11,041 matches
-
în mod regretabil poate, esențialmente prin opoziția sa față de totalitarism. În trecut liberalismul era fondat pe doctrine filozofice. Astăzi înclin să cred că liberalismul (pentru că mi se atribuie această doctrină) se justifică esențialmente într-o manieră negativă, sau defensivă, eventual agresivă, ca alternativă la totalitarism, o alternativă validată prin experiența istorică. De fapt, în regimurile totalitare din secolul al XX-lea, liberalismul își regăsește toți dușmanii pe care i-a combătut de-a lungul istoriei sale. Într-adevăr, liberalismul s-a
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
ci se orientează după propriul criteriu intern de apreciere. Un studiu (Barron, 1963) efectuat pe 343 ofițeri din armată au scos la lumină unele variabile ale personalității care deosebesc persoanele creative de cele inteligente. Creativii au fost descriși ca: afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, influențabili, pe când persoanele cu valori mai mari la testele de inteligență, dar mai slabi la cele de creativitate, au fost descriși ca: blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, altruiști. Inteligența asigură
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din calea ei. Exemple de fugă de frustrare, de la formele mai blânde până la cele grave: glume care să ducă la devierea de la subiect, visul, neparticiparea, alcoolul, demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate, de la formele mai blânde până la cele grave: ironia, bătaia de joc, calomnia, scrisori anonime, denunțuri la autorități, loviri fizice. Forma cea mai gravă este provocarea morții celuilalt. Transferul. Dacă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a lor pentru a evita sentimentul de frustrare a auditoriului. Cu toate acestea, când o intervenție pare deosebit de importantă, el o poate transmite moderatorului, care va acționa în consecință. Experiența a arătat că auditoriul are tendința de a emite mesaje agresive la adresa membrilor panelului. Moderatorul trebuie să distingă între tensiunile reale și conflictele superficiale. La sfârșit, moderatorul va face o sinteză, împreună cu membrii „panelului”, iar persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai, dar numai sub conducerea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
test proiectiv care măsoară aceeași variabilă, poate datorită faptului că performanța lui poate fi obținută în realitate și nu mai are nevoie să o convertească în fantezie. 2. Simte nevoia de ordine. 3. Manifestă curiozitate. 4. Se autoafirmă, este dominant, agresiv, îngâmfat, are inițiativă. Are nevoie de putere. 5. Refuză supunerea, e prea puțin inhibat, prea puțin formal, prea puțin convențional, nepăsător în manieră boemă, radical și se plasează la cote mici în probele care măsoară valorile autoritare. Totuși, MacKinnon a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nou-născuți poate duce până la părăsirea domiciliului. Complexul apare prin grija și tandrețea inegal distribuite de părinți, preferința spre unul dintre copii, mângâierile sau laudele inegale, aplicarea pedepselor preferențial. La vârsta adultă, persoanele care poartă acest complex se manifestă prin gelozie agresivă față de tot ce este susceptibil de a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune socială sau un beneficiu sentimental. Agresivitatea poate lua forma directă de revendicare față de persoana de la care se așteaptă să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
asociate cu căutarea de cuceriri sau dominări sexuale având aparențele unei hipervirilități. În forma supracompensată, agresivitatea provoacă suferințe celorlalți, dorința de afirmare nu are opreliști, răsturnând orice autoritate. Ceea ce se încearcă este realizarea dorințelor egoiste. În plan sexual, individul devine agresiv sexual, sadic. Acest complex se asociază cu complexul de vinovăție și cu cel de inferioritate. Oricare ar fi forma de manifestare, acest complex este dăunător creativității, fie prin anularea voinței, fie prin manifestările dictatoriale ale persoanei. 5. Complexul de vinovăție
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fizic va deveni performant într-un domeniu intelectual, complexatul intelectual va căuta să aibă forță sau frumusețe fizică, etc.). În forma supracompensată, complexul de inferioritate este "șters", "anulat" aparent. Persoana pare să aibă încredere nelimitată în sine, afișează succesul, este agresivă și ironică față de rivali. Acțiunile lui sunt de obicei dominate de logoree, mitomanie, laudăroșenie, simte nevoia de a vorbi tot timpul în termeni laudativi despre el și despre succesele sale. Se consideră atotcunoscător, vorbește mult, cu emfază, consideră că părerea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de inferioritate suferă, încearcă profunde senzații de nesiguranță, de teamă și neputință. De vreme ce suferă, ele caută o soluție. Aceste persoane vor căuta ceva care să elimine suferința produsă de sentimentul de neputință. Ce face timidul căruia îi este teamă? Devine agresiv. La fel, o persoană suferind senzații de inferioritate va căuta superioritatea. Dacă suferă de sentimente de nesiguranță, va căuta puterea. Dacă se simte dominată, va căuta să domine, etc. - acesta este mecanismul compensației. Senzația de superioritate sau de putere atenuează
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sentimentul de inferioritate, ci îl acoperă cu mantia iluziilor. Aceasta explică faptul că multe persoane reușesc tocmai din cauza sentimentelor de inferioritate. Ele nu au depășit acest sentiment care a declanșat căutarea (inconștientă) a superiorității. Toți tiranii, toți autocrații, persoanele dominatoare, agresive intră în această categorie. Nevoia de a domina și de a fi superior este întotdeauna nevrotică. Un nevropat din cauza sentimentelor de inferioritate se va învârti mereu în jurul următoarelor puncte: nevoia de a domina, de putere, de forță, de superioritate, de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
deceniu, până când publicația devine cotidian, preocupările cultural-științifice predomină. Există și rubrici politice („Politica internă”, „Politica externă”), dar cele mai multe țin de cultură: „Cronica”, apoi „Gazeta rimată”, „Însemnări”, „Cronica teatrală”, „Cronica muzicală”. Din punct de vedere politic, Ț.n. se opune naționalismului agresiv, dar face loc platformei pe care o va susține politicianul Octavian Goga. În cultură se mobilizează o seamă de personalități (Eugen Goga, Al. A. Hodoș, G. Bogdan-Duică ș.a.), iar cercul colaboratorilor se lărgește considerabil. În sumar intră versuri de Octavian
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Partidul Național Țărănesc, și, din 1932, asigură secretariatul de redacție la „Viața Basarabiei”, revista condusă de Pan Halippa. Colaborează cu versuri, proză, cronici literare, literatură pentru copii și, în primul rând, cu o bogată publicistică socială și politică, uneori cam agresivă, ceea ce îi va aduce mai multe procese de presă, și la „Scena”, „Sburătorul”, „Luceafărul”, „Gândirea”, „Rampa”, „Ploieștiul literar”, „Dreptatea”, „Adam” ș.a. Funcționar la o agenție de publicitate (1937-1940), rămâne la Chișinău după ocuparea Basarabiei și, salarizat de Asociația Scriitorilor din
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
se învârtejesc într-o „tornadă” sau un „uragan”, se manifestă măcar ca o vijelie furioasă. Se adaugă „asaltul” a fel de fel de gângănii și de lighioane, fie țânțari însetați de sânge ori muște sâcâitoare, fie, în cealaltă extremă, coloși agresivi, ca elefanții și, în secvențe care își au trepidația lor, „monștrii apelor”, hipopotamii și crocodilii. Cu mic, cu mare, necuvântătoarele africane răspund prompt la apelul unui povestitor care nu mai știe ce pățanii să înșire ca să stârnească și să întrețină
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
Marea Britanie (1792-1945) și Statele Unite (1800 1990) se comportă, apreciază el, în conformitate cu enunțurile realismului ofensiv. În toate aceste cazuri, evidențele istorice susțin apreciază Mearsheimer enunțurile realismului ofensiv, iar cazurile de nonexpansiune s-au datorat descurajării reușite: astfel, Germania nu se manifestă agresiv în perioada 1871-1900 întrucât, după unificare, tentativa de hegemonie continentală era blocată de celelalte mari puteri europene. În privința echilibratorilor de peste mări, Marea Britanie și Statele Unite, neglijarea de către aceștia, în anumite perioade, a imperativului realist-ofensiv de maximizare a puterii poate fi explicată
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
suflete, concentrată îndeosebi în Moldova) la cetățenia română. O parte din deputați (cei mai zgomotoși fiind moldovenii) nu erau de acord cu articolul astfel formulat de către liberali. În timp ce discuțiile aveau loc în Parlament, la 18/30 iunie 1866 o mulțime agresivă s-a adunat în jurul clădirii la chemarea lui Cezar Bolliac și a jurnalului acestuia, Trompeta Carpaților (pe care, din păcate, Bacalbașa l-a folosit ca sursă principală de informare când și-a redactat aceste file), cerând înlăturarea precizării amintite din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
când alegătorii la un colegiu electoral se numărau de la câteva zeci la câteva sute, numai anumite categorii de bărbați având drept de vot. Și, în afară de aceasta, și liberalii, ca și conservatorii își aveau și ei bătăușii lor electorali „profesioniști“, la fel de agresivi și unii, și alții. 55. Știrea a fost reprodusă de Bacalbașa după Alegătorul liber, an. I, 26 martie 1875, p. 1. Comisiunea, în componența notată de el, a fost aleasă pentru „a redacta definitiv statutele“ și nu pentru „a le
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
interpelarea adresată d-lui Maiorescu, ministrul Instrucțiunii, cu privire la violarea mai multor articole din legea instrucțiunii publice. Interpelarea fusese amânată de mai multe ori deoarece Senatul se descomplecta și ședințele nu se puteau ține. În ziua de 27, în urma unor cuvântări agresive și mustrări adresate mitropolitului primat pentru felul cum a aplicat regulamentul, mustrări venite din partea profesorilor Al. Orăscu, vicepreședinte al Senatului, și a marelui jurisconsult C. Bosianu, Ion Deșliu și-a putut dezvolta interpelarea. După o lungă și foarte animată dezbatere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
GAZ”-ul redacției parcă zbura, îl ruga să zăbovească atît cît să-și scoată ochelarii. „De-acum, barem nu văd!”, zicea de-a dreptul înfricoșat, vorbe care în loc să-l descurajeze, îl întărîtau pe E.N. să conducă mașina în stilul său agresiv. * Ori de cîte ori fac cîte o pauză de lectură, jos la bufetul Bibliotecii Academiei, îl văd pe șerban Cioculescu șuetînd cu vervă inlasabilă și contagioasă. Am ajuns să cred că aceste conversații constituie gimnastica sa zilnică și că ele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e ca și cum ai face ordine în lume”. Deși n-am dreptul să-l suspectez, mă întreb: lehamitea sa e autentică? și: ce eveniment, oare, l-o fi convins că „bîlbîielile noastre literare nu interesează Absolutul”? În această vreme de activism agresiv și zgomotos, mă îndoiesc că „factorii de decizie” ar putea fi sensibili la un avertisment de felul celui dat cîndva de Edmond Jaloux, membru al Academiei Franceze. Acesta spunea: „Popoarele nu vor avea viață decît în măsura în care anumiți oameni vor poseda
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reputația de bun gospodar a pus întîi vinul de o calitate discutabilă și a lăsat la urmă vinul cel bun, piesa „Bătrîna și Hoțul”. După cum știu cei care au citit-o, una din țintele vizate de ea e reacția primară, agresivă față de cultură. Hoțul e iritat de statutul (care i se pare privilegiat) al Bătrînei, de repunerea ei în drepturi după o perioadă critică. Am văzut în atitudinea lui o manifestare a neobarbariei, care se afirmă nu numai în societatea occidentală
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de partid că întreg colectivul a citit cu atenție recenta expunere” etc. Din inflexiunea apăsată pe care o dă cuvintelor vrea să rezulte că și el e un fel de strateg, cu intuiții și inițiative. Botul i se ascute, devine agresiv și o băluță îi cuprinde colțul buzelor. *Să-ți dai seama, după o zi de lucru, că „n-a ieșit nimic”, ori că ceea ce a ieșit e greșit, nu-i totuși o „experiență” la îndemîna oricui. Și nici faptul de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
el și mai indignat - că banul meu e cîștigat cu sudoare de sînge!” în atare momente, cînd vorbește, C. strînge pumnii și crîșcă din măsele. Iar uneori, cînd enervarea e prea mare, își împinge capul în față într-o poziție agresivă: fruntea i se încrețește, ochii i se bulbucă, gura i se rotunjește dînd drumul cuvintelor într-un fel de parcă acestea i-ar opări buzele. *„-Ce faci? - Citesc. - Nu scrii? - Ți-am spus doar: citesc!” Mă privește nedumerit. El crede, probabil
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ideea de cumpătare și discreție. Or, A. e - fapt observat -, nu o dată, exploziv, imprevizibil și foarte tenace în antipatiile sale: ieri față de tine, de Genaru, Savin, Cimpoeșu, azi față de Carmen, mîine, poate, din nou, față de mine. Paradoxal, însă manifestările sale agresive au, majoritatea, un resort defensiv. A. e un bun „tovarăș de drum”, dacă drumul e cel ales de el. *Biroul meu e așezat între cel al lui Sporici și cel al lui Carmen. Cînd ei încep să vorbească, mă simt
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dezechilibru, disputat de Bine și de Rău, care e mai evident. Binele, cît e, se datorează faptului că sîntem numeroși”. Merge uneori pe stradă și are senzația că, dacă ar fi numai el și cel din fața lui, acela ar deveni agresiv. Variatele întrupări ale Răului mi le ilustrează prin cumnații săi, dintre care eu nu cunosc decît pe unul. „Culiță a făcut Seminarul, dar nimic bun nu s-a prins de sufletul lui. A renunțat la preoție și a devenit profesor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
făcut-o: odinioară cu detașare, amuzat; acum în urmă, vorba unui critic din trecut, pentru a-l avea la mînă), ce constați? Articolele sale sînt ale unui Pristanda (numără ici, numără colea; repetă), gîndite în alb și negru, nu o dată agresiv, și formulate în cea mai țeapănă limbă propagandistică. Cultura sa seamănă cu a lui Iordache din Acești nebuni fățarnici de Teodor Mazilu: „Am fost și am rămas un autodidact”. La fel și gesturile prin care se impune: „Ia să ne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]