12,426 matches
-
programe de cercetare combinată, filosofico-științifică, a realităților sociale inter- și postbelice, filosofii mai tineri au lărgit perspectivele și metodele de filosofare în spirit liberal cu datele istoriei, sociologiei, psihologiei și altor discipline sociale. Or, Guénon susținea că trebuie să deosebim înțelepciunea pur umană, rațională, pe care o oferă filosofia, de înțelepciunea tradițională, supra-rațională și "nonumană", din care au mai supraviețuit doar misterele cu caracter inițiatic. Chiar filosofia veche (de exemplu, Pitagora) distingea între cunoașterea exoterică și cea ezoterică. (3d, pp. 36-37
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
postbelice, filosofii mai tineri au lărgit perspectivele și metodele de filosofare în spirit liberal cu datele istoriei, sociologiei, psihologiei și altor discipline sociale. Or, Guénon susținea că trebuie să deosebim înțelepciunea pur umană, rațională, pe care o oferă filosofia, de înțelepciunea tradițională, supra-rațională și "nonumană", din care au mai supraviețuit doar misterele cu caracter inițiatic. Chiar filosofia veche (de exemplu, Pitagora) distingea între cunoașterea exoterică și cea ezoterică. (3d, pp. 36-37) Liberalismul secolelor al XVII-lea al XIX-lea, aprecia Russell
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
există și dovezi că Orientul nu este numai amenințător, dar și întregitor pentru Occident. Principalul sens al noilor configurări politice și culturale este cel conturat de condițiile apărute după revoluțiile anului 1989 pentru întărirea unității și expansiunii umanității, folosind cu înțelepciune mijloacele tot mai puternice de care dispune omul. Rămâne însă și riscul ca aceste mijloace să se întoarcă împotriva omului. Capitolul 7 Orizonturi și limite în devenirea României O idee modernă: autodeterminarea Din noianul de reprezentări și imagini, completate prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Entschwindenden fühlbar macht.“ Metropola, cum voi încerca să arăt, își descrie contururile în această lume fluidă. În experiența urbană se configurează cu noașterea acestei noi lumi. Descrierile urbane ale lui Benjamin, cunoașterea fragmentară a flaneurului survin în urma și pe ruinele înțelepciunii povestitorului. Arhetipurile acestuia din urmă, marinarul și țăranul, suferă o mutație. Gestul povestirii stătea în puterea miracolului: cel al depărtării spațiale, în primul caz, precum și cel al tradițiilor îndepărtate, în cel de-al doilea. Dimpotrivă, flaneurul este un localnic, nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de pildă, sau „gestul“ traducătorului văzut, în universalitatea sa, ca gest al regăsirii dialectice a originarului sunt, precum gestul colecționarului, instanțieri ale experienței istorice. Povestitorul ilustrează, pe de altă parte, o situație aparte a experienței, anume caracterul ei „auratic“, singular. „Înțelepciunea“ pe care povestitorul o împărtășește prin intermediul poveștii este unică, absolută, legată în mod esențial de figura concretă a „subiectului“ vorbitor. Voi încerca să delimitez experiența urbană de acest statut. Orașul este, voi încerca să arăt, el însuși un subiect anonim
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
pictorul realiza un tablou melancolic înfățișând un cadavru învelit în giulgiu, așezat pe un pat mortuar, având la picioarele patului obiectele investite simbolic ale profesiei militare, coiful, lancea, scutul; ale plenitudinii vieții, cupa deșertată, mandolina, și cartea, simbol al unei înțelepciuni care nu salvează de la această ultimă exacțiune: moartea. II.5. Klimt și șfârșitul raționalismului În articolul său, "Critica artistică" publicat în România ilustrată din 1901, poetul simbolist Ștefan Petică remarca unul dintre cele trei tablouri ale lui Klimt, Medicina, realizate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sine privindu-se în oglindă -, reiterare modernă a principiului delphic, gnotise auton. Mica divinitate de serviciu a Rațiunii reprezintă doar un intercesor simbolic. Așa cum observă Schorske, ceva s-a schimbat cu această "divinitate" reflex alegoric de rang secund al zeiței înțelepciunii. Rațiunea nu mai constituie o valoare care reprezintă comunitatea în ansamblul ei, principiul politic și social coagulant. Ea cedează locul unei preocupări parohiale, solipsiste, a investigării propriei interiorități, investigație care în forma sa decadentă dobândește aspectul obsesional al narcisismului sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Nuda Veritas s-a metamorfozat în Vera Nuditas, expresie a unei eliberări a instinctualului și a forțelor subconștientului prin scoaterea libidoului de sub tutela normativă, civilă, îmblânzită, a rațiunii. "Atena, zeița fecioară, nu mai este simbolul unui polis național și al înțelepciunii ordonatoare; pe globul din mâna ei se află acum purtătoarea senzuală a oglinzii omului modern"97. Mai mult, chiar Atena este cea care recomandă această metamorfoză, Atena face obiectul acestei subversiuni echivalentă pentru Schorske cu cea inițiată de Freud prin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a forțelor obscure ale subconștientului, sugerată printr-un motto extras din Eneida lui Virgiliu: Flectere si nequeo superos, Acheronta movebo ( Dacă nu voi putea îndupleca puterile înalte, voi stârni infernul), care deschide cartea sa, Interpretarea viselor (Die Traumdeutung, 1899). Zeița înțelepciunii, Atena, nu mai este garantul unei culturi pusă în relație cu politica prin marele slogan al liberalismului austriac: "Wissen macht frei" (Cunoașterea te eliberează), unde Wissen (Cunoașterea) este asociată forței rațiunii și capacității ei ordonatoare care-l animă pe intelectualul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indiscernabile, Das Wissen este singura figură frontală care ne privește asemeni Atenei în cea de-a treia ipostază a ei, cu o privire scrutătoare. Părul desfășurat pe axul ipotetic al spiralei alcătuită de corpurile umane îi acoperă gura, astfel încât Filozofia/Înțelepciunea este redusă la tăcere participând la misterul universal. Conștiința pe care o întruchipează personajul este una rece, nemiloasă, care nu oferă rezolvare sau alinare umanității, ci constituie mai degrabă un semn al damnării ei: "Preoteasa filozofică a lui Klimt trădează
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o întruchipează personajul este una rece, nemiloasă, care nu oferă rezolvare sau alinare umanității, ci constituie mai degrabă un semn al damnării ei: "Preoteasa filozofică a lui Klimt trădează prin ochii săi de o strălucire nepământeană o atitudine diferită: o înțelepciune în același timp sălbatică și glacială, afirmând lumea Voinței"98. Regimul nocturn sugerează deopotrivă lumea către care deschide studiul lui Freud, Interpretarea viselor, o lume fantasmatică în care revin configurate cețos expresii ale angoasei existențiale. Singurele personaje cărora le putem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
universal ilustrat simbolic de Capul de satir și de Marea carte a lumii. Himera este cea care intermediază între diversele planuri ontologice, ea face trecerea de la o expresie a demoniilor eminesciene, de la beția simțurilor, la forma lor spiritualizată: poezia și înțelepciunea. Am putea spune că în spirit nietzschean, Himera, expresie a inspirației poetice, este cea care mediază între apolinic și dionisiac, care, așa cum credea filosoful german, au prezidat nu doar la nașterea tragediei, ci și a culturii moderne. Sensul sacrificial se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
zeiței Atena arborând însemnele puterii sale scutul pe care se află chipul Meduzei, lancea și coiful. Klimt plasează scena unei victorii împotriva instinctualului, a bestialului (Minotaurul reprezintă rezultatul mostruos al acuplării dintre Pasiphae și Taurul din Minos) sub patronajul zeiței înțelepciunii și a rațiunii. Secesiunea s-ar plasa simbolic mai puțin în aria unei separări capitale de ceea ce este monstruos, ci, mai mult în cea a unei revalorizări a artei în spiritul agonal pe care-l întruchipează Tezeu, supravegheate de "o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va-ncețoșa și-ntuneca și moartea va ajunge, războinice drag, cu ea să te ia". Deși atitudinea lui Beowulf la început indica un comportament mai degrabă precreștin, în finalul poemului ultimele cuvinte ale eroului demonstrează o atitudine ponderată, plină de înțelepciune, creștină în esență: "Domnului Cel făr-de-moarte, Regelui Gloriei eterne îi mulțumesc că țin acum în mâini această comoară, că îngăduitu-mi-a să-mi las poporul înzestrat în ziua-mi de pe urmă. Acum, când ultima suflare-mi dau Să țin
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
din folclorul celtic, care a supraviețuit în diferite manifestări populare, în heraldică, dar și în nume proprii (cum ar fi denumirile unor hanuri sau cârciumi). Personaj paradoxal, Omul Verde a fost imaginat ca o combinație de bine și rău, de înțelepciune și prostie, de curaj și lașitate, de adevăr și înșelăciune. Reprezentările au variat de la imaginea unui om cu pielea verde la un personaj cu trupul acoperit de blană, cu copite și coarne. Personajul ar putea fi și descendentul creaturilor mitologice
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că-ndoia/ brazi că despoia/ Munții răsturna.” (Mănăstirea Argeșului. În cadrul fitomitologiei, paltimul este considerat ca arbore consacrat unor zei sau eroi, mai puțin important decât bradul arbore sacru. Alături de paltin, mărul este, de asemenea, un arbore al vieții sau al Înțelepciunii, deși există o contradicție În semnificațiile lui magico-religioase: pe de o parte, arbore fructifer, pentru care a fost pedepsită omenirea, pe de altă parte, arborele recompensei divine sub care e Întinsă masa cu toate bunătățile, după cum consemnează tradiția populară. Datinile
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ca să abată grindina sau se apărau prin descântece, rugăciuni și rituri magice intermediate de contra solomonari, care „au fost și ei pe vremuri solomonari, dar trecându-le vremea și statornicindu-se În satul lor, au rămas numai cu știința și Înțelepciunea solomonărească.” Contra-solomonarul făcea cruce cu un fier asupra norilor și rostea: „Cu toaca te opresc/ Dacă ești nor necurat/ Să te duci peste munți/ Dacă ești curat/ Să vii peste sat.” Credințele În Solomonari sau contrasolomonari au persistat, Îndelung timp
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și naturalistul amator John Lubbock) că nu a admirat nici o carte atât de mult ca Teologia naturală a lui Paley, pe care o știa aproape pe de rost. Cartea reprezenta, în ochii lui Darwin, piscul unei întregi literaturi despre puterea, înțelepciunea și bunătatea lui Dumnezeu, așa cum se manifestă ele în creațiile Sale. Tânărul Darwin era de acord că acesta este cel mai puternic argument în favoarea existenței lui Dumnezeu pe care îl poate aduce cercetarea naturii și nu vedea nici o alternativă la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
între modul cum arată multe structuri care servesc realizării funcțiilor și comportamentelor adaptative ale organismelor și cum ar fi trebuit ele să arate dacă ar fi fost proiectate și produse de către o ființă înzestrată cu cea mai înaltă prevedere și înțelepciune. Proiectantul, de exemplu inginerul, alege materialele cele mai potrivite și le îmbină în așa fel încât să asigure o cât mai bună funcționare a dispozitivului pe care l-a conceput. Organismele nu arată însă câtuși de puțin așa cum ar fi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pună la dispoziție cele necesare pentru o înmormântare creștinească, demnă de fapta lor eroică și anume: una colivă, lumânările necesare, tămâie, smirnă, vin (subl.ns.). În g și o cruce confecționate din timp zboi de atunci proverbul „Prevederea este mama Înțelepciunii”! În adresa nr.10585/11 noiembrie 1941 trimisă Inspectoratului premilitar Huși, primarul Andrian se plângea de slaba eficiență a tinerilor trimiși în cimitirul „Eternitatea” pentru a săpa gropi pentru viitorii soldați ce vor muri în Spitalul militar de aici: „...în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
explorate celelalte colțuri ale lumii, apartenența europeană se face simțită din ce în ce mai intens. Această apartenență poate fi percepută dintr-o perspectivă critică, ca atunci cînd filozofii secolului al XVIII-lea raportează brutalitatea și desfrînarea europene la inocența "bunului sălbatic" și la înțelepciunea mandarinului chinez. La rîndul lor, romanticii vor încerca nostalgia comunităților organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
fondăm cetățenia noastră europeană în raport cu Neantul. Mai mult, trebuie să recunoaștem rolul istoric pozitiv al Neantului. Dacă această cursă spre obținerea hegemoniei împinge superputerile spre cursa nebună a acumulării de arme de distrugere, teama de distrugere le silește să aibă înțelepciunea de a evita folosirea lor, iar această teamă reciprocă a stăvilit pînă în prezent cel de-al treilea război mondial. Astfel, Neantul este singurul care poate controla necontrolatul, adică Puterea absolută a statelor care, pa-ranoice prin natură, nu admit nici un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
atît: prin intermediul "bunului sălbatic" mitico-real, cultura unei Europe aflate în mișcare și-a pus, ca într-o imagine pe negativ, problema îndepărtării sale de o artă naturală de a trăi. Prin intermediul "înțeleptului mandarin" mitico-real, ea și-a pus problema unei înțelepciuni care devenise impracticabilă într-o istorie care devenise clocotitoare. Apoi romantismul a exprimat nevoile difuze, imense, inexprimabile ale sufletului în interiorul unei civilizații sortite preciziei tehnice și calculului. Astăzi, artele de a trăi originale, izvorîte din culturile europene, și mai cu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu suflet european" la culturile lumii, inclusiv la culturile arhaice și la culturile moarte. Misiunea noastră nu constă doar în a pune capăt culturicidelor pe care le-am inițiat noi înșine, ci, de asemenea, în a recunoaște comorile de experiențe, înțelepciuni și subtilități ale culturilor pe care le nimicim. Ceea ce au descoperit antropologii europeni de astăzi în anumite triburi din cîmpia Amazonului, Africa sau Oceania nu se limitează la moravuri și rituri bizare; ei au aflat aici sentimentul unei existențe tihnite
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
pierderea propriei specificități, spre știință și exigențele raționale ale cunoașterii. Și, mai este vorba despre ceva foarte important: distanțarea terapeutic-protectivă prin ipostaza metalogicului reflexiv, cu alte cuvinte, deschiderea ideologiei spre marile teme etico-spirituale ale reflecției filosofice. Prin căutarea măsurii și înțelepciunii, acestea ar putea oferi profesioniștilor ideologiei și oamenilor politici un plus de luciditate și discernământ. Remodelarea și îmbogățirea ideologicului prin deschiderea concomitentă a acestuia spre protologicul realității cotidiene, raționalitatea logicului și înțelepciunea filosofică a metalogicului ar însemna, în opinia mea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]