10,318 matches
-
trecu mai departe, uitând de ea. În spatele lui, femeia cu păr negru și cercei de aur și turcoaze îl urmări cu privirea. Se gândi: „L-aș fi luat în brațe, l-aș fi mângâiat toată noaptea, iar el ar fi adormit, în sfârșit, lipit de mine“. Însă gândurile ei, pe care zeii nu le ascultau, căzură precum frunzele uscate, în timp ce el se îndepărta. Camera zidită Într-o zi de iarnă, destinul interveni. Se întâmplă ca mai mulți oameni să se afle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
spune că aproape s-a ascuns, Întrucât nu-l mai văd; doar dâra de fum e vie, unduiește În aer capricios, un șarpe care stă la Îndoială, să vedem pe cine va mușca cu dinții săi otrăviți; când personajul meu adoarme (deduc aceasta din absența șarpelui de fum), mă furișez către fotografie, o Înhaț și o descriu; vă desenez mai Întâi dreptunghiul ei, ca nu cumva să ne scape figura ce a fost prinsă În capcană: (Atenție! Se scanează desenul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce-i oferă În afară de moarte, ca să vrea să se nască și mama sa nu știe ce să-i ofere și atunci cere el tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. (Am terminat descrierea fotografiei.) V-am spus că personajul nostru adormise, dar nu este adevărat; sunt de aceea obligat să retractez, el doar ațipise sau gândea atât de intens, că am avut timp să-i smulg o clipă fotografia ce-o ținea În mână și s-o descriu (orice descriere e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu noi atât de sadic? A trăi este oare Întâmplarea cea mai banală cu putință dată omului? Mă frisona ideea că aș putea muri În orice clipă; dacă Îmi cade ceva În cap, dacă mă calcă o mașină, dar dacă adorm și nu mă mai trezesc... Această spaimă fizică a ținut câteva luni bune, până când, deodată, am avut brusc revelația că viața trebuie să aibă un scop mai adânc și că venirea mea pe lume nu este chiar o Întâmplare. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-se În bulbi, petale, tulpini, frunze mirifice, o adevărată grădină botanică debordând de clorofilă și seve; te și Întrebi În ce fel natura poate fi provocată să se destrăbăleze În așa hal, cu o impudoare atât de nesofisticată; numai adolescentele, adormite În sucurile tari ale corpului dat În pârg, Își etalează urnele vaginale fără a le feri de ochiul hulpav al faunilor, dând târcoale prin crângul vieții; În profunzimea imaginii, o ceață transcendentă filtrează drumul lui Orfeu, pornit către propria-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de viață trăit, ori tocmai aceasta, calitatea, lipsea. Aproape că nu se acumulase nimic demn de a fi recapitulat. Totul se rotea În jurul câtorva emoții pure. De exemplu, tandrețea mamei ce venea să mă sărute seara, când credea că am adormit, iar eu doar mă prefăceam; cum venea ea tiptil, se apleca și mă săruta pe obraji sau pe gât, fiind Întotdeauna Însoțită de acel miros proaspăt de busuioc revărsat din sânul ei, pe care eram nebun de dorință să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
-l contrazic pe asistent În problema legii contrariilor; el s-a supărat, evident, și acum nu știu cum s-o mai dreg, vor să mă cheme la lămuriri și discuții etc.; la cercul de literatură universală, i-am spus asistentului că am adormit ascultând Încă o dată o bibliografie răscitită și compilată fără să schimbe o virgulă și că ar trebui să-mi plătească timpul pierdut; la cantină n-am vrut să mă ating de nimic, scriind În condică oximoronul „mâncarea e inmâncabilă“; la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Bucureștii dau În tei Înflorit, nimic nu mă mai ține În casă, ies afară, Îmi umplu pieptul, merg, merg cu nările În ofensivă. Nici un oraș din lume nu are, cred, acest parfum paradisiac vara precum orașul ciobanului Bucur, care a adormit la umbra teilor uitând de oi și așa s-a clădit o legendă, adică orașul... Mirosul de tei mă face să mă mișc Într-o stare de excitație, când tot ce văd mi se pare demn de a fi privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din partea altora. Eleonora Jurnalul lui A. 25 octombrie 1961 (miercuri) Am Început să decad. Ieri, adică azi, m-am culcat la 5 dimineața, până atunci am Învățat numai de groaza unei explicații cu mine Însămi. Oboseala m-a doborât. Am adormit o oră, apoi m-am dus la școală, o brută fără simțire. A fost de-ajuns să mă asculte la germană, singura materie la care nu Învățasem, și să-mi pună 9, ca să simt declanșându-se În mine torentul durerilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă doară; „Dacă mai așteptați câteva ore, murea“, aud cum Îi spune mamei pe șoptite; dar de ce să nu mai mor, mă Întrebam eu, parcă era vorba să mor, acum de ce să nu mai mor și cu acest gând am adormit, am dormit câteva zile, că păream dus; când m-am trezit, m-am trezit de dincolo; „Ai grijă, că eu am fost pe celălalt tărâm“, Îi spun lui A., „sunt imun la moarte sau voi fi deja nemuritor, Întrucât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eu, să știi! Martin! Altul! Alții vor veni! Oare? 18 aprilie 1963 (joi) De ce mă chinuiesc să scriu? Vreau să dorm, beția cere somn. N-am pe nimeni În lumea asta mare pentru cine să scriu. Vreau să dorm, să adorm acum, lasă-mă-n pace. Mi-e somn și, mai presus de toate, mi-e sete de visele beției. Nu vreau să-mi treacă beția, vreau să adorm În ea și să visez cum niciodată voi nu puteți visa atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe cel mai mic preț posibil, În mod banal, prozaic. Poate vei veni și tu o dată să mă cumperi, dar pe tine te voi refuza, oricât Îmi vei oferi. Ce izbucniri nebune aseară la beție, acuma-i dimineață ș-am adormit un pic, dar capul tot mă doare, mă doare tot din mine. Acum nu mai tremur, dar nu mai știu nimic. Idioată sunt! Ce amorțeală În mintea mea. De ce-s neliniștită și ce aștept, pe cine? 23 aprilie 1963 (marți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
seminar la slavă veche. Eram absolut dezamăgită. Când, din amfiteatru, l-am văzut pe Fredy; dintr-odată, totul mi-a trecut. M-a anunțat că vom face antrenament 17 ore pe săptămână; bicicletă, Înot etc. Sunt fericită. Sunt fericită acum! Adormi, dragul meu Arthur. Mie Încă nu mi-e somn. Mi-e drag să te privesc, pentru că ești nespus de frumos. Mi-e drag să te privesc, pentru că tu nu mă vezi și ochii mei se pot fixa oricât pe trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Încă nu mi-e somn. Mi-e drag să te privesc, pentru că ești nespus de frumos. Mi-e drag să te privesc, pentru că tu nu mă vezi și ochii mei se pot fixa oricât pe trupul, pe figura ta dragă. Adormi, dragul meu... Visez ca o neroadă. Mi se pare câteodată că Îl am alături pe cel visat de-atâta vreme. N-am pe nimeni! Dormi tu, creier de oaie! Niciodată nu vei putea spune unui om cele scrise mai Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu funii de oțel de un pom și surghiunită să văd cărarea, să zăresc și piscul, dar să nu pot rupe frânghia. Timpul se Încolăcise În jurul meu și nu mă lăsa să plec spre fericire. A Încetat cântecul și a adormit. Îl priveam, ca să nu-mi dispară din minte statura lui robustă și frumusețea Întipărită pe față. Orele se scurgeau. Iată-le, cele șapte ore s-au dus, au murit. Ne despărțim. O strângere rece de mână, un zâmbet convențional și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a ridicat din pat, piruetează În mijlocul camerei; trupul ei alb, nefiresc de alb În Întunericul dens, e o torță aprinsă micșorându-și lumina intermitent. „Vezi că trezești vecinii cu zdupăiturile tale.“ „Tu nu ești niciodată vulgar, te forțezi inutil!“ „Am adormit, bai-bai!“. Este curios că Îmi amintesc imaginea corpului ce mi se părea fascinant. (vineri) Azi Îmi cade În gheară profesorul S.V. Are o predispoziție permanentă către studente cu picioare lungi, pe care le ademenește la cercul de teorie. Acum a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
În acea Împrejurare, am trăit și sentimentul distanțării, pe care Îl are un personaj pe cale de a deveni personaj fictiv. Îmi apar concret toate imaginile Întâmplării, ca și cum ar fi filmate cu Încetinitorul; devenisem dintr-odată hiperlucid, deși până atunci eram adormit, Întârziat În decizie, am avut brusc revelația violenței asupra ființei mele și m-am dedublat. Nu copilul ce sta În fața omului matur și-și deșerta secretele l-a păcălit atunci pe omul matur, ci un alt personaj, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
versuri. 18 martie 1965 (joi) Lui Martin. E de-ajuns să mi-te-nchipui și mă simt copleșită de privirea ta. E de-ajuns să-nchid ochii și mâinile-mi se-ntind tremurând să te cuprindă. E de-ajuns s-adorm și mă copleșesc mângâierile tale, pe care, altfel, nici nu pot să mi le-nchipui. Dar e de-ajuns să te văd aievea și râd de toate câte mi se năzar. Omule de granit, să nu fii niciodată slab În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
la fel ca și impresia de coerență, dispărură cu totul. - E undeva afară, spuse femeia sentențios. Știu că e afară. Închise ochii. Kara rămase aplecată înainte în scaunul ei, odihnindu-și lin mâna pe brațul fin al mamei, până când aceasta adormi. Se gândea că fusese în mintea ei mai devreme. Jayene nu i-ar fi trimis mesaj pe pager dacă nu ar fi fost așa. Și dacă se întâmplase o dată, reflectă ea încrezătoare, se putea întâmpla din nou. Într-un final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
trebui să li se impună o oră de stingere, mormăi Rhyme către Sachs, care era întinsă alături de el în pat. - Aș putea să trag în generatorul lor, să știi, îi răspunse ea cu o voce limpede. Se părea că nu adormise deloc. Capul îi era pe pernă lângă al lui, buzele îi erau lipite de gâtul lui, loc în care simțea o gâdilătură ușoară din cauza părului și atingerea răcoroasă a pielii ei. De asemenea, sânii presați de pieptul lui, burta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
spus să facă asta mai târziu. Sachs se strecură jos din pat și găsi un cearceaf în plus, pe care îl drapă peste fereastră, eliminând o mare parte din lumină. Se întoarse apoi în pat, se încolăci în jurul lui și adormi în scurt timp. Dar nu și Lincoln Rhyme. Pe când stătea întins, ascultând vocea criptică a maestrului de ceremonii, câteva idei începură să i se formeze în cap și ocazia de a dormi dispăru așa cum apăruse. În scurt timp, era pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în exces, astfel că mi-am făcut gingiile să sângereze, dar măcar am reușit să-mi distrag atenția de la gândurile pe care o parte din mine abia aștepta să le exploreze. Când m-am întors și m-am pregătit să adorm, imaginile pe care le invocasem la tribunal îmi dominau în mod inevitabil gândurile, dar dobândiseră deja o tentă ca de vis. Nu eram sigur dacă avusesem într-adevăr acea vedenie ciudată cu mâna lui Stacey sau dacă fusese vreun exercițiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
gândurile, dar dobândiseră deja o tentă ca de vis. Nu eram sigur dacă avusesem într-adevăr acea vedenie ciudată cu mâna lui Stacey sau dacă fusese vreun exercițiu nebunesc pe care îl făcea creierul meu ca să nu mă lase s-adorm. În orice caz, cum adormeam eu de obicei? Ajunsesem să-mi dau seama că habar nu am. Oare alunecam dincolo în mijlocul unei idei sau îmi goleam capul de toate gândurile înainte de a aluneca în gol? Dintr-odată, părea imposibil: o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
tentă ca de vis. Nu eram sigur dacă avusesem într-adevăr acea vedenie ciudată cu mâna lui Stacey sau dacă fusese vreun exercițiu nebunesc pe care îl făcea creierul meu ca să nu mă lase s-adorm. În orice caz, cum adormeam eu de obicei? Ajunsesem să-mi dau seama că habar nu am. Oare alunecam dincolo în mijlocul unei idei sau îmi goleam capul de toate gândurile înainte de a aluneca în gol? Dintr-odată, părea imposibil: o idee de fapt fără sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
am gândit eu- doar că, în loc de asta, apăs mereu pe „Repornire“. După ce mi-am lăsat mintea să hoinărească fără țintă printre biți și caractere, RAM și ROM, vreme de câteva minute, probabil că subiectul m-a plictisit atât cât să adorm. În mod surprinzător, nu-mi amintesc să fi visat deloc - în orice caz, nu despre tulburarea emoțională care mă cuprinsese la tribunal -, însă, la fel, când m-am trezit în dimineața următoare, nu simțeam că aș fi avut parte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]