12,241 matches
-
proiect, Istoria universală a dramei și teatrului, conceput în treizeci (sau chiar patruzeci) de volume și materializat parțial sub formă de conferințe experimentale, nu finalizează decât o singură fasciculă, Drama și teatrul religios în Evul Mediu (1942), precedată de o antologie de texte traduse, De la mimus la baroc (1933). Pe de altă parte, beletristica propriu-zisă este firavă și puțin semnificativă până către sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Volumul de poezii Cântece de rob (1930) ori piesele de teatru Metamorfoze
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
Și codrii mi se zbuciumă în piept; / Din sanctuar toți anii mi-i deștept, / Frumoșii, anii mei basarabeni...”. S. a făcut publică existența în manuscris a altor scrieri (între ele, ciclurile de poeme Singurătate lirică și Ancorare depărtată, precum și o antologie, Lirica tânără basarabeană, mai multe evocări și portrete de scriitori, epigrame), care însă nu au mai fost tipărite. SCRIERI: Poeme, București, 1936; Cântece în singurătate, cu un portret de Vasile Blendea, București, 1942; ed. cu un portret de Lucia Demetriade
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
Timp efectiv de lucru: 50 minute 5. Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate individuală Bibliografie: Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Grammar, București, 1998 Camil Petrescu (bibliotecă critică), prefață, nota asupra ediției, antologie, cronologie și bibliografie de Paul Dugnenu, Editura Eminescu, București, 1984 Mircea Eliade, Maitreyi, Editura Minerva, București, 1991 Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, București, 2004 Românul românesc interbelic -antologie, prefață, analize critice, note, dicționar, cronologie și bibliografie de Carmen
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
de dialog imaginat ca plauzibil, narațiune, descripția unor detalii etc., cum se întâmplă în secvența în care e relatată vizita împăratului Iosif al II-lea la Mediaș, în mai 1773. Ilustrația fotografică, de foarte bună calitate, sporește atractivitatea cărții. Prima antologie de poeme întocmită de T., Ne cheamă Ardealul, publicată în 1944, cu subtitlul Cântarea pătimirii noastre, este, după cum remarca Dumitru Micu, „o replică la Dictatul de la Viena și implicit o prevestire a răsturnărilor menite să readucă sfâșiata regiune de nord
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
să readucă sfâșiata regiune de nord a Transilvaniei în patrie”. Sunt alese texte ale unor poeți, nu numai ardeleni, diferiți ca dicție și structură lirică, aparținători în special generației lui T. După mai bine de trei decenii apar alte două antologii. Ceea ce nu se uită (1977) grupează poezie antifascistă, ilustrată de peste șaptezeci de poeți din România (români, maghiari și germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
germani), din toate generațiile. Conformarea tematică este destul de laxă, fiind selectate atât texte cu explicită referire la fascism și război, cât și unele în care cataclismele istoriei politice reverberează la nivelul universului intim. Asemănătoare este Mult iscusita vremii slovă (1978), antologie care, în formularea lui Dumitru Micu, „se vrea și este omagiul liric transilvan pentru Independență și Unire, înmagazinând versuri închinate evenimentelor din 1859, 1877 și 1918 de către poeți și versuitori transilvani”. Timp de decenii T. a fost preocupat de readucerea
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
și poet din secolul al XV-lea, sas din Mediaș, al cărui poem Ruinae Pannonicae s-a străduit să îl traducă în românește, fără să reușească să își finalizeze proiectul. SCRIERI: Mediaș, București, 1944; Orașul Mediaș. Civitas Mediensis, Brașov, 1967. Antologii: Ne cheamă Ardealul, cu gravuri de Marcel Olinescu, București, 1944; Ceea ce nu se uită, pref. Ioan Adam, București, 1977; Mult iscusita vremii slovă, pref. edit., Cluj-Napoca, 1978. Repere bibliografice: Victor Papilian, „Mediaș”, LU, 1944, 10; Șerban Cioculescu, Din lirica românească
TOGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290208_a_291537]
-
Bilciurescu), București, 1934; Bucureștence, București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1938; Grădina zoologică, cu ilustrații de Dem. Demetrescu, București, 1939; Mihail Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București, 1936; Mihai Eminescu, Poezii, cu ilustrații de A. Bordenache, București, 1944; Ion Creangă, Amintiri din copilărie, București, 1946. Traduceri: Emilio Salgari, Smaragdul din Ceylon, București, 1929; Cervantes, Aventurile viteazului cavaler Don Quijote de la Mancha, cu ilustrații de A
TONEGHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
dar și analizei sub raport stilistic a scrierilor lui Ion Budai-Deleanu, Ion Creangă, Al. Macedonski, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Nicolae Labiș ș.a. Coordonează numeroase volume colective (Studii de limbă și stil, 1973 ș.a.), alcătuiește, în colaborare, antologii comentate (Amintiri din copilărie de Ion Creangă, 1976, Tudor Arghezi, Arte poetice, 1987), traduce din scriitorii latini Macrobiu și Vergiliu. Este membru al mai multor societăți științifice din țară și doctor honoris causa al Universității „Dunărea de Jos” din Galați
TOHANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290209_a_291538]
-
Academiei Române. A îngrijit o ediție din opera lui B. Fundoianu (1965) și a tradus, uneori în colaborare, din literaturile franceză, rusă, scandinavă, sârbă, cehă, americană, canadiană etc. (Paul Éluard, Alain Bosquet, Byron, Ibsen, Ezra Pound, Guillaume Apollinaire, Shakespeare, precum și câteva antologii). A mai semnat Matei Ciunia, Petre Luva, Petre Malcoci. T. debutează în 1940 cu Poem în leopardă, editat într-un exemplar unic, „ilustrat cu harta Leopardiei și cu un mare număr de stilamancii”, lung poem cosmogonic-suprarealist, reeditat abia în 1984
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Blănurile oceanelor și Butelia de Leyda, apărute în 1945, sunt cele mai bune volume ale poetului și probabil printre cele mai valoroase realizări ale suprarealismului românesc. Dacă unele poeme scrise mai înainte, prin anii ’30, o parte incluse abia în antologiile din anii ’60 și ’80, erau tributare principiilor bretoniene ale dicteului automat sau simple jocuri avangardiste, cele de aici vădesc, dincolo de prospețimea adolescentină și de senzualitatea intensă a limbajului, o surprinzătoare profunzime și coerență a viziunii. Ulterior, în Spectrul longevității
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
limbă care, de altfel, a fost cultivată de majoritatea suprarealiștilor români. Începând cu 1955, când publică Scriu negru pe alb, cariera poetică a lui T. ia o întorsătură previzibilă, care coincide cu începutul sfârșitului. E de observat, totuși, că din antologia de autor din 1983, intitulată Cât vezi cu ochii, sunt omise poemele perioadei 1947-1966, ceea ce nu se întâmplase, din motive lesne de înțeles, în antologia din 1969, Blănurile oceanelor și alte poeme. În 1955 nu se mai recunoaște nimic din
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
ia o întorsătură previzibilă, care coincide cu începutul sfârșitului. E de observat, totuși, că din antologia de autor din 1983, intitulată Cât vezi cu ochii, sunt omise poemele perioadei 1947-1966, ceea ce nu se întâmplase, din motive lesne de înțeles, în antologia din 1969, Blănurile oceanelor și alte poeme. În 1955 nu se mai recunoaște nimic din suprarealistul de odinioară, acum un poet tradiționalist, în linia descriptivismului pillatian sau a „peisajelor” de tinerețe ale lui B. Fundoianu, dar vizibil impregnat de ideologia
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
se observă o proliferare a materiilor, mai ales imunde, și o accentuare a melancoliei , ca în invocarea ruinelor, conotată politic, dar care reia, în subtext, o mai veche temă suprarealistă. Oricum, în versurile de după 1968 și în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T. nu reușește decât rar să depășească limita unei mediocrități conștiente, care mimează sau forțează, cu o oarecare perversă neputință agonică, adevărata poezie, definitiv
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Scrieri alese, îngr. trad., pref. Vasile Nicolescu, București, 1971 (în colaborare); Prosper Mérimée, Tamango, București, 1971 (în colaborare); Méliusz József, Arena, postfață Nicolae Balotă, București, 1975; Valeri Briusov, Îngerul de foc, București, 1976 (în colaborare cu Dan Răutu); Înțelegând zăpada (Antologie a poeților canadieni de limbă engleză), îngr. și pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Petronela Negoșanu); Lirică americană contemporană, îngr. și pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Petronela Negoșanu); Nicholas Catanoy, Walum Olum (Cântecele și proverbele indienilor din
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Caragiale comentat de..., București, 1996; Permanențe literare românești, Galați, 1998; Poezia lui Bacovia, București, 2001; „Povestea lui Harap Alb”de Ion Creangă, Cluj-Napoca, 2001; Efectul Caragiale, București, 2002; Recunoașterea valorii, București, 2002; Grigore Hagiu și generația sa, Ploiești, 2003. Ediții, antologii: Mateiu I. Caragiale, Pajere. Remember. Craii de Curtea Veche. Sub pecetea tainei, postfața edit., București, 1988; George Coșbuc, Cântece de vitejie și alte poezii, pref. edit., Galați, 1991, Poezii, pref. edit., Galați, 1998; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Galați, 1992
TRANDAFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Un artist cetățean - Costache Caragiale (1954) și lucrarea Rolul lui C. Aristia și C. Caragiale în formarea artei teatrale la noi. Împreună cu Simion Alterescu întocmește o monografie a Teatrului Național din București (1955) și realizează, în colaborare cu Al. Niculescu, antologia Primii noștri dramaturgi (1960). Paginile de istorie literară au meritul de a încerca să contribuie la cunoașterea unor perioade, momente și personalități din istoria dramaturgiei și a vieții teatrale românești, înmagazinând mai ales informație culeasă din periodice și arhive, interpretată
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
Ligia Macovei, București, 1946; Un artist cetățean - C. Costache Caragiale, București, 1954; Teatrul Național „I. L. Caragiale” (1852-1952) (în colaborare cu Simion Alterescu), București, 1955; Rolul lui C. Aristia și C. Caragiale în formarea artei teatrale la noi, f.l, f.a. Antologii: Primii noștri dramaturgi, introd. edit., București, 1960 (în colaborare cu Al. Niculescu). Traduceri: Ödön de Horváth, Tineret păgân, București, 1945; Marea fericire de a trăi în epoca stalinistă, București, 1950 (în colaborare cu Irina Popescu); Stahanoviștii din Moscova, București, 1951
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
Caragiale, I, București, 1977; ed. București, 2002; Mihail Sadoveanu. Universul artistic și concepția fundamentală a operei, Cluj-Napoca, 1978; Mișcarea literară, București, 1981; Întoarcerea, București, 1983; Romanul romanului românesc, I-II, București, 1999-2000; Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Efigiile naturii, București, 1971 (în colaborare cu Petre Stoica); Radu Stanca, Acvariu, pref. edit., Cluj, 1971; V. Voiculescu, Teatru, pref. edit., Cluj, 1972 (în colaborare cu Ion Voiculescu); A.I. Odobescu, Scene istorice, postfața edit., București, 1973; Emil Isac, Poezii, pref.
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” din Chișinău (din 1991). Debutează la ziarul „Calea spre comunism” (1971), fiind prezentă și în revista „Nistru” ș.a. Prima carte de poezie, Adagio, îi apare în 1989. Versurile i-au fost incluse în antologii precum Dintre sute de catarge (1984), Almanahul pădurii (1995), Portret de grup (1995), Moment poetic (1997), Metafore românești în Basarabia (1998) ș.a. Studiile și articolele de istorie literară îi sunt găzduite în „Contrafort”, „Convorbiri literare”, „Basarabia” etc. Poezia sa este
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
realismului socialist. De aceea nu a reușit să își publice scrierile în timpul scurtei sale vieți, întreruptă de o boală incurabilă, căpătata în anii serviciului militar. Unele au fost tipărite postum, în volumele Sol (1977) și Față Morgana (1989), iar o antologie, cuprinzând poezii, poeme în proza, nuvele, microromane, s-a editat abia în 1996. Asimilarea esteticii expresioniste și a poeticii folclorice susțin la Ț. căutările insistențe în zona metafizicului, revelarea „fetei celeilalte a lucrurilor” devenind programul său estetic. Peste poeme, marcate
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
Priviri în oglindă, Chișinău, 2001; Și atât, Chișinău, 2001; Liniște nu va mai fi, Chișinău, 2002; Pițigoiul în ciubote, Chișinău, 2002; Cucul cu cucui, Chișinău, 2003; Eu + tu... sau Încă o dată despre dragoste, Chișinău, 2003; Tatuaje pe nisip, Chișinău, 2003. Antologii: Aduceri aminte, I, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: Iulian Filip, Un poet cu ieșire la mare, „Lanterna magică”, 1993, 2; Eugenia David, Un tânăr prozator: Ianoș Țurcanu, „Basarabia”, 1994, 7-8; Ion Ciocanu, Cetățile din noi, „Patria tânără”, 1995
ŢURCANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290304_a_291633]
-
Agenția de presă Mediafax (1994-1995), de unde trece redactor și realizator (din 1996) la Societatea Română de Radiodifuziune. În 1969 începe să publice în revista liceului, „Vlăstarul”, la care, în anii următori, va fi redactor-șef. Alcătuiește împreună cu Nicolae Stanciu o antologie de poezii ale elevilor, Inimi tinere (1972), tipărită la Ploiești. Ulterior articole și cronici literare îi apar în „Amfiteatru” (unde în 1975-1979 susține o rubrică permanentă), „Viața studențească”, „Luceafărul” (asigură cronica literară în 1979-1986), „România literară” (unde semnează cronica muzicală
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei conține comentarii („construcții eseistice”) aplicate la poezia scrisă de Leonid Dimov, Emil Brumaru, Cezar Ivănescu, Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ioanid Romanescu, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Adrian Popescu, Nicolae Ioana, Dan Laurențiu, Sorin Mărculescu, Alexandru Miran
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
de istorie și critică literară”, PLI, 1937, 2-3; Ovidiu Papadima, „Pagini de istorie și critică literară”, G, 1937, 4; Petru Iroaie, „Pagini de istorie și critică literară”, FF, 1937, 1-4; I. M. Rașcu, Convingeri literare, București, 1937, 107-111; C. Loghin, Antologia scrisului bucovinean până la Unire, II, Cernăuți, 1938, 238-256; Romulus Demetrescu, „Studii și documente literare”, PLI, 1939, 7-12; C. Fântâneru, „Studii și documente literare”, UVR, 1940, 33; Streinu, Pagini, V, 302-305; Șerban Cioculescu, În marginea unor noi „Studii și documente literare
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]