15,743 matches
-
universală", într-un registru providențialist. Vocația mesianică, de nouă țară a făgăduinței, de nou popor ales, libertatea erijată în dogmă, ostilitatea față de orice formulă clericală, ca intermediară între Dumnezeu și om, relația specială cu elementul iudaic sunt crezuri pe care americanii le vor apăra încă multă vreme. Fosta echipă de la Casa Albă avea zelul unor proaspăt convertiți, a unor creștini born-again (născuți din nou, aleși), specific multor secte neoprotestante (președintele Bush este metodist), pentru care rebotezarea este echivalentă cu o a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
originalitatea provine tocmai din această asociere oarecum inedită a celor două curente ideologice într-un cocteil ce poate deveni exploziv. Avîndu-l ca lider pe Paul Wolfowitz, evreu provenit dintr-o familie de învățători, cu studii strălucite în universități estice, neoconservatorii americani nu seamănă deloc cu confrații lor europeni. Cum arăta într-un interviu Francis Fukuyama, "neoconservatorii nu vor nicicum să apere ordinea existentă a lucrurilor, fondată pe ierarhie, tradiție și o viziune pesimistă asupra naturii umane"19. Dimpotrivă, sunt idealiști, optimiști
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
idealiști, optimiști, convinși de valoarea universală a modelului democratic american. Sunt împotriva establishment-ului, împotriva Statului-Providență, vor să schimbe ordinea lucrurilor, statu-quo-ul și cred că pot face acest lucru prin intermediul politicii. Declarîndu-se drept continuatori ai filosofului evreu Leo Strauss, neoconservatorii americani critică relativismul cultural și moral al anilor '60 și consideră că democrația, ca sistem politic, nu are nici o șansă să se impună dacă rămîne slabă și nu se opune tiraniei, prin natura ei expansionistă, chiar prin forță. Regimul politic este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
neajutorare definește și acutizează frica. "Calitatea de cetățean înseamnă să construiești un zid în jurul fricii", scrie Barber (p. 171), acuzîndu-l pe președintele Bush că atunci cînd națiunea cerea angajare, cînd cetățenii cereau să reacționeze, i-a trimis la cumpărături, cînd americanii cereau să ia parte la sacrificiile de război le-a oferit o reducere de impozite... Ce trebuie să facă americanii crede Barber este, în primul rînd, să caute o cale de ieșire de pe tărîmul fricii, deoarece frica se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pe președintele Bush că atunci cînd națiunea cerea angajare, cînd cetățenii cereau să reacționeze, i-a trimis la cumpărături, cînd americanii cereau să ia parte la sacrificiile de război le-a oferit o reducere de impozite... Ce trebuie să facă americanii crede Barber este, în primul rînd, să caute o cale de ieșire de pe tărîmul fricii, deoarece frica se referă la percepție, și nu la realitate. Altminteri, teroriștii pot să învingă fără să tragă un foc de armă. America e atît
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
izolîndu-se într-o "bulă socio-culturală", iar mulți intelectuali au "trădat" valorile tradiționale și argumentează superioritatea morală a identificării cu omenirea ca întreg, a cosmopolitismului. În acest sens, spre pildă, Amy Gutmann, de la Princeton University, susține că "cea dintîi fidelitate a americanilor nu trebuie să fie pentru Statele Unite sau altă comunitate politică suverană", ci pentru "umanismul democratic". Suveranitatea națională trebuie să facă loc "suveranității individuale" și "comunității mondiale a ființelor umane." Naționalismul și patriotismul sunt înfierate ca "forțe ale răului" oriunde în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
acest fel, identitatea americană este periclitată. Ce va deveni ea? În opinia lui Huntington, America are de optat între a deveni tot mai cosmopolită, ca înainte de 11 septembrie, a redeveni naționalistă, de factură și de cultură anglo-protestantă, cum vor majoritatea americanilor, sau a urma impulsul imperial. Așa cum arată lucrurile acum, ea pare să opteze pentru această a treia cale și aceasta într-adevăr nu neapărat în interesul și nici cu aprobarea poporului american, dar afectînd în mod fundamental destinul întregii lumi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Japonia "a ieșit din cursă", ca și Rusia, iar China va rămîne săracă preț de încă cel puțin două generații, putînd avea în plus și serioase dificultăți politice. Așadar nu există alternativă realistă la hegemonia americană. Democrația americană și celebrul american dream încă produc transformări în întreaga lume. Rolul său în asigurarea stabilității și securității mondiale este indispensabil. Toate acestea nu bucură pe toată lumea, se înțelege, și astfel apar și se manifestă tot mai intense sentimente antiamericane, de invidie și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este indispensabil. Toate acestea nu bucură pe toată lumea, se înțelege, și astfel apar și se manifestă tot mai intense sentimente antiamericane, de invidie și chiar ură. În consecință, S.U.A. se confruntă cu un paradox unic: deși sunt singura supraputere mondială, americanii se simt mai amenințați ca niciodată. Riscurile sunt reale, iar o Americă se poate transforma într-o fortăreață izolată și ostilă, aflată tot timpul în atare de asediu. Pentru a nu se întîmpla așa ceva, politica S.U.A., și în primul rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
avînd în vedere, în primul rînd, răspîndirea armelor de distrugere în masă. "Avînd în vedere rolurile contradictorii pe care le joacă în lume, America este menită să fie catalizatorul fie pentru o comunitate globală, fie pentru un haos global; iar americanii au responsabilitatea istorică unică de a determina spre care dintre cele două tendințe va evolua comunitatea internațională. Alegerea noastră este între a domina lumea și a o conduce" (p.XII). Prin urmare, America nu se poate izola, cum a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
chiar al Iranului, pentru a demonstra că pot să absoarbă o cultură politică democratică. În ce privește Asia, aceasta ar semăna cu Europa dinaintea Primului Război Mondi-al, cu mai multe puteri rivale ce amenință cu o criză structurală, deci trebuie stabilizată de americani. În final, strategul american recomandă țării sale să evite riscul de a fi confundată cu o versiune nefastă a globalizării (americanizarea) și configurarea unui credo antiamerican în lume, fiind convins că de felul cum America gîndește și urmează procesul actual
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ar putea deveni pentru întreaga lume ceea ce a devenit Israelul pentru Orientul Mijlociu. Relația Americii cu restul lumii are nevoie de o reconsiderare profundă. Mînia, frica și resentimentele au luat locul admirației și respectului de care se bucurau pînă de curînd americanii. Percepția oamenilor s-a schimbat mult. În Iran, un american e întrebat de o tînără: "Cum este să trăiești într-un stat teocratic?" Șapte ani de retorică inflamată și maniheistă din partea Administrației Bush au transformat războiul împotriva terorismului într-unul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pentru Orientul Mijlociu. Relația Americii cu restul lumii are nevoie de o reconsiderare profundă. Mînia, frica și resentimentele au luat locul admirației și respectului de care se bucurau pînă de curînd americanii. Percepția oamenilor s-a schimbat mult. În Iran, un american e întrebat de o tînără: "Cum este să trăiești într-un stat teocratic?" Șapte ani de retorică inflamată și maniheistă din partea Administrației Bush au transformat războiul împotriva terorismului într-unul contra Islamului. Generali, pastori, politicieni, toți cei care au vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
gură", spunea Osama bin Laden acum cîțiva ani. Iar cînd un astfel de personaj e de acord cu tine e cazul să te duci și tu la reeducare. Paul Krugman (vezi Business Magazin, nr 173, 2008) crede că acum temerile americanilor sunt mai mult legate de economie decît de război, deși în Irak se cheltuiesc 10 milioane de dolari pe lună. Într-un recent sondaj USA Today Gallup doar 19% dintre americani au descris situația economică drept bună. Implozia de pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Business Magazin, nr 173, 2008) crede că acum temerile americanilor sunt mai mult legate de economie decît de război, deși în Irak se cheltuiesc 10 milioane de dolari pe lună. Într-un recent sondaj USA Today Gallup doar 19% dintre americani au descris situația economică drept bună. Implozia de pe piața ipotecară și înghețarea piețelor de credit și-au spus din plin cuvîntul. În aceste condiții, mulți își amintesc de boom-ul din epoca Clinton, mai ales auzindu-l pe candidatul republican
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai văzut asta în practică. Au existat, ca excepție, cîțiva dictatori cărora S.U.A. le-au purtat, într-adevăr, "un respect decent". Declarația de independență proclamă "onoarea noastră sacră". Acum ne putem întreba: care onoare? A fost necesar un război pentru ca americanii să-și dea seama că Irakul nu este cheia pentru obiectivele lor în Orientul Mijlociu. Pentru aceasta e necesar de cooperat cu Iranul și cu Siria. Cu sau fără recunoaștere americană, aceste țări dețin o influență clară în regiune: asupra transporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu mai are răbdare. Actuala "pax americana" va mai dura cel puțin o generație. Problema e ce va urma după? Va fi o perioadă la fel de neagră ca după căderea imperiului roman sau lumea a mai evoluat? Desmond Tutu le recomandă americanilor "puțină smerenie", care să-i scoată din aroganța unilateralismului. Unele dintre cele mai dificile cuvinte din orice limbă arăta el sunt: "Am greșit. Ne pare rău. Iertați-ne. Nu sunt decît o sumă mică de cuvinte, dar puterea lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Coreea de Nord amenință cu arsenal nuclear. Așa că tot America rămîne principalul partener și, eventual, Uniunea Europeană, cu care Japonia împarte cam aceeași viziune globală asupra lumii. Vechea "comunitate de destin" dintre Japonia și S.U.A. capătă însă accente noi. Tensiunile comerciale au crescut, americanii vor să-i vadă pe japonezi cheltuind mai mult pentru propria securitate și asumîndu-și mai multe obligații interna-ționale în "războiul împotriva terorismului", ca un veritabil partener, chiar dacă țara soarelui răsare nu are (încă) o armată regulată. Totuși, axa Washington-Tokio rămîne
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
că, între timp, Japonia face curte Iranului, angajînd aici proiecte de cooperare petrolieră, și se depărtează de cruciada vulturilor neoconservatori din admnistrația de la Washington (apropo, participarea Japoniei în Irak înseamnă 600 de militari, angajați în operațiuni umanitare). Apoi, tot spre deosebire de americani, Japonia a ratificat acordul de la Kyoto, Tratatul de la Ottawa împotriva minelor antipersonal și a contribuit la crearea Curții Penale Internaționale. Este o strategie cu două fețe și rămîne de văzut cît de durabilă poate fi aceasta, cu atît mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
tot mai mult, la găsirea unei formule care să poată pro-pune o abordare mai adecvată decît cea venită de peste Atlantic. Europa vrea să-și rezolve singură problemele pe continent, dar deocamdată nu poate. Și nici nu e deloc sigur că americanii și-ar dori așa ceva. Hitler a murit. "Rămîne întrebarea dacă se mai poate întîmpla vreodată. Poate să apară totalitarismul de două ori in aceeași țară? (...). Răspunsul este negativ, în momentul în care un regim totalitar și-a parcurs drumul distrugător
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
orice natură, între credințe, rase, avuții ș.a., nu pe subiecți inferiori, sau superiori. Cu alte cuvinte, în fața lui Dumnezeu, toți oamenii sunt egali; Dumnezeu i-a creat pe bărbat și pe femeie cu un rol diferit, bine determinat pe pămînt. Americanii par să se trezească din coșmarul trăit în Irak. În tot cazul, victoria categorică a democraților asta ne sugerează. A început alungarea uliilor, iar cel puțin unul dintre ei, belicosul Donald Rumsfield, a început să aibă probleme și cu justiția
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
putea speria lumea cu sintagme-lozinci gen "axa răului", "fascism islamic", "război preventiv", "teroriști irecuperabili" și altele asemenea cu o mare încărcătură emoțională și cîștiga electorat de pe urma lor semănînd frică. De fapt, acest gen de propagandă e mai vechi în uzajul americanilor. Am aflat astfel, pe rînd, că americanii luptă cu un "nou Reich" și cu un "nou Hitler", reîncarnat fie în egipteanul Nasser, fie în palestinianul Yasser Arafat, sîrbul Slobodan Miloșevici, irakianul Saddam Hussein sau, mai nou, iranianul M. Ahmadinejad și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
răului", "fascism islamic", "război preventiv", "teroriști irecuperabili" și altele asemenea cu o mare încărcătură emoțională și cîștiga electorat de pe urma lor semănînd frică. De fapt, acest gen de propagandă e mai vechi în uzajul americanilor. Am aflat astfel, pe rînd, că americanii luptă cu un "nou Reich" și cu un "nou Hitler", reîncarnat fie în egipteanul Nasser, fie în palestinianul Yasser Arafat, sîrbul Slobodan Miloșevici, irakianul Saddam Hussein sau, mai nou, iranianul M. Ahmadinejad și lista putea fi mai lungă. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
numim cultură politică și nici nu au nevoie de așa ceva. Pentru ei, Coranul e suficient. Acesta le cere să lupte împotriva necredincioșilor și nu să le preia modelul de societate. Iar dușmani s-au găsit destui în exterior: cruciații, evreii, americanii... Iată de ce cred într-o posibilă și chiar rapidă modernizare a Orientului Îndepărtat, a Chinei și Indiei în special, dar nu și a Orientului Apropiat, a lumii arabe în particular. O problemă poate fi și faptul că în analizele și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
partide politice importante: cel al doamnei Butho și cel condus de fostul premier Nawaz Sharif, înlăturat de Musharraf printr-o lovitură de stat, în 1999. Între timp, acesta din urmă a devenit extrem de nepopular, deci de vulnerabil. Se spune că americanii vor să-l înlocuiască cu o altă mînă de fier, cum ar fi generalul Ashfaq Kyani. S-ar putea astfel ca americanii să mai adauge una la lungul lanț de greșeli din politica lor externă. Oricum, George W. Bush a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]