cel mai mult danezii, cu 802 kilograme. Cele mai mici cantități de deșeuri au fost generate în Cehia (306 kg/persoană), Polonia (320), Slovacia (328), Letonia (331) și România (382 kg/persoană). În schimb, cele mai mari cantități de deșeuri municipale au fost înregistrate în Danemarca (802 kg/persoană), Irlanda (733) și Cipru (770). Țările care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din cantitatea de deșeuri generată, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) și Austria (29
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
382 kg/persoană). În schimb, cele mai mari cantități de deșeuri municipale au fost înregistrate în Danemarca (802 kg/persoană), Irlanda (733) și Cipru (770). Țările care au recurs cel mai mult la reciclare sunt Germania (48%) din cantitatea de deșeuri generată, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) și Austria (29%).
Reciclarea în România () [Corola-website/Science/315712_a_317041]
-
Fosele septice sunt rezervoare etanșe subterane, în care se colectează apele menajere produse în gospodării, elimină în bună măsură materiile poluante concentrate în apele uzate și asigură reținerea materiilor solide și a deșeurilor plutitoare. În unele cazuri, fosa septica poate reprezenta o alternativă economică de asanare a rețelelor de apă dintr-o zonă lipsită de un sistem central de epurare a apelor uzate menajere. Aceste sisteme, mai mult individuale, de tratare a apelor
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
gândite să primească un debit normal de apă. Dacă pornești în același timp mașină de spălat rufe cu cea de spălat vase și mai faci și dus, trimiți prea multă apă în sistemul septic. Fosa ecologică nu poate face separarea deșeurilor în mod corespunzător, iar câmpul de drenaj nu poate absorbi o cantitate atât de mare de lichid deodată, așa că ai mari șanse să iasă la suprafață sau să-ți refuleze canalizarea. O idee foarte bună este să montezi în casa
Fosă septică () [Corola-website/Science/315859_a_317188]
-
Nivelul păsărilor din Insulele Prințului Edward și din Insulele Crozet pare a fi stabil, totuși în ultimul timp au apărut și acolo mici scăderi în rândul populației de albatroși. Cea mai mare amenințare pentru supraviețuirea lor este pescuitul excesiv. Poluarea, deșeurile de materiale plastice și cârligele de pescuit au deasemenea un rol în dispariția lor. CCAMLR a luat măsuri să reducă prinderea accidentală a albatroșilor în jurul Georgiei de Sud cu 99% iar alte regiuni au luat deasemenea măsuri ca să reducă aceste
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
o secțiune a familiei Asteraceae. Păpădia, salata verde și barba-caprei fac parte din familia "Asteraceae". Multe funcții ale plantei folosesc latex-ul. Unele îl folosesc ca o formă pentru a stoca nutrimentele, altele îl folosesc ca produs excretor unde depozitează deșeurile. Unii cred că plantele folosesc latexul pe post de protecție în cazul accidentărilor; prevenind intrarea fungilor sau a bacteriilor. Similar, se pare că îl folosesc împotriva unor animale, deoarece la câteva plante latexul este foarte usturător sau otrăvit. Latexul de la
Latex () [Corola-website/Science/316607_a_317936]
-
Dozele trebuie înregistrate și controlate. Realizarea operațiunilor de recuperare. Al treilea grup constă din muncitorii care întreprind operațiuni de recuperare după ce evoluția accidentului este adusă sub control deplin. Acțiunile necesare includ de ex. repararea centralei și clădirilor, decontaminarea și depozitarea deșeurilor. Aceste acțiuni, deși au devenit necesare în urma unui accident, pot fi planificate în avans iar expunerea muncitorilor poate fi controlată. În consecință se recomandă ca acești muncitori să facă subiectul sistemului normal de protecție radiologică pentru expunere ocupațională. Dozele acestora
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
fi șlefuit și tăiat la dimensiune, cu ușurință, cu ajutorul fierăstrăului circular sau cu ferăstrăul manual. Fiind produs de peste 70 de ani, BCA-ul oferă un impact redus asupra mediului, în toată durata de viață, de la prelucrarea materiei prime până la eliminarea deșeurilor. Faptul că BCA-ul este de până la cinci ori mai ușor decât betonul, duce la reduceri semnificative ale emisiilor de CO² în timpul transportului. În plus, BCA-ul permite tăierea exactă, ceea ce minimizează generarea de deșeuri solide în timpul utilizării. Spre deosebire de alte
Beton celular autoclavizat () [Corola-website/Science/318745_a_320074]
-
prelucrarea materiei prime până la eliminarea deșeurilor. Faptul că BCA-ul este de până la cinci ori mai ușor decât betonul, duce la reduceri semnificative ale emisiilor de CO² în timpul transportului. În plus, BCA-ul permite tăierea exactă, ceea ce minimizează generarea de deșeuri solide în timpul utilizării. Spre deosebire de alte materiale de construcții BCA-ul poate elimina folosirea altor produse de izolație, care sporesc impactul asupra mediului și costurile de construcție. Betonul celular autoclavizat este obținut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apă
Beton celular autoclavizat () [Corola-website/Science/318745_a_320074]