12,966 matches
-
se dezvoltă partea rațională a imaginarului ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce va domina perioada următoare. Un alt element fundamental ce se dezvoltă în spațiul mănăstirii medievale este reprezentat de biblioteci. Aici sunt adunate textele vechi, copiate și interpretate, reprezentând sursa Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Renașterii prin reinterpretarea culturii antice. Dar în Evul Mediu textele antice au fost valorificate parțial. Odată cu redescoperirea lor în perioada Renașterii a fost creat un adevărat bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an, în căutarea lor avântându-se mulți din multe țări ale lumii. Vechi liste de manuscrise antice au fost descoperite și la Bizanț, ca și în străvechile biblioteci mănăstirești ale Italiei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bum: În formarea concepției umaniste despre lume un imens rol l-a avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an, în căutarea lor avântându-se mulți din multe țări ale lumii. Vechi liste de manuscrise antice au fost descoperite și la Bizanț, ca și în străvechile biblioteci mănăstirești ale Italiei, Franței, Germaniei, Angliei"29. Elementele care constituie surse ale Renașterii ca ansamblu ne determină să realizăm o analiză mai profundă a ceea ce au reprezentat mănăstirile pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
componente de tip rațional să se dezvolte într-un cadru organizat și de obicei limitat atât prin numărul celor ce participă la realizarea lui, cât și din punct de vedere spațial. Imaginarul rațional al antichității s-a dezvoltat în Grecia Antică, între zidurile orașelor-stat, cel medieval între zidurile mănăstirii și ulterior al universității, iar cel modern între zidurile universităților și a laboratoarelor. Odată cu expansiunea spațială și socială se dezvoltă componentele pulsionale ale imaginarului datorită diversității de imagini care sunt implicate și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
activitate intensă de păstrare și multiplicare a manuscriselor. Se realiza o copiere a manuscriselor în folos propriu, dar și spre binele comunității creștine, în special a celei bisericești deoarece componenta laică fusese marginalizată. Prin aceasta, o parte a informației perioadei antice a fost păstrată și folosită în dezbaterile culturale de mai târziu. Mai mult această tradiție a editării de texte a fost transmisă mai departe astfel încât universitățile, înainte de descoperirea tiparului, foloseau metodele dezvoltate în cadrul mănăstirii cu scopul multiplicării informațiilor. În cadru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
De aceea, ritualul, indiferent de originea sa este sursa de inspirație a teatrului medieval 66. Originea ritualică a teatrului îi conferă acestuia un impact crescut asupra celui care îl urmărește. Acesta nu se reduce doar la componenta cathartică specifică teatrului antic, ci el creează legături între o lume magică, de data aceasta, și spectator. Se realizează o unitate între cel ce vizionează și cel care dă spectacolul, unitate care determină un impact major asupra populației. Teatrul devine astfel, nu doar mijloc
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și radical. Au fost trepte ale cenzurii și redescoperirii, fiecare dintre acestea având rolul său în construcția imaginii despre lume. Cenzura radicală a fost realizată mitologiei greco-romană
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ar fi Maxim Mărturisitorul, Origen sau Augustin, nu au reușit să se îndepărteze total de imaginarul epocii, iar operele acestora reactivează aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de adaptare a creștinismului la filozofia antică. Această continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceste tradiții. Putem urmări o relație de interdependență între cele două tradiții. Există atât o adaptare a tradiției filosofice antice la creștinism (pentru perioada clasică a culturii imperiului Roman), cât și un proces invers de adaptare a creștinismului la filozofia antică. Această continuă interrelaționare s-a realizat în decursul întregului mileniu întâi și a primei jumătăți a celui de-al doilea. Suntem de acord cu ideea lui Jean Delumeau când afirmă că Evul Mediu nu a pierdut nici un moment complet contactul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a existat o continuitate privind totalitatea culturii antice, ci dimpotrivă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a existat o continuitate privind totalitatea culturii antice, ci dimpotrivă, s-a păstrat doar prin intermediul ruinelor construcțiilor antice și un număr redus de lucrări care au reprezentat tradiția respectivei epoci. Dacă construcțiile reprezintă inițial o reamintire a unei epoci trecute și ulterior model pentru arta renașterii, scrierea are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dezvoltă la nivel cultural să păstreze o continuitate de gândire. Interesant este însă modalitatea în care s-a păstrat acest contact, deoarece nu a existat o continuitate privind totalitatea culturii antice, ci dimpotrivă, s-a păstrat doar prin intermediul ruinelor construcțiilor antice și un număr redus de lucrări care au reprezentat tradiția respectivei epoci. Dacă construcțiile reprezintă inițial o reamintire a unei epoci trecute și ulterior model pentru arta renașterii, scrierea are rol mult mai activ prin transformările ei interioare. Acest aspect
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
despre o continuitate a antichității în starea sa pură. A existat o perioadă în istoria culturii în care contactul dintre civilizația occidentală a epocii și cea antică se mărginea la câteva texte care fuseseră asimilate și care reprezentau esența culturii antice în Occident. Ele au fost asimilate și interpretate pe măsură ce imaginea asupra lumii era pregătită să le accepte. De aceea putem considera că exista o interrelație între momentul în care au fost traduse anumite texte și dezvoltarea imaginarului specific epocii. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucrările aristotelice, în special părți ale Organon-ului. Astfel secolele VII-IX sunt, din punctul de vedere al legăturilor cu antichitatea, poate fi considerat moment apropiat de o maximă puritate informațională. Ulterior prin recuperarea operei aristotelice, la început, și a literaturii antice într-o multitudine de direcții și tradiții se realizează o reconstrucție a imaginarului. Reîntoarcerea la antichitate nu se realizează brusc și nici odată cu descoperirea operelor filosofice, ci în momentele în care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care imaginea asupra lumii era pregătită să asimileze noua imagine. Relația dintre descoperirile textelor antichității și noua construcție a imaginii despre lume nu este o relație cauzală unidirecțională, ci una reciprocă, prin care, imaginea asupra lumii este influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le accepte. În acest context suntem în asentimentul afirmației lui Eugenio Garin ca parte a unei integralități, în măsura în care acceptăm și reciproca: Că redescoperirea anticilor nu ar fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
influențată de textele antice, dar și textele sunt integrate în spațiul cultural în măsura în care acesta este pregătit să le accepte. În acest context suntem în asentimentul afirmației lui Eugenio Garin ca parte a unei integralități, în măsura în care acceptăm și reciproca: Că redescoperirea anticilor nu ar fi cauza, ci efectul unei noi culturi emergente, că ar fi răspunsul la o întrebare - răspuns care acționează asupra întrebării și-i schimbă termenii, dar că ea este subsecventă - este o afirmație larg documentată de fapte"154. Pentru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în circulație abia în secolul al XV-lea. Astfel Renașterea se constituie pe baza filosofiei platonice și reinterpretarea lui Aristotel. La aceasta se adaugă lucrări adiacente cum ar fi lucrările lui Avivenna, Averroes sau Diogene Laertius, care întregesc imaginea literaturii antice din etapa respectivă. În acest context școlile non aristotelice devin din ce în ce mai puternice, iar între acestea cele platonice sunt dominante. În cel de-al treilea rând sunt traduse operele filosofilor naturaliști începând cu cei presocratici, dar și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
puteau citi cu ușurință în limba greacă 157. Putem vorbi despre o recucerire a antichității nu doar în Quatrocento italian și nu doar în domeniile științelor sau a filosofiei. "A fost vorba de recuceri într-o dimensiune a timpului - cel antic - întreaga umanitate activă: poezie, și teologie, știință și filosofie, cât și mare proză istorică și dreptul, monumentele arhitectonice și mașinile, statuile și tablourile, tehnicile și obiceiurile până la obiectele de casă - cupele și bijuteriile. Nu se întorc numai la Platon sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de casă - cupele și bijuteriile. Nu se întorc numai la Platon sau Epicur sau Plotin sau Hermes; se întorc, sau cel puțin sunt evocați, cu toții, și Aristotel, cu fragmentele sale rămase în umbră, sau falsificate, cu discipolii și comentatorii săi antici, cu Alexandru al său, cu călătoriile și întâmplările sale umane."158 Ca urmare a multitudinilor de lucrări preluate nu putem vorbi despre o puritate a textelor antice. Ele ajung împreună cu toate comentariile adiacente sau împreună cu o multitudine de falsuri, dar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu fragmentele sale rămase în umbră, sau falsificate, cu discipolii și comentatorii săi antici, cu Alexandru al său, cu călătoriile și întâmplările sale umane."158 Ca urmare a multitudinilor de lucrări preluate nu putem vorbi despre o puritate a textelor antice. Ele ajung împreună cu toate comentariile adiacente sau împreună cu o multitudine de falsuri, dar și acestea constituie o formă de dezvoltare a imaginarului. În totalitatea sa imaginarul Renașterii se dezvoltă folosind drept sprijin antichitatea, dar nefiind sub nici o formă o copie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cei treizeci și șase de decani. În același timp cu imaginea asupra universului promovat de astrologie apare o nouă imagine a universului specifică Renașterii în care acesta este considerat infinit. Cum toate concepțiile despre lume își găsesc originea în filosofia antică și cea privind infinitatea universului poate fi regăsită la Lucretius, în De rerum natura, care preciza: "că spațiul lipsit de măsură și capăt / Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
această tendință de dezvoltare a imaginarului pe perioada apropiată de secolul al XVII-lea putem urmări următoarea evoluție. După ce în Evul Mediu s-a dezvoltat o imagine rațională asupra universului pornind de la simplitatea inițială a creștinismului și de la tradiția Greciei antice, acesta s-a dezvoltat ajungându-se la imaginarul pulsional specific Renașterii. Acesta domină gândirea Occidentală timp de trei secole, dar, în această perioadă, asupra lui acționează cenzura raționalității spre a-l aduce la un echilibru. Această cenzură a acționat din
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
diferite în legătură cu ceea ce este de cunoscut și cunoașterea ca atare. Cea mai întâlnită explicație a acestui termen este aceea de cunoaștere: "science, synonime de savoir"47. Acesta este și sensul în care se dezvoltă termenul în spațiul cultural al Greciei antice unde episteme avea înțelesul de "Cunoaștere (adevărată și științifică, opusă lui doxa)"48. Acest sens introduce termenul în imaginea unei unități a obiectului cunoașterii creând impresia unui rezultat unic. Imaginea unitară a realității este întâlnită în întreaga filosofie presocratică: "Materialismul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Oeuvres, vol. I, Paris, Charpentier, 1845. Bacon, Francis, Advacement of learning, Enciclopedia Britanica, Londra, 1952. Bacon, Francis, Cele două cărți ale lui Francis Bacon despre excelența și progresul cunoașterii divine și umane, Editura Humanitas, București 2012. Bacon, Francis, Despre înțelepciunea anticilor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. Bacon, Francis, Noua Atlantida, Editura Științifică, București, 1962. Bacon, Francis, Noul Organon, Editura Academiei, București, 1957. Bacon, Francis, Oeuvres, vol. I și II, L'Hachette, Paris, 1834. Bacon, Francis, Works, (I-X) Baynes and
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]