822,134 matches
-
Brindisi au fost închise, aceeași măsură fiind luată și în Sicilia și Insulele Eoliene. În Polonia, temperaturile au coborât la -42°C. Din cauza frigului, opt oameni au murit în România și în jur de 60 au avut nevoie de ajutor medical, după ce au intrat în hipotermie. Mercurul în termometre a coborât până la -32°C în centrul țării, iar frigul a dus la închiderea școlilor. Moscova a avut parte de cel mai rece Crăciun ortodox pe rit vechi din ultimii 120 de
Valul de frig din Europa din ianuarie 2017 () [Corola-website/Science/337430_a_338759]
-
rămînînd în manuscris pînă în 2007, cînd a apărut în foileton în revista Oglinda literară. În septembrie 1918 a dat examen de admitere la Institutul Medico-Militar din Iași, unde a fost clasificat primul din 126 de admiși. A început studiile medicale la Facultatea de Medicină din Iași și din decembrie 1918 a trecut la Facultatea de Medicină din București. A terminat facultatea în iunie 1924 și a susținut teza de doctorat pentru titlul de doctor în medicină și chirurgie în februarie
Constantin Hălălău () [Corola-website/Science/335856_a_337185]
-
după ce erau opriți la Maribor și Linz și nu erau lăsați să plece mai departe din cauză că erau bolnavi - ei erau îngrijiți de Crucea Roșie și de Acțiune. În acest context, în martie 1942, Diana Budisavljević a cunoscut-o pe asistenta medicală Dragica Habazin, cu care a colaborat îndeaproape în lunile și în anii care au urmat la a-i ajuta pe deținuții diverselor lagăre care erau mutați la Zagreb și în alte locuri. La începutul lui iulie 1942, cu ajutorul ofițerului german
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
ia copiii din . Cu ajutorul Ministerului Afacerilor Sociale, în special cu al profesorului Kamilo Bresler, ea a reușit să mute copiii din lagăr la Zagreb, Jastrebarsko și apoi la Sisak. După eforturile de salvare din Stara Gradiška, purtând uniforma de asistentă medicală de la Crucea Roșie, Budisavljević a luat parte la transportul copiilor din , și Jasenovac. Peste 6000 de copii fuseseră mutați de „Acțiune” din aceste lagăre în iulie și august 1942. După ce a obținut în august 1942 permisiunea de a plasa copiii
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
și tratamentul inuman și degradant din închisori. Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a făcut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013, sunt: supraaglomerarea, igiena neadecvată, lipsa programelor educaționale și culturale, tratamentul pacienților vulnerabili, lipsa asistenței medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii, există atitudini negative și comportamente discriminatorii de factură rasistă. Discriminarea socială sistematică a romilor le afectează acestora dreptul la educație, locuință, îngrijire medicală și oportunități de angajare adecvate. În 2010 45% din șomerii romi au declarat că etnia constituie unul din principalele motive pentru care nu își pot găsi un loc de muncă. În societatea românească existența rasismului la adresa romilor a fost puternic
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Legea care reglementează capacitatea persoanelor transexuale de a-și schimba identitatea este vagă și incompletă, conducând la inconsecvențe în practica juridică în privința recunoașterii legale a identității de gen și, în unele cazuri, schimbarea identității nu a fost permisă în lipsa intervenției medicale de schimbare de sex. Din cauza procedurii legale anevoioase, în multe cazuri persoanele transexuale nu au putut obține documente care să reflecte identitatea lor de gen, ceea ce a condus la dificultăți în obținerea accesului la toate serviciile pentru care este necesară
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
procedurii legale anevoioase, în multe cazuri persoanele transexuale nu au putut obține documente care să reflecte identitatea lor de gen, ceea ce a condus la dificultăți în obținerea accesului la toate serviciile pentru care este necesară prezentarea documentelor de identitate (îngrijire medicală, abonament de transport, servicii bancare). Minoritățile sexuale se consideră cele mai nedreptățite din România, după cei care au SIDA, potrivit Consiliului pentru Combaterea Discriminării. De altfel, într-un raport al Comisiei Europene, intoleranța generală față de homosexuali și lesbiene apare ca
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Mulți dintre cei care ajung în spitale își plătesc singuri tratamentele și analizele care, în mod normal, ar trebui să fie gratuite. Au fost reportate numeroase cazuri în care copii și bătrâni au fost abuzați fizic și emoțional de cadrele medicale. Mai mult, lipsa paturilor și a dotărilor din spitalele românești duce la supraaglomerare și, implicit, servicii medicale precare. Persoanele seropozitive au aceleași drepturi și obligații ca orice altă persoană și trebuie să le cunoască și să se raporteze la ele
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
ar trebui să fie gratuite. Au fost reportate numeroase cazuri în care copii și bătrâni au fost abuzați fizic și emoțional de cadrele medicale. Mai mult, lipsa paturilor și a dotărilor din spitalele românești duce la supraaglomerare și, implicit, servicii medicale precare. Persoanele seropozitive au aceleași drepturi și obligații ca orice altă persoană și trebuie să le cunoască și să se raporteze la ele ori de câte ori prejudecățile sociale ajung să i le refuze, pe nedrept. La fel ca orice persoană sănătoasă, pacienții
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
cunoască și să se raporteze la ele ori de câte ori prejudecățile sociale ajung să i le refuze, pe nedrept. La fel ca orice persoană sănătoasă, pacienții diagnosticați cu virusul HIV pozitiv au dreptul la educație, la un loc de muncă, la tratament medical, la liberă circulație, la căsătorie, la întemeierea unei familii etc. Aceste drepturi sunt cuprinse în Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002, dar și în alte acte normative care reglementează HIV/SIDA. Cu toate acestea, un raport din august 2006
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
arată că legislația românească în vigoare prevede puține sancțiuni semnificative pentru cei care discriminează, iar legile care interzic discriminarea persoanelor afectate de HIV sunt rareori puse în aplicare. Nerespectarea confidențialității cu privire la statutul persoanelor seropozitive este frecventă și rareori pedepsită. Personalul medical, personalul școlar, asistenții sociali, oficialitățile și poștașii sunt surse comune de scurgeri de informații, la fel cum sunt și documentele judiciare, certificatele de handicap, precum și analizele medicale pentru angajare. Același raport relevă faptul că pacienții care trăiesc cu HIV se
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
aplicare. Nerespectarea confidențialității cu privire la statutul persoanelor seropozitive este frecventă și rareori pedepsită. Personalul medical, personalul școlar, asistenții sociali, oficialitățile și poștașii sunt surse comune de scurgeri de informații, la fel cum sunt și documentele judiciare, certificatele de handicap, precum și analizele medicale pentru angajare. Același raport relevă faptul că pacienții care trăiesc cu HIV se confruntă cu discriminarea în accesul la serviciile medicale necesare, inclusiv îngrijiri stomatologice, dermatologice, specialiști ORL, ginecologice, menținerea sănătății mintale, intervenții chirurgicale de rutină și de urgență, precum și
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
sunt surse comune de scurgeri de informații, la fel cum sunt și documentele judiciare, certificatele de handicap, precum și analizele medicale pentru angajare. Același raport relevă faptul că pacienții care trăiesc cu HIV se confruntă cu discriminarea în accesul la serviciile medicale necesare, inclusiv îngrijiri stomatologice, dermatologice, specialiști ORL, ginecologice, menținerea sănătății mintale, intervenții chirurgicale de rutină și de urgență, precum și transportul de urgență pentru pacienții care sângerează. Cu toate că persoanele afectate de HIV sunt susceptibile la depresie, anxietate și tulburări psihiatrice, există
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
învețe despre realitățile și miturile transmiterii virusului HIV. Legea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale și mintale la locul de muncă, în educație, în accesul la mijloace de transport (fără a menționa transportul aerian), în accesul la serviciile medicale sau la alte servicii. În multe cazuri, persoanele cu dizabilități se confruntă cu discriminarea autorităților și a societății. Conform unui raport elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (ADF), publicat în iunie 2012, doar 1% dintre persoanele cu dizabilități
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
unora dintre drepturile pacienților și ale legii. CRJ a constatat că nu există proceduri eficiente de înregistrare și soluționare a plângerilor și că abuzul verbal și fizic al copiilor, sedarea, limitarea excesivă a mișcării, lipsa igienei, condițiile neadecvate, lipsa îngrijirii medicale și lipsa accesului la educație sunt probleme des întâlnite. Aproape 25.000 de copii și adulți cu dizabilități mintale trăiesc în centre rezidențiale, ce funcționează în regim privativ de libertate. Peste 4.000 de persoane cu dizabilități mintale aflate în
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Golescu", din Câmpulung Muscel (1947), între anii 1947-1953 a urmat cursurile Facultății de Medicină din Cluj (UMF Cluj), pe care a absolvit-o cu calificativul foarte bine la examenul de stat. Între anii 1950-1953 a lucrat ca extern în clinicile Medicală II și Ftiziologie din Cluj, iar în intervalul 1954-1959, ca medic secundar în secția de boli contagioase a Spitalului din Abrud, jud. Alba. La Spitalul din Abrud, pe lângă asigurarea asistenței medicale - și de urgență, pentru afecțiunile nechirurgicale - și în comunele
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
Între anii 1950-1953 a lucrat ca extern în clinicile Medicală II și Ftiziologie din Cluj, iar în intervalul 1954-1959, ca medic secundar în secția de boli contagioase a Spitalului din Abrud, jud. Alba. La Spitalul din Abrud, pe lângă asigurarea asistenței medicale - și de urgență, pentru afecțiunile nechirurgicale - și în comunele fără medic, limitrofe, a trebuit să organizeze și activitatea laboratorului care, de asemenea, nu avea medic. A introdus și executat investigații de rutină, dar anumite aspecte neclare, întâlnite în practica medicală
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
medicale - și de urgență, pentru afecțiunile nechirurgicale - și în comunele fără medic, limitrofe, a trebuit să organizeze și activitatea laboratorului care, de asemenea, nu avea medic. A introdus și executat investigații de rutină, dar anumite aspecte neclare, întâlnite în practica medicală, l-au îndreptat și înspre căutări proprii. A contribuit la depistarea precoce a cazurilor de silicotuberculoză, frecvente în bazinul minier Băița-Bihor. La Abrud, a depistat unul dintre primele cazuri de boală de iradiere (profesională) de la noi din țară, un tânăr
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
care l-au cunoscut și îl prețuiesc (bolnavi, colaboratori, cursanți etc.) un senior al profesiei prin pregătirea deosebită, știința măsurii și finețea spiritului. Între 1959-1976, cât a lucrat acolo în calitate de medic specialist hematolog, dar și de cercetător, a acordat asistență medicală prin serviciul de consultații al Centrului și a contribuit la standardizarea metodelor de investigație (sideremie, hemosiderină medulară și urinară, citologie medulo-sanguină etc.). În anul 1965, a fost numit redactor șef al revistei "Documenta Haematologica" (editată din acel an), avându-l
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
țara noastră, clinice și experimentale, privitoare la transplantul de măduvă osoasă (V. Apăteanu, G. Grigoriu, S. Nicoară, C.T. Nicolau). Strădaniile lor apar și în filmul documentar "Transplantarea de măduvă osoasă: experiment și clinică", produs în 1964 de Centrul de Documentare Medicală (regizor J. Vâlcu; scenariu: G. Grigoriu, V. Apăteanu - https://www.youtube.com/watch?v=r99gEZDmyNo). Filmul a fost premiat la Palermo în 1965, la Festivalul Filmului de Știință. Începând din 1963, G. Grigoriu a pus la punct metoda autoradiografiei cu
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
de prestigiu european în fiziologie, împreună cu colaboratorii - colectivul de cercetare de la Catedra de Fiziologie a UMF din Cluj ("La régulation nerveuse et humorale de l’érythropoïèse." Baciu I., J. Physiol. Paris, 1962, 54, 441). Doctorul G. Grigoriu, provenind din școala medicală a Clujului (cu profesori precum Iuliu Hațieganu și Ion Baciu), a reușit așadar să împlinească un proiect al său mai vechi, "de suflet", cu aplicații multiple în clinică: determinarea nivelului seric al eritropoietinei. "- Testul coloniilor granulo-monocitare (CFC-GM)" (între 1980-1982; din
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
până la sfârșitul vieții. Reuven Pefeffermann a încetat din viață în mai 2004 la 68 ani, ca urmare a unei fibroze pulmonare primare. A fost înmormântat în cimitirul alternativ din Givat Brenner. A fost căsătorit cu Lea Ofir-Pfeffermann, de profesie soră medicală. Văduva sa a continuat activitatea sa de promovare a sportului în rândurile celor care au suferit transplanturi de organe. Herbert Freund, MD; , MD; Arieh L. Durst, MD; Nathan Rabinovici, MD Arch Surg. 1976;111(10):1106-1107. doi:10.1001/archsurg
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
al Biopreparat, unde superviza nu numai unitățile de producție de arme biologice facilități, ci și mai multe întreprinderi farmaceutice care produc antibiotice, vaccinuri, seruri, și interferon pentru public. Ca răspuns la un anunțul din primăvara lui 1990 că Ministerul Industriei Medicale și Microbiologice urma să fie reorganizat, Alibek a elaborat și înaintat un memoriu la secretarul general Mihail Gorbaciov în care propunea încetarea activității de arme biologice a Biopreparat. Deși Gorbaciov a aprobat propunerea, în propunerea lui Alibek s-a introdus
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]
-
și-a negociat în același timp și o numire concurentă de la o unitate de producție Biopreparat deumită Biomaș. Biomaș proiecta și producea echipament tehnic pentru cultivarea și testarea microbilor. El a planificat creșterea ponderii produselelor destinate spitalelor civile și laboratoarelor medicale la peste 40%, cât era alocat la acea vreme. Alibek a fost ulterior însărcinat cu pregătiri intensive pentru inspecțiile unităților biologice sovietice de către o delegație anglo-americană. Când și el a participat la rândul său la delegația sovietică de inspectare a
Ken Alibek () [Corola-website/Science/335974_a_337303]