9,974 matches
-
îs io comandant aici, la mine nu mere cu trei centimetri, că eu n-am milimetru ca să măsor că tu ai trei centimetri sau un milimetru sau doi. La mine, toată lumea la zero și cu-asta am terminat. Să nu-ndrăzniți să vă opuneți. Toată lumea s-a tuns la zero. Primul gest de umilință. Al doilea gest de umilință: toată lumea tre’ să-și predeie efectele personale. Și ne-o dat pentru prima oară efecte cazone. Și eram patruzeci într-o cameră
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
conjunctiv. Cer conjunctivul, în primul rând, verbele modale: a trebui, a putea, a-i veni, a vrea etc., multe dintre verbele de aspect: a da, a începe, a se apuca, a continua etc., ca și alte verbe: a încerca, a îndrăzni, a renunța, a ruga, a îndemna, a cere etc. Conjunctivul poate fi impus de natura raportului sintactic în care se află înscris verbul și de funcția sintactică pe care o realizează subordonata. Predicatul unei circumstanțiale de scop, de exemplu, este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
deosebire în modul de realizare a opoziției sintactice afirmativ-negativ; pentru constituirea formei negative, gerunziul recurge la prefixul negativ ne-: „Din toate acestea, Filip înțelesese că mareșalul Cornescu, nefiind lucrător, n-avea nici o trecere nicăieri...” (G. Călinescu) „Filip tăcu umilit și neîndrăznind să contrazică pe Hangerlioaica...” (G. Călinescu) Asemenea verbelor, însă, forma negativă a gerunziului poate fi dislocată, de adverbul modal mai, cel mai frecvent: Nemaiputându-i suporta discursul demagogic, am hotărât să plec. sau prin adverbul prea (cazuri rare): Ne prea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a ajunge la timp, trebuie să iei avionul. În funcție de planul semantic al relației de dependență, circumstanțialul de finalitate urmează verbului regent: „Nici rușine n-au să ieie în smintitele lor guri Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară, Îndrăznesc ca să rostească pân’și numele tău, țară.” (M. Eminescu) Circumstanțialul de mod are o componentă semantică negativă, mascată de prepoziția fără (de): „Cât e întinsul și-naltul luminii, / Dumnezeu singur arde suav câteodată prin tufe / fără de-a mistui.” (L.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rar, infrapropozițională) se caracterizează și prin prezența unei componente semantice de circumstanțialitate, fixată, în planul expresiei, în general, de elementul de relație: • cauzalitatea: „Din moment ce fusese nevoie de o hartă însemna că riscul rătăcirii era real.” (O. Paler) • condiția: „Dacă el îndrăznea însemna că el știa ceva care ei nu știau și înfrigurați să afle acest ceva nou și nebănuit (...) lăsară căruțele fără pază și începură să se apropie din toate părțile.” (M. Preda) • concesia: „Orice cuvânt aș scrie... încă mi s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devenit conjuncție), deoarece, fiindcă, întrucât și locuțiuni conjuncționale: dat fiind că, de vreme ce, din moment ce, din cauză că, din pricină că, întrucât, odată ce, pentru că: „Grăim, Doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe.” (M. Eminescu, I, 149), „Și cum nu îndrăznea nimeni să se apropie, a început el să-i cheme pe nume de parcă i-ar fi cunoscând de când lumea.” (M. Eliade, 238) „Și mi-s dragă mie însămi pentru că-i sunt dragă lui.” (M. Eminescu, I, 80) „Nu, Galilei, dar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de tineri. Nu vă puteți plânge că nu aveți operă și cu toate acestea încă nu sunteți membru al Uniunii Scriitorilor. Cum vă explicați această anomalie? Nu. N-am fost primit în USR. Nici înainte de 1990, când nici n-am îndrăznit să solicit așa ceva, și nici după aceasta, când am ajuns la peste 20 de volume publicate, deși am încercat de vreo două ori să tatonez problema. Prima dată mi s-a răspuns că sunt prea bătrân și Uniunea nu poate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România literară/28 octombrie 1982, SLAST/1986. Marin Preda a fost prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Povatuieste-l, calauzeste-l, lumineaza-l să alerge la acoperământul Bisericii Tale Sinte, pentru a lua putere să meargă pe calea mântuirii. Și pentru că boala prin care trece să fie pentru el și pentru noi prilej de întoarcere la Tine, îndrăznim să ne rugăm Ție: Iisuse, sădind în noi dorința unei vieți virtuoase, miluieste-ne; Iisuse, indemnandu-ne să ne spovedim toate păcatele, miluieste-ne; Iisuse, daruindu-ne să ne împărtășim cu preacuratele Tale taine, miluieste-ne; Iisuse, revărsând peste noi
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
condițiile căruia unii semeni de-ai noștri au reușit să se îmbogățească foarte tare în vreme ce mulți alții au rămas săraci. Ei bine, autorul acestei uimitoare cărți pune lucrurile în ordine. El explică de unde vine capitalismul, ce este în prezent și îndrăznește chiar să facă unele previziuni despre viitorul acestei orînduiri. Dorel Dumitru Chirițescu este un apărător al capitalismului modern și autentic, unul dintre puținii susținători adevărați ai sistemului. Un sistem pe care nu-l apără dintr-o postură de avocat, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
vinuri le de ai ci, lăsândule faima în istoriografie: „ca cel mai nobil vin, străinilor încă necunoscut, căci fiind transportat în butoaie fără gr ija cuvenită, fie pe mare, fie pe uscat, el își pierde puterea, da r eu aș îndrăzni să afirm că este mai de soi și mai nobil decât toate vinu rile din Europa...!” Va veni apoi Neculce și va consemna aprecieri le la vi nul de Cotnari de către țarul Rusiei, Petru I, care venise la Iași în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o pui în rachiu s o sorbești, nu smerită și prifăcută, fi i ar smerenia de râs. Și să nu fie prea tânără, că o așa căprioară îți pune degrabă o pereche de coarne de cerb și alta nimică.” “Maestre - îndrăznesc și eu într-un sfârșit - asta era odinioară. Astăzi viața e mai grea, mai trepi dantă. C ine mai are timp de comunicarea și comuniunea propuse de dumnea- voastră. Cine să mai ridice sindrofia la rang de banchet, de symposion
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
șirag liniștit. - Măria ta - zise glasul lui Griga, aista-i drum tainic al nostru. Cine nu-l cunoaște se duce în prăpăstii. Și pe cine nu mi-i prieten îl putem vâna ca pe lup. Fără decât noi, nimeni nu îndrăznește să intre aici. - Să nu fie cu înconjur, șătrarule? - întrebă glasul boierului. - Măria ta, după asemenea ploaie, drumurile c u înconjur sunt cele bune, pentru că cele de a dreptul vrea Dumn ezeu să nu mai fie. Aicea la noi, măria
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ținutul Hârlăului; iar afară din țară nu este cunoscut, căci dacă îl scot din țară și l duc pe apă sau pe uscat și nu au vasele purtare bună de grijă, apoi își pierde puterea sa. Iar eu fără de aceea îndrăznesc a l socoti a fi cel m ai bun decât toate celelalte vinațuri ale Europei, încă și însuși decât cel de Tocaia; că ținându-l cineva trei ani în pivniță adâncă și boltită, după cum este obiceiul la noi în țară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
IV de liceu, având ca diriginte pe părintele profesor Hodoroabă Nicolae, de multe ori în zi de duminică mergeam cu toată clasa la biserica Sf. Atanasie (paroh fiind dirigintele nostru), situată pe o stradă din spatele Institutului de Medicină. Nici nu îndrăzneam să gândesc că aș putea să devin student la acel Mare For Universitar. Și totuși soarta mi-a fost hărăzită ca printr-un concurs sever, în anul 1948, să ajung student la medicină. Eram copleșit de admirație față de marile personalități
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sa constituie o dăruire dumnezeiască pentru cei din jur, întocmai ca și muzica și culoarea pentru cei ce știu să le prețuiască. Sufletul unui copil prin gingășia și finețea lui, la prima vedere nu s-ar compara cu nimic, însă îndrăznesc să spun că muzica și culoarea se regăsesc și își au loc în măreția sufletului unui copil. Multe persoane știu să-și ascundă interiorul, crezurile, visurile, dar un copil nu poate ascunde ceea ce are în interiorul sufletului, un copil nu-și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
întrepătrundere de muzică și culoare, mi-au înviorat inima și nu s-au lăsat până nu au pus stăpânire pe cea mai mică fărâmă din el, iar acum visez până în clipa în care o petală neagră din Cutia Pandorei va îndrăzni să rupă tot ce au făcut fantasmele bunului meu dar ? Aceasta nu se va întâmpla, căci sufletul meu le este încredințat lor, ele mi-au dăruit tot. Mirificul culorilor mă învăluie iar și cred că am ajuns în alte părți
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un buchet floral simplu, descris printr-o singură notă dominantă, în perioadele caracterizate prin puternice dorințe afective și erotice, se cere un parfum evocativ, pe o notă de bază foarte bogată în componente. La maturitate, femeile pe deplin realizate, pot îndrăzni să-și dorească un parfum complex, delicat, dar foarte pătrunzător. Să privim configurația astrală pentru a vedea ce parfumuri se potrivesc fiecăruia dintre noi: Berbec Caracter întreprinzător și uneori impertinent, vă simțiți bine într-o ambianță cu arome de cimbru
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii Sfântul Petru, cea mai vastă pe care o îndrăznise omenirea, sprijinindu‑se pe un trunchi de zidărie colosal, are siguranța și co‑ erența Coloseumului. Un monument de un patetism sever‑acesta era gândul lui Michelangelo, însă a fost trădat de continuatori. Totul se înălța dintr‑un bloc, unic, întreg
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
societății și chiar în ființa fiecărui individ. Dacă nici măcar specialiștii din același domeniu nu mai vorbesc aceeași limbă și au dificultăți reale în a comunica și a se înțelege, ce să mai spunem atunci de ceilalți, și cum să mai îndrăznim să abordăm global interogațiile esențiale ale existenței noastre care, fundamental, nici nu s-au schimbat, nici nu s-au înmulțit de la crearea lumii ? Sigur că idealul renascenstist este, astăzi, utopic. Dar un nou tip de umanism este perfect posibil, iar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
din demonul Ahriman, nu din Lucifer. Povestea lui Dănilă Prepeleac e un fel de curățare prealabilă a terenului, epuizând mai întâi aspectul teribil și grotesc, stupid și spăimos al diavolului, căruia Dănilă îi vine de hac cu mijloace pe care îndrăznim să le numim intelectuale. Sunt mijloace de chibzuire, de meditație și de intuiție, care, valabile în lumea țărănească, sunt coextensive prin transfer simbolic și legitim, tuturor lumilor. De aceea, afirmăm că Dănilă se folosește de arme intelectuale, directe, sintetice, succinte
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și primele versuri din Miorița: „Pe-un picior de plai Pe-o gură de rai.” Grigorescu place pentru lumina generoasă a picturii sale, pentru speranța într-un timp al binelui și-al adevărului, pentru puterea de a visa și a îndrăzni. Pictura lui sugerează interioritatea sublimă a neamului nostru, natura lui lirică, de aceea Grigorescu e receptat ca apropiat al lui Eminescu. Universala faimă a sculptorului Constantin Brâncuși e postumă. Din perspectiva urmărită, vom desprinde câteva elemente revelatoare. Lucrările sale sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Nu s-au pomenit așa călduri din 1905!...”. În mod paradoxal, căldura mare reprezintă motivul pentru care viața lui Gavrilescu s-a schimbat, cât și cel pentru care are loc revenirea la adevăratul destin al personajului: „Era prea cald. Nu îndrăznea nimeni să iasă din casă și acolo, sub arbori.”. Căldura excesivă este cea care îl determină pe Gavrilescu să se plimbe pe sub arbori. În felul acesta are loc întâlnirea cu Elsa, întâlnire care-i va schimba întreaga biografie. În proza
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
viața mondenă și plăcerea lumească și în general încercarea tragică de a împăca știința și străduința subiectivă cu absolutul în esență și în modul său de apariție, dau conținutului o amploare pe care nici un alt poet dramatic anterior n-a îndrăznit s-o cuprindă în una și aceeași operă..” Hegel indentifică în personajul goethean iubirea de cunoaștere , a cunoașterii reale, a căutării adevărului căci Adevărul este întregul. Prin aceasta se poate spune că mitul central al operei este mitul gnoseologic, căci
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]