8,287 matches
-
dr. în artele spectacolului Robert W. Corrigan renumit om de teatru american, fondatorul revistei The Drama Review, prof. univ. dr., conducător al departamentelor artistice în mai multe universități americane Richard Schechner prof. univ. dr., creatorul The Performance Group Rodica Mandache actriță de teatru și film, prof. asoc. Universitatea "Hyperion" Roxana Pană critic de film, redactor Cinema Horia Lovinescu dramaturg, directorul teatrului Nottara Sanda Faur critic teatral, redactor Femeia Sânziana Pop jurnalist, poetă, redactor Luceafărul Schwabische Zeitung, Ulm, C. Bernd Sucher Sebastian-Vlad
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de la Belgrad (1977) cariera sa diplomatică a intrat într-un con de umbră. Apoi, a fost pensionat, deși ar fi putut aduce, în continuare, mari servicii diplomației române. Îl părăsea de timpuriu, răpusă de o boală nemiloasă, soția sa Relly actrița Aurelia Sorescu, o frumusețe aparte, de care îl legase o dragoste puternică. În ceea ce mă privește, îl omagiam în Discursul de recepție, pronunțat la primirea mea în Academia Oamenilor de Știință din România, intitulat " Teoria relațiilor internaționale și dilemele științei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în gîjîiala, în bolboroseala, în poticneala lor, te duc în pragul leșinului. Ce mai! Un regal de muțenie revin la metaforist elocventă. (De altfel, în una din scene, cînd Mălăele se dedă dezmățului pauzelor mute, cele două partenere de joc, actrițe de meserie, scapă hățurile rolului și se trezesc rîzînd convulsiv o dată cu sala.) La ieșirea din teatru, între boscheții înghețați, un băiat și-o fată sărutîndu-se etern. Cum să-și vorbească? De ce să-și vorbească? Atît. L-ați auzit, spuneți-mi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pînă ce nobila cochetă își elibera partenerul de ocazie și-l putea, în sfîrșit, primi pe manierat-suferindul Benjamin doar pentru cîteva minute de... conversație. La suedezul Strindberg, suferința se înfășura în vălurile unei psihoze nordice, tiranica și trufașa sa iubită, actrița, acaparîndu-i total insomniile și obligîndu-l pe genialul dramaturg să-și consume gelozia nocturnă în metodice și devastatoare acte autosatisfăcute. Ușa barului e dată de perete și prin ea e catapultat un fel de fante de Frumoasa. N-apucă bine să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stupizenia lui comercială, am realizat, a doua zi, că ascunzișul delicat al tramei era unul de fină perspicacitate regizorală: intoleranța, ca vierme ce ne roade azi (și nu numai azi) ființa. Cu ce se făcea vinovată creatura delicată și cuceritoare (actrița luase deja Oscarul) că se născuse stigmatizată, că se trezise, prin naștere, în tiparul repulsiv al hermafroditului? Atît de bestial pedepsit de inșii din anturaj, pe cît de viril-superbi, pe atît de imbecili. Iată așadar cum emoția viscerală ce mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să scuipe coji de semințe? Șerban Cioculescu nota despre Arghezi: "Părintele literar al Mițurei și al lui Baruțu este cel mai fericit dintre părinți și cel mai matern dintre tați". Dacă Baruțu nu i-a înșelat această fericire, în schimb actrița Mițura cochetează, la bătrînețe, cu un partid de kitsch agresiv, despre care poetul, dacă ar trăi, sigur n-ar găsi "cuvinte potrivite". Observam, cîndva, că hinterlandul cu turnulețe sclipicioase de la Ciurea tinde să se extindă și în Iași, orașul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci plus... ghitaristul. Vecin 3: Ei, și-acu, dacă nu vi se pare prea mult, dați-mi-o și mie pe tovarășa Maria. Vecin 4: Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Mă, da ce v-a intrat? Fraților, fie ce-o fi, chiar dacă mă ruinez, plus actrița. Vecin 2: (cu un ton special) Păi cu chestia asta chiar că ne încurci! Vezi că mai sînt debarale, balcoane, baia. Las-o pe actriță pentru alt joc... Au rămas dependințele și filosoful. Răul lovește în punctul cel mai vulnerabil. Cu o pasivitate care e un al nume al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ultimul tablou, în care sînt prea multe explicații; bună lovitura cu manechinele... (!?); foarte buni vecinii, Bunica și Alex; tangoul ar trebui înlocuit; o comedie frumoasă și gravă; contrapunctări foarte bune; piesa există cu adevărat; e necesară o "pieptănătură". LIANA MĂRGINEANU, actriță: ...există stilul Constantin Popa..., "Calul verde"... etc.; o piesă amplă, cu mult adevăr... AUREL STORIN, scriitor: Prima parte foarte bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
aparența și esența personajului fiind speculat cu inteligență de actor. Îl secondează, în aceeași manieră grotescă, Liviu Manoliu al doilea vecin. Un personaj foarte prezent în spectacol, susținîndu-i ritmul, mai ales în prima parte, este Mama, interpretată de Ada Gârțoman. Actrița urmărește atentă meandrele sufletești ale personajului, asigurîndu-i complexitate de stări într-o expresie scenică nuanțată. Avînd un rol care îi vine bine cel al tînărului furios, neconformist și gata să-și asume riscul evadării Adi Carauleanu a jucat cu aplomb
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de care ea, soția, este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să-l numim pe cel nenumit în piesă) prilejul și pretextul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Iorga am surprins-o în spectacolul cu Mașina de vînt într-o formă actoricească foarte bună. Are firesc, știe să convingă, trăiește adevărul iubirii sale și ne convinge de adevărul ei. Mărturisim, cu orice risc, surpriza de a vedea o actriță stăpînă pe mijloacele ei actoricești, pe talent și bun exercițiu scenic. Ieșită la rampa cea mică a studioului "Teofil Vîlcu", reprezentația are gravitate, umor cu măsură și idei de bună așezare în spațiul teatrului de cameră. Aluziile politice, ca țși
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nevastă-ta..., că-i șopteam pasionat să te lase pe tine și să mă ia pe mine?! Nu, ramolitul meu prieten, eu mă îndrăgostisem de ceea ce..., cum să-ți spun, de ce dăduse amestecul dintre o ființă civilă minunată și o actriță de mare talent... Adică, zevzecule, mă îndrăgostisem de Desdemona..., pricepi, nu? Hm! Gh. P. doi: Adică aduceai la fiecare spectacol cîte un trandafir Desdemonei..., nu nevesti-mi, da? Gh. P. unu: Hai s-o lăsăm moartă... Sînt sigur că textul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
singurătatea femeilor, ultima parte a trilogiei, exploatează experiențele a trei cupluri având comun un pol masculin (Sebastian), polii ceilalți fiind o tânără în pragul formării (Veronica), femeia seducătoare, dar cvasiasexuată (Sabina) și femeia în pragul senectuții, nu mai puțin fascinantă (actrița Nauzica). Personajele-naratori practică până la epuizare analiza partenerilor și introspecția, excesul fiind atenuat întrucâtva de momente de epic senzațional (biografia lui Sebastian-unchiul și a lui Beniamin Arvatu, fost potentat comunist devenit gangster) sau de secvențe reportericești (ultimele zile ale insulei Ada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
în care rolul titular este interpretat de Edwin Forrest. 1834 William Charles Macready (1793-1873), într-un spectacol la Teatrul Covent Garden, repune în drepturi depline textul shakespearean, abandonînd textul hibrid al poetului laureat Nathum Țațe. Rolul Bufonului este jucat de actrița Priscilla Horton. 1838 Charles Dickens (1812-1870) scria în 1838 în Restaurarea "Regelui Lear" de Shakespeare pe scena: "Ultimul efort [al d-lui Macready] de a aspiră la obiectivele mai înalte în domeniul dramei s-a dovedit cel mai strălucit și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu știi? Ce vrei să spui? — CÎnd naști! Cum o să-l convingi că nu știai dinainte sexul copilului? Mă opresc din rupt plasticul. Aici are dreptate. — O să am grijă să joc uimirea! zic În cele din urmă. SÎnt destul de bună actriță. Uite, zic, luîndu-mi cea mai mirată expresie de care sînt capabilă. Ia uite... e băiat! Suze se strîmbă. — Bex, ai fost groaznică! Nu eram gata, spun grăbită. Hai să mai Încercăm o dată. Mă concentrez o clipă, apoi zic gîfÎind: — E
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Papiu-Ilarian”, secția filologie-istorie (1975-1979). Va absolvi în 1989 Facultatea de Filologie, secția română-engleză, a Universitații „Al. I. Cuza” din Iași. În 2003 își susține doctoratul la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza despre Exilul literar românesc (1944-1989). Va lucra ca actriță la Baia Mare (1980-1983), bibliotecară la Biblioteca Județeană Mureș (1990-1994), ulterior devenind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Filiala Târgu Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
piesă, în 1957, n-avea casă, era mereu în turnee, juca tot soiul de roluri în orașe provinciale. Și-a câstigat uneori existența ca chelner, portar, spălând vase, vânzător de cărți, îngrijitor. Între 1956 și 1980 a fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică, în 1982) l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Tata cunoștea și lucra cu compozitori, instrumentiști și dirijori renumiți, cum ar fi Pierre Boulez, William Bolcolm, Joshua Rifkin și Charles Rosen. Mama lui (acceași bunică despre care a mai fost vorba!) scria și ea operă și fusese în copilărie actriță de vodevil, făcuse turneee cu părinții, care și ei își câștigau traiul în această breaslă. LV. Ca studentă și după aceea, ce reviste-ți plăcea să citești? ES. Aveam prin casă tot soiul de ziare politice, sociale, despre mediu. Mama
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din partea curtenilor, împărăteselor și reginelor, soțiilor nobililor, din partea semenelor ce aspirau să le înlocuiască. Curtezanele au strălucit atât la curțile suveranilor, cât și în cercurile elevate ale bancherilor, filosofilor și artiștilor, în saloanele proprii și ale altora, pe scenă ca actrițe și dansatoare. Au strălucit prin frumusețe și eleganță, farmec generat de spirit, de talent, prin arta seducției de a provoca, de a incita, prin arta conversației. Desigur, menirea lor principală era aceea de a delecta, deconecta, distra, încânta. Numai că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cea Mare... care au uzat de farmecele lor pentru a accede la tronuri și a le lăsa urmașilor, pentru a-și menține și întări puterea politică, pentru extinderea posesiunilor. În aceeași categorie a pseudocurtezanelor am inclus unele scriitoare, cântărețe, dansatoare, actrițe: Ban Zhao, Sei Shonagon, Lola Montez, Mata Hari, Isadora Duncan, Josephine Baker... ce ocazional au uzat de puterea seducției pentru a răzbate și a se menține în lumea artistică, pentru a-și pune în valoare talentele, pentru un mod confortabil
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în valoare talentele, pentru un mod confortabil de viață. Multe dintre reprezentantele curtezanelor și ale pseudocurtezanelor au rămas în istorie ca poete de valoare, scriitoare, savante, dansatoare deschizătoare de drumuri în artele coregrafice și ale spectacolului, pictorițe și caligrafe originale, actrițe de teatru și de film. Le prezentăm sub forma unor medalioane din perspectiva istoriei anecdotice și a legendei. Contrastează cu "lumea bună" a curtezanelor și a pseudocurtezanelor, a femeilor celebre și fatale, categoria comună a prostituatelor stradale și din bordeluri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
el a zărit-o ca plutind deasupra apelor. A găsit-o moartă, a îngropat-o și a plâns-o alături de leul care-l ajutase s-o îngroape. De atunci, Zosima a pomenit-o în rugăciunile lui. Pelaghia este o cunoscută actriță din Antiochia și se numea Margareta. Trăia în lumea colorată și desfrânată a artiștilor ambulanți dansatori, cântăreți, mimi, jongleuri. Era o femeie frumoasă, seducătoare, excentrică, se îmbrăca și se purta provocator, atrăgea și menținea atenția celor ce o priveau și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
distracții celor capabili să plătească. Categoria socială a curtezanelor a fost recunoscută oficial printr-un act legislativ al împăratului Wu din dinastia Han (48-32 î.H.). Numărul lor a crescut, numai în capitala imperiului, în secolul XIII, existau 25000 de actrițe și curtezane. Într-un cartier din Changan (Xian), din perioada dinastiei Tang (sec. VII-X), trăiau 10000 de curtezane. Ele erau organizate în asociații iar veniturile le erau impozitate. Frecventau casele vesele, numite metaforic lumea florilor și sălciilor, împărați, demnitari, oameni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oamenilor politici și șefilor de stat, remarcabililor oameni de știință și de cultură cu femei speciale, charismatice, din categoria curtezanelor. În perioade de conflicte militare, de războaie, în trecutul îndepărtat ca și în perioade moderne, femeile, curtezane ca ocupație, dansatoare, actrițe s-au oferit ori au fost folosite ca spioane. Totodată au avut episodic conduite de curtezane împărătese, regine, prințese din toate timpurile. Ele s-au folosit de puterea de seducție pentru a-și atinge scopurile personale și politice. Lumea curtezanelor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]