82,461 matches
-
se refugieze în curând la Ankara, unde avea loc formarea unei mișcări naționale turcești. În plus, Talaat Pașa a amenințat că avea de gând să incite mișcările panturcice și panislamice împotriva Angliei cu excepția cazului în care aceasta va semna un tratat de pace favorabil pentru Turcia. În timpul acestui interviu, Talaat a menționat în mai multe rânduri că CUP căutase întotdeauna prietenia și sfatul Marii Britanii, dar acest stat nu a dorit să-i ofere nici un fel de ajutor. Înainte de asasinat, serviciile de
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
ediții imperfecte ale Părinților Bisericii. Ceea ce a vrut să facă fusese deja realizat de Melchior Cano,în lucrarea să "De locis theologicis". Activitatea lui Pétau a fost pusă în discuție; se poate să fi fost inspirat, se spune, de către un tratat similar al lui Oregius (Agostino Oreggi, Cardinal, d. 1635), așa cum susține Zöckler, sau de "Confessio catholica" a lui Johann Gerhard (d. 1627), așa cum presupune Eckstein. Dar "Confessio catholica" are un scop diferit, înscris pe prima pagină; acolo se află lungi
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
ales din mai multe motive. În 1428, în timpul războiului Imperiului Otoman cu Republică Venețiana, ungurii și turcii au fost de acord să-l recunoască pe Branković în calitate de conducător independent al Șerbiei, transformând astfel Despotatul Șerbiei într-un stat tampon. Un tratat a stabilit, de asemenea, suzeranitatea otomană asupra Șerbiei, ce a rămas în continuare un stat vasal al Ungariei. Ținându-se cont de relația mai veche cu Ungaria și de diferențele religioase față de otomani (Ungaria și Șerbia erau creștine, spre deosebire de Turcia
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
ha. La nord-est de insulă se află un ostrov mai mic numit Cosuiul Mic (în ). Insula este nelocuită, aici aflându-se o zonă protejată numită Insula Pojarevo (în ). a aparținut României între anii 1913 și 1940, fiind cedată Bulgariei prin Tratatul de la Craiova (1940).
Insula Cosui () [Corola-website/Science/336704_a_338033]
-
(în rusă ”Надёжность”, index GRAU - 1RL132, după clasificarea NATO ”Thin Skin”) este un radioaltimetru sovietic exploatat din anul 1970 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia. Este în înzestrare. La sfârșitul anilor '60, în scopul creșterii fiabilității, imunității la bruiaj, protejării împotriva atacurilor cu rachetele antiradiolocație și măririi zonei de descoperire, la radioaltimetrele PRV-9 și PRV-9A s-au efectuat lucrări pentru perfecționarea acestora, care
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
lipsei de întăriri împotriva unui inamic superior numeric. Pe 12 mai, forțele grecești și voluntarii epiroți au încercat să izoleze orașul Preveza, dar au fost forțați să se retragă cu pierderi grele. Între cele două părți a fost semnat un tratat de pace la 20 septembrie 1897. Grecia a fost forțată să cedeze teritorii mici aflate în zonele de frontieră și să plătească grele despăgubiri. În scopul de a asigura plata despăgubirilor, economia Greciei a intrat sub supraveghere internațională. Armistițiul forțat
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
a inclus școli elementare, secundare și profesionale, a fost deosebit de important, cu standarde nemaiîntâlnite în altă parte a Africii tropicale. După înfrângerea Germaniei în 1918 în Primul Război Mondial, Africa Orientală Germană a fost împărțită între puterile învingătoare în temeiul Tratatului de la Versailles. Rwanda și Burundi au fost atribuite Belgiei, micul Triunghi Kionga a fost atribuit Mozambicului Portughez, iar teritoriul din jurul lacului Tanganyika a fost plasat sub controlul britanicilor. „Tanganyika” a fost adoptat de către britanici ca nume al teritoriului administrat de
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
și a obținut o victorie decisivă, punând capăt oricărei rezistenței franceze. Pe 11 noiembrie 1500, Ludovic al XII-lea al Franței și Ferdinand al II-lea de Aragon au semnat un pact secret cu acordul papei Alexandru al VI-lea: tratatul secret de la Granada, care prevedea împărțirea Regatului de Napoli. Frederic I de Neapole, care nu știa de existența acordului, în 1501, când francezii i-au invadat regatul, a cerut ajutorul aliatului său, Spania. Frederic I de Neapole a aflat prea
Bătălia de la Garigliano (1503) () [Corola-website/Science/336810_a_338139]
-
Tratatul de la Granada a fost o alianță militară încheiată între Ludovic al XII-lea al Franței și Ferdinand al II-lea de Aragon cu privire la împărțirea și retrasarea granițelor Neapolelui. Pe baza acordului, partea nordică a regatului ar reveni Franța, formând Regatul
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
asigurării independenței regatului său. Regele Aragonului, conștient de jocul diplomatic al lui Frederic de Neapole, și având în vedere că un război împotriva Franței ar fi costisitor și de lungă durată, a preferat o alianță cu Ludovic al XII-lea. Tratatul, justificat și de necesitatea de a face față amenințării turcilor otomani, a fost semnat pe 10 octombrie 1500 în castelul Chambord, și ratificat de către regii catolici, pe data de 11 noiembrie a aceluiași an, în Granada. Acordul a inclus următoarele
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
10 octombrie 1500 în castelul Chambord, și ratificat de către regii catolici, pe data de 11 noiembrie a aceluiași an, în Granada. Acordul a inclus următoarele condiții: Relațiile bune între francezi și spanioli nu au fost de lungă durată. Prin termenii tratatului se hotărâse ca regatul de Neapole să fie împărțit în patru provincii, deși din timpul domniei lui Alfonso I regatul era organizat în douăsprezece. În curând au apărut neînțelegeri între aliați, care au oferit pretextul confruntărilor armate. De-a lungul
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
lungul anilor 1502 și 1503, armatele lui Gonzalo Fernandez de Cordoba au învins trupele franceze în bătăliile de Ruvo, Seminara și Garigliano. În ianuarie 1504, Ludovic al XII-lea a fost forțată să cedeze regatul de Neapole Aragonului prin semnarea tratatului de la Lyon.
Tratatul de la Granada (1500) () [Corola-website/Science/336816_a_338145]
-
scoțiene. A fost fiica regelui Eric al II-lea al Norvegiei și a Margaretei, mama sa fiind fiica regelui Alexandru al III-lea al Scoției și murind la nașterea fiicei sale. Margareta a Scoției a fost născută în Tønsberg. Atunci când tratatul de aranjare a căsătoriei dintre Margareta și Eric a fost semnat la Roxburgh, la 25 iulie 1281, fiul mai mic a lui Alexandru al III-lea, David, a murit în iunie 1281, lăsând Scoția doar cu un fiu legitim, Alexandru
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
a căsătoriei dintre Margareta și Eric a fost semnat la Roxburgh, la 25 iulie 1281, fiul mai mic a lui Alexandru al III-lea, David, a murit în iunie 1281, lăsând Scoția doar cu un fiu legitim, Alexandru. În consecință, tratatul a inclus o prevedere prin care copii Margaretei și a lui Eric să fie moștenitorii tronului Scoției. Alexandru al III-lea a făcut dispoziții similare atunci când a aranjat căsătoria fiului său, Alexandru, cu Margareta, fiica lui Guy de Dampierre, conte
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
prin care copii Margaretei și a lui Eric să fie moștenitorii tronului Scoției. Alexandru al III-lea a făcut dispoziții similare atunci când a aranjat căsătoria fiului său, Alexandru, cu Margareta, fiica lui Guy de Dampierre, conte de Flandra, în 1281. Tratatul de aranjarea a căsătoriei, semnat în decembrie 1281, a inclus un document lung și complex care stabilea obiceiurile și uzanțele care au determinat succesiunea. Precum și declarația generală a principiilor, anexa includea exemple specifice ale drepturilor lui Alexandru și a Margaretei
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
dintre Gardieni la Salisbury, în octombrie 1289. Scoțienii se aflau într-o poziție slabă deoarece Eric putea aranja căsătoria Margaretei cu fiul lui Eduard I sau cu oricine altcineva fără să facă referire la Gardieni. În consecință, Gardienii au semnat Tratatul de la Salisbury, prin care au fost deacord ca Margareta să fie adusă în Scoția înainte de 1 noiembrie 1290 și că orice acord cu privire la căsătoria acesteia va fi amânată până când avea să ajungă în Scoția. Căsătoria lui Eduard, Prințul de Wales
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
Eduard, Prințul de Wales, a fost luată în considerare de regele Eduard al Angliei, acest lucru fiind clar din faptul că o dispensă papală a fost primită de la papa Nicolae al IV-lea la zece zile după ce a fost semnatul tratatul. După ce au primit dispensa Papala, Eduard, precum și Eric, i-au scris reginei Margareta. anticipând inaugurarea și căsătoria cu moștenitorul Angliei. Eduard și Gardienii au conținuat negocierile, bazându-se pe presupunerea colectivă că Margareta va fi regină și că tânărul Eduard
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
ar trebui sau nu să fie considerată regina Scoției. Acest lucru ar putea fi în cele din urmă o chestiune de interpretare. Cele mai multe liste cu monarhii din Scoția o includ și pe ea, însă altele nu. Anumite documente contemporane, inclusiv Tratatul de la Salisbury a descris-o ca fiind "regină", dar s-a argumentat că nu ar trebui să fie în mod corespunzător considerată un monarh. Din cauza lipsei unui precedent istoric clar în istoria Scoției ca țară complet separată în fața Uniunii Coroanelor
Margareta I a Scoției () [Corola-website/Science/336803_a_338132]
-
aceeași catedră, activând până la pensionare, în 1998. Între 1992 și 2001 a fost profesor la Departamentul de predare în limba franceză din Institutul Politehnic București, însumând 48 de ani de activitate neîntreruptă în învățământul superior. Este coautor la mai multe tratate universitare cum sunt „Complemente de Rezistența Materialelor”, 1991, „Cours de Résistance des Matériaux, Sollicitations Simples et Sollicitations Composées”, 1993, „Cours de Résistance des Matériaux, Chapitres Spéciaux”, 1993, „Problèmes de Résistance des Matériaux, Sollicitations Simples”, 1994, „Problèmes de Résistance des Matériaux
Dionisie Craifaleanu () [Corola-website/Science/336867_a_338196]
-
filozofie cât și pentru știința medicală din cele mai vechi timpuri. Prin urmare, istoria psihiatriei include în mod necesar o istorie a concepțiilor despre funcțiile psihice, bolilor mintale și a tratamentului lor de la începuturile istoriei umane și până azi. În Tratatul de Medicină Internă al Împăratului Galben (sec 5 i.Hr - sec 3 î.Hr) tulburările mintale sunt explicate ca fiind urmărea tulburărilor energetice implicând cele cinci spirite sau suflete: Hun, Po, Zhi, Yi și Shen. Tulburările Hun, suflet non-corporeal, rezultă
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
fiziologice. Hipocrate descrie o vizită la filozoful Democrit, pe care l-a găsit în grădina să vivisecand animale. Democrit i-a explicat că încerca să descopere cauzele nebuniei și ale melancoliei. După Hipocrate, Democrit ar fi fost în posesia unui tratat despre nebunie și melancolie. Bazându-se pe observații clinice, Hippocrate individualizează patru tipuri de boli mintale: În lucrările lui Aristotel se conturează ideea conform căreia personalitatea umană este localizată în cap. Din timpul Imperiului Român ne-au rămas numeroase descrieri
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
Mary Chapman deschide spitalul Betel Norwich, primul spital specializat din Anglia construit cu intenția de a servi că azil. În 1621, matematicianul, astrologul, si savantul Robert Burton (8 Februarie 1577 - 25 Ianuarie 1640) de la Oxford University publică unul dintre primele tratate despre bolile psihice: "Anatomia Melancoliei." Burton a afirmat că "nu există nici o mai mare cauza de melancolie decât lenea, nici un leac mai bun decât de a fi ocupat." În 1656, Ludovic al XIV-lea al Franței crează un sistem public
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
sub supraveghere medicală. În perioada Iluminismului atitudinea față de bolnavii cu tulburări mintale a început să se schimbe. Compasiunea este văzută ca o componentă importantă în procesul de reabilitare a bolnavilor cu tulburări mintale. În 1758 medicul englez William Battie scrie "Tratatul despre Nebunie". Pe langă prezentarea tratamentelor pentru tulburările mintale acest tratat este o critică a sistemului, în special a spitalului Bethlem, unde pacienții erau privați de liberate și tratați în mod barbar. Battie recomandă că tratamentele să fie adaptate nevoilor
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
mintale a început să se schimbe. Compasiunea este văzută ca o componentă importantă în procesul de reabilitare a bolnavilor cu tulburări mintale. În 1758 medicul englez William Battie scrie "Tratatul despre Nebunie". Pe langă prezentarea tratamentelor pentru tulburările mintale acest tratat este o critică a sistemului, în special a spitalului Bethlem, unde pacienții erau privați de liberate și tratați în mod barbar. Battie recomandă că tratamentele să fie adaptate nevoilor pacienților și să includă standarde de curățenie personală, mâncare bună, aer
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
a puterii morale. Întreaga familie Tuke a devenit cunoscută pentru înființarea tratamentului moral. În secolul al 19-lea Samuel Tuke, nepotul lui William Tuke, a publicat o lucrare influență cu privire la metodele de tratament folosite la York Retreat; Pinel deja publicase "Tratatul despre Nebunie" și Samuel Tuke, pe baza metodelor lui Pinel introduce termenul de "tratament moral" în Anglia. Ideile lui Tuke crează un cadru pentru tratamentul uman și moral al pacienților cu tulburări psihice. Modelul lui York Retreat a inspirat instituții
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]