KorAP: Find »[drukola/base=amenințare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...328 329 330 ...973 >

24,313 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

informații și aplicarea legii O problemă asociată este reprezentată de amenințările denumite „transnaționale”, care nu sunt generate în primul rând de un guvern străin, de exemplu, traficul de droguri, terorismul internațional sau anumite tipuri de crimă organizată. Acestea pot reprezenta amenințări serioase la adresa bunăstării unei națiuni, dar sunt mai degrabă responsabilitatea organismelor însărcinate cu aplicarea legii, nu a serviciilor de informații. Totuși, serviciile de informații sunt adesea implicate în lupta împotriva lor, din mai multe motive. În primul rând, acestea implică

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de obicei se așteaptă până când o infracțiune a fost sau este pe punctul de a fi săvârșită și de-abia atunci se încearcă rezolvarea cazului respectiv, precum și arestarea infractorilor. Aceasta ar putea să nu fie o abordare adecvată în ceea ce privește anumite amenințări transnaționale. Un singur incident, precum declanșarea unei bombe într-un avion de pasageri în timpul zborului, poate cauza pagube atât de mari, încât un guvern trebuie să încerce să prevină astfel de incidente, și nu să le rezolve după ce s-au

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
pentru spionaj și cealaltă pentru acțiuni sub acoperire) se poate ajunge la o rivalitate epuizantă, dublarea efortului și imixtiuni 15. În sensul cel mai general, contrainformațiile caută să protejeze societatea (și în special capacitățile sale din domeniul informațiilor) împotriva oricăror amenințări din partea unor servicii de informații ostile. În primul rând, contrainformațiile implică inducerea în eroare a adversarilor. Această protecție este realizată prin programe de securitate (acțiuni întreprinse pentru ca informațiile să nu ajungă la cei neautorizați) și prin contraspionaj (acțiuni întreprinse pentru

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
trebuie să protejeze integritatea funcțiilor de culegere și analiză a datelor. De asemenea, este importantă cunoașterea acțiunilor secrete întreprinse de un guvern străin în scopul influențării guvernului sau societății unei țări. În sfârșit, sfera activităților de contrainformații este determinată de amenințarea reprezentată de activitățile serviciilor de informații ale adversarului. Capitolul 2tc "Capitolul 2" Spioni, mașini și biblioteci: culegerea informațiilortc "Spioni, mașini și biblioteci\: culegerea informațiilor" Începem discuția privind elementele activității serviciilor de informații prin analizarea culegerii datelor brute, care, după ce au

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
o carieră în guvernul american, unde putea opera ca sursă sovietică pe termen lung („cârtiță”). Se pare că ar fi putut să facă acest lucru dacă FBI nu ar fi obținut acceptul de cooperare din partea tatălui său, în urma lansării unor amenințări cu închisoarea la adresa acestuia, a soției și a fiului. Combinarea agenților sub acoperire oficiali și neoficiali, pe care guvernul îi angajează pentru a executa activități de recrutare, depinde de mai mulți factori. În general, cei mai importanți sunt tipul de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
în vederea pregătirii unui atac armat. Aceste evenimente ipotetice - mobilizarea rezerviștilor, poziționarea avansată a forțelor militare, schimbarea manierei de comunicare și așa mai departe - poartă numele de „indicatori”; atunci când evenimentul se produce și este observat, este numit „semnal”. Analiștii stabilesc gravitatea amenințării în funcție de ansamblul semnalelor și emit avertizări de diferite niveluri 46. Oleg Gordievski, un ofițer KGB care a desfășurat activități de spionaj pentru serviciile britanice de informații între anii 1975 și 1985, a dezvăluit o serie de proceduri I & W utilizate

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
să analizeze ultimele evoluții ale strategiei sovietice și să confirme sau să infirme concluziile autorilor estimării naționale de securitate din anul precedent (Echipa A)74. În cel de-al doilea caz, o comisie condusă de Donald Rumsfeld a evaluat posibila amenințare cu rachete balistice la adresa Statelor Unite venită din partea altor țări decât Rusia și China. Comisia a fost înființată în urma unei suspiciuni manifestate de membrii Congresului și de alți factori de decizie, potrivit căreia o estimare națională de securitate anterioară fusese prea

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
duplicitatea englezilor, a tras concluzia că era în interesul Marii Britanii ca relațiile dintre Uniunea Sovietică și Germania să se înrăutățească. Churchill spera, probabil, că măsurile defensive luate de Uniunea Sovietică pe baza acestei informații ar putea fi interpretate drept o amenințare de Germania, care s-ar fi simțit obligată să își întărească dispozitivele militare la granița sovietică. În consecință, Stalin a considerat că acest avertisment este o diversiune și l-a ignorat 15. Dacă aceste două exemple menționate mai sus presupun

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
activități sunt clasificate mai rezonabil drept unul dintre numeroasele instrumente de politică externă - cum sunt diplomația, ajutorul economic, statutul comercial de „națiunea cea mai favorizată”, propaganda fățișă, programele de colaborare, programele de tipul Peace Corps, diplomația publică, asistența militară și amenințarea cu utilizarea forței militare sau folosirea efectivă a acesteia - pe care o națiune le folosește pentru a-și promova interesele 67. Pe de altă parte, cele de mai sus pot fi contestate cu argumentul că definirea activității de informații drept

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
care s-a pus sechestru și comunicații interceptate referitoare la acțiuni ilegale, ce au fost criptate, iar apoi să poată acționa prompt pentru a combate activitățile periculoase criminale, teroriste și de spionaj și a declanșa urmărirea penală - ar reprezenta o amenințare serioasă și radicală împotriva acestor interese centrale și de o importanță deosebită la adresa siguranței publice 20. S-a propus ca modalitate de reducere a acestui pericol controlarea exportului de software criptografic ce necesita algoritmi de criptare care depășeau o anumită

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
comunicațiilor), oficialii americani i-au încurajat pe cei de la GCHQ să folosească și ei metoda poligrafului. (Prime se pare că a compromis mai multe informații secrete provenind din surse tehnice, date ce indicau o strânsă cooperare între Marea Britanie și Statele Unite.) Amenințarea implicită a recomandării de a folosi detectorul de minciuni era că SUA ar fi mai reținute în privința colaborării cu un serviciu secret care nu acceptă o astfel de procedură. Deși se pare că utilizarea poligrafului are un puternic efect de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
Ames, ofițerul CIA care a spionat aproape nouă ani pentru Uniunea Sovietică și Rusia, din aprilie 1985 până în februarie 1994. De două ori în această perioadă (1986 și 1991) el a fost supus testului cu poligraful 28. Schimbarea tipului de amenințare. De la jumătatea anilor ’70, numeroase cazuri de spionaj au implicat angajați ai agențiilor guvernamentale americane sau subcontractori 29. Motivația principală în aceste cazuri a fost cea financiară, sporită câteodată și de o instabilitate emoțională 30. Unul dintre cele mai complexe

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ar fi fost asaltat de date reale sau false menite să creeze confuzie și să împiedice SUA să își formeze o imagine de ansamblu asupra evenimentelor din Cuba44. Activități contrainformative multidisciplinare (MDCI)tc "Activități contrainformative multidisciplinare (MDCI)" Ce este MDCI? Amenințarea în materie de culegere a informațiilor reprezentată de un adversar ce deține tehnologie de ultimă oră nu se limitează la culegerea datelor din surse umane. În același fel, acțiunile contrainformative active nu se pot limita la contraspionaj. Din contră, ar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
sau a unei metode specializate de analiză, de multe ori opinia analistului de informații nu este îndreptățită a fi acceptată în detrimentul opiniei altcuiva. După cum a subliniat Charles Fairbanks cu privire la o controversă asupra intențiilor sovieticilor față de Iran în 1985 (existența unei amenințări din partea sovieticilor la adresa Iranului a constituit o problemă majoră care a afectat politica Statelor Unite în ceea ce privește această țară): Iar în ceea ce privește mijloacele de analiză utilizate de către comunitatea de informații, nu există nici un secret în această privință: mijlocul este analiza, același tip de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
independenței derivă din sindromul „uciderii mesagerului”: serviciile de informații trebuie să fie independente dacă analiștii trebuie să fie capabili să spună adevărul așa cum îl percep ei. În acest context, independența înseamnă capacitatea de a proteja analiștii individuali de presiunile sau amenințările care i-ar putea determina să facă concluziile trase de ei mai acceptabile pentru beneficiarul produsului. Într-o oarecare măsură, acest gen de independență poate fi realizată prin crearea unei agenții centrale de informații, care se subordonează șefului guvernului, dar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
măsurile de control asupra operațiunilor secrete pot fi ignorate cu ușurință 30. Deși această apreciere s-a dovedit a nu lua în considerare rezultatele pe care le pot obține comisiile Congresului prin negocieri fără caracter public cu executivul (existând permanent amenințarea dezvăluirii informațiilor), ea conține un sâmbure de adevăr: în cazul unor divergențe majore de opinii, cum ar fi sprijinul „secret” acordat mișcării de rezistență din Nicaragua în anii ’80, s-a renunțat la păstrarea confidențialității și problemele au fost dezbătute

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
neglijate o serie de probleme esențiale privind scopurile activității de contrainformații sau ale activității serviciilor de informații interne într-o societate democratică.41 Cu alte cuvinte, ce fel de informații sunt necesare? Ce scop deservesc aceste informații? Ce tipuri de amenințări impun desfășurarea acțiunilor de culegere a informațiilor pe plan intern? Este foarte dificil de găsit un răspuns la aceste întrebări atunci când este vorba de un stat democratic, spre deosebire de un stat cu regim totalitar. În acest din urmă caz, orice opoziție

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
rămâne la putere, fie prin intermediul sistemului obișnuit de aplicare a legii, fie prin mijloace din afara acestui sistem. De asemenea, într-un stat democratic, simpla opoziție față de conducerea statului de la un anumit moment dat nu este și nu trebuie considerată o amenințare la adresa țării sau a sistemului ei de guvernământ. Interesele de securitate națională ale unei țări (spre deosebire de interesele de ordin politic ale conducerii statului) nu sunt amenințate de simpla existență a opoziției și nu se impune desfășurarea unei activități de culegere

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
ordin politic ale conducerii statului) nu sunt amenințate de simpla existență a opoziției și nu se impune desfășurarea unei activități de culegere a informațiilor pe plan intern cu privire la aceste aspecte. Se pune atunci întrebarea: care sunt acțiunile ce constituie potențiale amenințări la adresa siguranței naționale și impun culegerea unor informații în această privință? În special, unde trebuie trasă linia de demarcare între acțiunile care fac obiectul legitim al activității de culegere a informațiilor și cele lipsite de legitimitate? Activitatea de informații trebuie

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
oficial din cadrul Departamentului Trezoreriei, responsabil de relația cu serviciul, a explicat problema astfel: „În ziua de azi, serviciul secret trebuie să manifeste preocupare față de intențiile și activitățile grupărilor teroriste sau ale altor grupări extremiste. Trebuie să cunoaștem acest tip de amenințare înainte ca ea să se materializeze, nu după aceea”60. De asemenea, oficialul a remarcat faptul că, pentru o alocare adecvată a resurselor, serviciul trebuie să „știe că, de exemplu, o organizație ce are un discurs extremist fie nu are

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
căreia nu trebuie să existe neapărat date privind o încălcare iminentă a legii), el presupune mai mult decât promovarea „abstractă” a violenței. Într-adevăr, potrivit recomandărilor aprobate de Smith, acest criteriu necesită luarea în calcul a dimensiunii, probabilității și iminenței amenințării (care trebuie analizate în raport cu „impactul unei investigații asupra vieții private și libertății de exprimare”)63. De aceea, deși această reinterpretare nu mai impune necesitatea existenței unor dovezi privind o „iminentă” încălcare a legii, ea se menține în spiritul „standardului în

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
a aborda situația într-o manieră responsabilă, trebuie să se stabilească, inițial, activitățile politice sau de altă natură desfășurate pe plan intern pe care un guvern democratic este îndreptățit să le cunoască, astfel încât să fie în măsură să prevină eventualele amenințări. În SUA, legislația, deciziile executivului și normele din domeniul informațiilor interne au fost concepute din perspectiva condițiilor ce trebuie îndeplinite anterior aplicării diferitelor tehnici de investigație. Pe de o parte, nu există prevederi oficiale cu privire la obiectivul activității de informații desfășurate

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
activitate. Numai existența unor astfel de prevederi va permite elaborarea unor norme care pun accent pe obiectivul activității de informații (ce tipuri de informații sunt necesare), în detrimentul mijloacelor utilizate (tehnicile de investigații utilizate). Legislația canadiană, pe de altă parte, definește amenințările pe care trebuie să le gestioneze agenția ce desfășoară activități de informații pe plan intern, Serviciul Canadian de Informații privind Securitatea (Canadian Security Intelligence Service - CSIS). El este autorizat să culeagă informații despre activități „în legătură cu care există dovezi pertinente potrivit

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
gestioneze agenția ce desfășoară activități de informații pe plan intern, Serviciul Canadian de Informații privind Securitatea (Canadian Security Intelligence Service - CSIS). El este autorizat să culeagă informații despre activități „în legătură cu care există dovezi pertinente potrivit cărora acestea pot constitui o amenințare la adresa securității Canadei”. Aceste activități sunt definite astfel: • spionaj sau sabotaj ori alte activități care vizează sau vin în sprijinul actelor de spionaj sau de sabotaj; • activități sub influență străină de natură să aducă atingere intereselor Canadei și care sunt

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
spionaj sau sabotaj ori alte activități care vizează sau vin în sprijinul actelor de spionaj sau de sabotaj; • activități sub influență străină de natură să aducă atingere intereselor Canadei și care sunt clandestine, au scop de dezinformare sau implică o amenințare la adresa unei persoane; • activități care vizează sau vin în sprijinul amenințării ori al recurgerii la violență pentru atingerea unor scopuri politice; • activități care vizează sau sunt menite să conducă la răsturnarea prin mijloace violente a guvernului canadian 67. Chiar și

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]