8,269 matches
-
tensiunea aplicată la borne și după gradul de scădere a presiunii gazului din tub. Treptat, datele experimentale duc la concluzii care impun o schimbare în modul de a privi atomul. O serie de fenomene sugerează existența unei structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
experimentale duc la concluzii care impun o schimbare în modul de a privi atomul. O serie de fenomene sugerează existența unei structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține că atomul este identic
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
schimbare în modul de a privi atomul. O serie de fenomene sugerează existența unei structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține că atomul este identic cu planeta Saturn în care miezul greu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
structuri interne a atomilor: înveliș electric și nucleu. Pe baza acestor noi descoperiri se încearcă imaginarea unor modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține că atomul este identic cu planeta Saturn în care miezul greu atrage particulele mai ușoare care alcătuiesc inelul înconjurator. Aceste modele nu au avut succes
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
modele de atomi. Astfel: ·Jean Perrin, în 1902, vede atomul ca un sistem solar în miniatură; ·Joseph John Thomson, în 1904, își imaginează atomul ca o sferă de electricitate pozitivă în care electronii plutesc; ·Hantaro Nagaoka, în 1904, susține că atomul este identic cu planeta Saturn în care miezul greu atrage particulele mai ușoare care alcătuiesc inelul înconjurator. Aceste modele nu au avut succes, deoarece din teoria lui James Maxwell (1831-1879) rezulta că electronii care s-ar roti în jurul unui nucleu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că electronii care s-ar roti în jurul unui nucleu central, ar pierde energie prin radiație, ceea ce ar face ca ei să se apropie treptat și să sfârșească prin a cădea pe nucleu. În 1911 Ernest Rutherford (1871-1937) revine la ideea atomului similar unui sistem solar în urma studierii deviației particulelor alfa la trecerea lor prin straturi de substanță. Modelul atomic al lui Ernest Rutherford nu explica cum un atom astfel costituit poate emite radiații de frecvență bine determinată și, totodată, să rămână
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
prin a cădea pe nucleu. În 1911 Ernest Rutherford (1871-1937) revine la ideea atomului similar unui sistem solar în urma studierii deviației particulelor alfa la trecerea lor prin straturi de substanță. Modelul atomic al lui Ernest Rutherford nu explica cum un atom astfel costituit poate emite radiații de frecvență bine determinată și, totodată, să rămână stabil. Rutherford a descoperit și studiat încă din 1919 primele reacții nucleare produse de om în laborator. Datorită excepționalelor rezultate experimentale obținute în decursul a patru decenii
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
acestea, fiind întrebat prin 1935, cu ocazia unui interviu, asupra importanței practice a studiului reacțiilor nucleare și a energiei nucleare degajate în acestea, el a afirmat cu toată convingerea că ele au doar o importanță teoretică, legată de lămurirea structurii atomului, dar că nu vor furniza omenirii o nouă sursă de energie. Din nefericire, el a murit cu cinci ani (în 1937) înainte ca un alt fizician ilustru, Enrico Fermi (1901-1954), să fi obținut prima fisiune în lanț controlată a nucleelor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sistematic ideile teoriei cuantelor. Bohr a postulat că sistemul atomic poate exista numai în stări staționare, cuantificate, în care electronul, mișcându-se pe orbita sa, nu pierde energie prin radiație. Bohr a stabilit prin calcul, energiile stărilor staționare ale unui atom de hidrogen, deducând frecvențele radiațiilor din spectrele acestui atom. Pe această cale a regăsit formula empirică a lui J. Balmer din spectroscopia optică, cunoscută de multă vreme, a cărei interpretare teoretică nu putuse fi dată până atunci. Teoria lui Bohr
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
atomic poate exista numai în stări staționare, cuantificate, în care electronul, mișcându-se pe orbita sa, nu pierde energie prin radiație. Bohr a stabilit prin calcul, energiile stărilor staționare ale unui atom de hidrogen, deducând frecvențele radiațiilor din spectrele acestui atom. Pe această cale a regăsit formula empirică a lui J. Balmer din spectroscopia optică, cunoscută de multă vreme, a cărei interpretare teoretică nu putuse fi dată până atunci. Teoria lui Bohr, bazată pe teoria cuantelor, a devenit astfel unul din
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
ceea ce venea în contradicție cu concepția corpusculară a luminii. Rezolvarea a adus-o Louis de Broglie în 1924, care a asociat o undă fiecărei particule materiale în mișcare. Descoperirea unei radiații misterioase, fapt hotărâtor asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom În anul 1895 a fost făcută una din cele mai remarcabile descoperiri din istoria științei mondiale. În ziua de 8 noiembrie 1895 profesorul Wilhelm Conrad Roentgen (1845-1922) studia radiația catodică produsă într-un tub Crookes. Radiațiile catodice sunt de fapt
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
se puteau produce. Pentru descoperirea razelor X și pentru studiul aprofundat al proprietăților lor, Roentgen este primul fizician care a primit premiul Nobel pentru fizică în 1901. Descoperirea lui a avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării ulterioare a științei despre atom. Prin metodele spectroscopiei de raze X s au determinat exact numărul lui Avogadro, sarcina electrică elementară, sarcina specifică e/m, etc. Dar Phillip Lenard a fost cel care a construit în 1892 un tub de raze direcționate spre un diafragm
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
altor cercetători în materie de radiații, ceea ce a dus la obținerea unui însemnat număr de premii Nobel în domeniile respective. De atunci și până astăzi, datorită contribuției oamenilor de știință fizicieni, ingineri, medici prin studiile moderne asupra materiei și constituției atomului, concomitent cu perfecționarea continuă a aparaturii, radiologia a cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnită; examenele radiologice s-au diversificat continuu, cu aplicații din ce în ce mai multe în medicină și în industrie. Prin descoperirea sa, Roentgen a creat o ramură importantă a medicinei: radiologia. La
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a cuprins și alte metode care nu folosesc pentru diagnostic razele X: rezonanța magnetică, ecografia, tomografia prin emisie de pozitroni, etc. DMITRI IVANOVICI MENDELEEV, un chimist cu o viață fascinantă Un număr relativ mic de elemente chimice distincte, formate din atomi de mase diferite, combinați în moduri variate, dau naștere unei multitudini de molecule care alcătuiesc întreaga lume fizică. De-a lungul secolului al XIX-lea, pe măsură ce tot mai multe elemente noi erau izolate și descrise, chimiștii au manifestat preocupări sporadice
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
cu puțin înainte ca ea să fie anunțată în Marea Britanie de către Frederick Soddy și J. Cranston. Această etapă de mari strădanii și descoperiri științifice avea să fie încheiată cu acea celebră realizare a lui Ernest Rutherford care, în 1919 bombardând atomii de azot cu particule alfa (nuclee de heliu), obține oxigen și hidrogen. Este prima reacție de transmutare a elementelor care dovedea că eforturile făcute de alchimiști secole de-a rândul, aveau totuși o dezlegare științifică. Dacă anul 1919 înseamna un
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
1932 pentru a se face dovada că un nou și impresionant salt calitativ se realizase. În anul 1932 în Anglia, un elev al lui Rutherford, James Chadwick anunță descoperirea neutronului, iar de peste Atlantic, Carl David Anderson comunică descoperirea pozitronului. Lumea atomului se complica. Atomul nu mai era format numai din protoni, încărcați electric pozitiv, și electroni, încărcați cu sarcină negativă, ci și din neutroni fără nici o sarcină electrică, fapt ce aducea și un puternic sprijin materialismului: există și materie fără sarcină
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
se face dovada că un nou și impresionant salt calitativ se realizase. În anul 1932 în Anglia, un elev al lui Rutherford, James Chadwick anunță descoperirea neutronului, iar de peste Atlantic, Carl David Anderson comunică descoperirea pozitronului. Lumea atomului se complica. Atomul nu mai era format numai din protoni, încărcați electric pozitiv, și electroni, încărcați cu sarcină negativă, ci și din neutroni fără nici o sarcină electrică, fapt ce aducea și un puternic sprijin materialismului: există și materie fără sarcină electrică. În anul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
electrică. În anul 1933 intervine un fapt cel puțin ciudat: la 12 septembrie Ernest Rutherford, care a adus contribuții fundamentale în fizica atomică și în cea nucleară, scria: Este absurd să se creadă că într-o zi vom găsi în atom o nouă sursă de energie și ceva mai târziu: Atomul va fi întotdeauna mai degrabă o risipă decât o sursă de energie. El va consuma întotdeauna mai mult decât va reuși să producă. Este greu de explicat cum și de ce
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
la 12 septembrie Ernest Rutherford, care a adus contribuții fundamentale în fizica atomică și în cea nucleară, scria: Este absurd să se creadă că într-o zi vom găsi în atom o nouă sursă de energie și ceva mai târziu: Atomul va fi întotdeauna mai degrabă o risipă decât o sursă de energie. El va consuma întotdeauna mai mult decât va reuși să producă. Este greu de explicat cum și de ce marele fizician englez a putut să se lanseze în astfel
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mai tânăr ca el cu 23 de ani și fac împreună, între altele, experiența indicată de Fermi, puțin modificată: bombardarea uraniului cu neutroni, dar nu cu neutroni rapizi, ci cu neutroni încetiniți. Observă că reacția ia cu totul altă cale. Atomul de uraniu este spintecat și se distruge, apărând alte două elemente chimice: bariu (56) și kripton (36) sau stronțiu (38) și xenon (54), deci elemente de pe la mijlocul Sistemului periodic al lui Mendeleev și, după cum se vede, adunând masele atomice ale
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
care țin de aspectele inobservabile ale materiei. De exemplu, apare aici ideea posibilității ca între particulele corpurilor să opereze o forță asemănătoare gravitației care justifică poziția și mișcarea corpurilor din Univers. Gânditorii anteriori lui Newton au încercat să explice coeziunea atomilor, care intră în structura corpurilor, prin imaginarea unor cârlige, a unor calități oculte sau prin repausul relativ. Ideea avansată de Newton apelează la existența unei forțe care este foarte puternică în contactul imediat, la distanțe mici produce efecte chimice, iar
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
inclusiv în Galaxia noastră, se află imense găuri negre care își fac simțită prezența prin influența asupra vitezei de rotație a galaxiei. În general, se consideră că o gaură neagră apare prin colapsul unei stele ce își epuizează combustibilul, adică atomii de hidrogen fuzionează formând heliu până se ajunge la o limită critică de densitate, iar câmpul gravitațional la suprafața sa devine atât de puternic, încât curbează conurile de lumină. Astfel, lumina nu mai poate evada de pe suprafața stelei și apare
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Enea". După cum vedem, Mairet nu dă ca exemple de povestire pură decât opere antice cu scopuri didactice, care au un caracter atât literar, cât și științific. Într-adevăr, Lucrețius, prin intermediul poeziei, în De Natura rerum 3, își expune teoria despre atomi, Vergiliu, în Georgice, considerațiile despre agricultură. Încă din epoca în care ariile de investigație ale gândirii umane au apărut în domenii specifice, acest tip de reflecție nu se mai exprimă decât în tratate științifice, matematice, fizice, filosofice, istorice etc., care
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în 1000 ml soluție. Numărul de echivalenți gram se calculează raportând masa în grame de substanță la echivalentul chimic al substanței respective. nr. echivalenți = g substanță/E Echivalentul chimic (E) reprezintă numărul de grame de substanță ce reacționează cu un atom gram de hidrogen (1 gram) sau cu un atom gram de oxigen (8 grame). Echivalentul chimic notat E se calculează în funcție de reacția chimică la care participă substanța. 4. Titrul (T) Titrul unei soluții reprezintă gramele de substanță dizolvată în 1000
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
calculează raportând masa în grame de substanță la echivalentul chimic al substanței respective. nr. echivalenți = g substanță/E Echivalentul chimic (E) reprezintă numărul de grame de substanță ce reacționează cu un atom gram de hidrogen (1 gram) sau cu un atom gram de oxigen (8 grame). Echivalentul chimic notat E se calculează în funcție de reacția chimică la care participă substanța. 4. Titrul (T) Titrul unei soluții reprezintă gramele de substanță dizolvată în 1000 mL (1L) soluție sau într-un mL soluție. Titrul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]