9,371 matches
-
Un lexic suculent îndeamnă retoric spre amintirile copilăriei, spre ieșirea din tristețe și durere, spre imnificarea gliei străbune, cu întreg cortegiul ei de frumuseți baladești și de fapte eroice. Cuvinte ca „baladă”, „legendă”, „stele” și „toamnă” sunt aici simboluri ce conturează obsesiile simțirii. În Însemnele anilor (1973) este evidentă încercarea poetului de a se regăsi pe sine și întreaga-i creație precedentă. Acest volum retrospectiv reușește să surprindă esența gravă din care autorul și-a plăsmuit de-a lungul anilor versurile
DRUMUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286885_a_288214]
-
volumele Incursiuni critice (I-II, 2001-2003), o selecție din articolele, cronicile literare și eseurile publicate de-a lungul a treizeci de ani de activitate, alcătuind un itinerar critic în geografia literaturii române moderne și contemporane. Pornind de la o carte, exegetul conturează, dincolo de radiografierea esențială a discursului analizat, profiluri relevante de poeți, prozatori, critic. De asemenea, în demersul lui interpretativ, susținut de o serioasă, dar neostentativă armătură teoretică (tematism, semiotică, textualism), criticul procedează frecvent la inedite asocieri și referințe într-un larg
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
București. A predat la Institutul de Filologie Romanică al Universității „Adam Mickiewicz” din Poznan´, Polonia (1996-1997). În 1997 devine secretar științific al Cursurilor de vară „Constantin Brâncuși” ale Universității din Craiova. Încă din cartea de debut, Visele cuvintelor (1981), se conturează profilul unui liric elegiac, reflexiv, de o seninătate apolinică, cu o scriitură de factură blagiană, recurgând frecvent la metafore revelatorii. Discursul poetic apare tot mai interiorizat în Trăiri (1987), în care se remarcă o mai mare siguranță a experienței lirice
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
ai noștri-n padini ară.” Cartea se încheie cu unul dintre poemele cele mai semnificative, Dor, al cărui mesaj, ultim cuvânt, se impune premonitoriu: „Sunt singur și dibui orbește. Doamne, / și România - pe unde mai este?” Evoluția poeziei lui G. conturează un itinerar metafizic care, ca și la Tudor Arghezi sau la V. Voiculescu, devine esențial la vremea senectuții. SCRIERI: Țara Demiurgului, București, 1942; Poeme pentru cruciați, București, 1943; Poeme pentru frații mei, München, 1953; Pete de lumină, Salamanca, 1980; Coasta
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
concentraționar. „Alunecarea” către dimensiunea politică a problematicii închisorii este una atent studiată și ea corespunde atitudinii inițial precaute a prozatorului, care intenționa, în momentul scrierii operei, să o publice în țară. Adevărata miză a romanului este însă suficient de limpede conturată prin trimiteri indirecte, „oblice”, de la figura pitorească a țiganului Nicu Guliman, închis pentru un banc politic spus în Oborul bucureștean, până la agitația grotescă provocată de vestea morții lui Stalin și teroarea valului de arestări printre studenți în urma înăbușirii în sânge
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
ale vieții de deținut. În Gherla autocenzura - constantă psihologică a scriitorului român postbelic, mai activă și mai perfidă decât cenzura oficială - cedează definitiv locul relatării deschise, autobiografice și aproape documentaristice a experienței închisorii politice, pe fondul căreia societatea comunistă se conturează în tonuri alb-negre, ca o radiografie a ororii. Autorul se dovedește un „excepțional poet al cruzimii” (I. Negoițescu), un martor a cărui privire intensă și rece nu ocolește nimic din ceea ce oamenii obișnuiți și chiar foștii prizonieri preferă să nu
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Așa s-a născut teoria literaturii, și așa a apărut, de cîțiva ani - și sub infleunța directă a epistemologiei lui Michel Foucault - epistemologia literaturii Înțeleasă ca istoria ideii literaturii moderne. Conform acesteia, literatura modernă apare În momentul În care se conturează divorțul dintre cuvinte și lucruri, adică În preajma nașterii esteticii și a Criticii facultății de judecare a lui Kant, care afirmă libertatea și gratuitatea artei. Această concepție puristă, extinsă asupra literaturii, a dus la sacralizarea ei urmată, firesc, de desacralizarea și
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
limbajului cartezian. Din altă perspectivă, este vorba, Însă, despre fidelitatea absolută față de paradigma Literaturii postromantice care, În proză, spuneam că s-a sfîrșit la Începutul anilor 1980. I. 3. Două regimuri de vizibilitate ale literaturii Din ce În ce mai limpede, În România se conturează o mică industrie literară autohtonă. În Occident, ea există demult. Literatura de consum nu mai Înseamnă Sandra Brown, ci Paulo Coelho. Sau chiar Henry Miller. Ea nu mai poate fi ironizată sau denigrată, pentru că cei care o scriu, cei care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unor vechi confuzii, ca de pildă cea dintre socialism și comunism, ca și cînd primul termen n-ar fi cunoscut de lumea Întreagă decît În sintagma de tristă amintire Republica Socialistă România; condusă de Partidul Comunist? Nici măcar nu s-a conturat vreo idee socialistă după 1989 că ni s-a făcut deja lehamite de ea: să moară odată, Îi spunem victimei care refuză să-și dea sufletul, Încruntîndu-ne la călău. Colac peste pupăză, nici unul dintre intelectualii stîngiști, mai vechi sau mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care să dea coerență și consistență demersului său. Volumul de proză scurtă Bacalaureatul lui Puiu (1933) afirmă un umorist în genul lui Gh. Brăescu, cu o sigură intuire/reprezentare a elementului comic în psihologia și manifestările personajelor pe care le conturează în special cu ajutorul dialogului, spontan, sprinten, spectaculos uneori. Descrierile sunt pline de haz, istețe, ușor atinse de un suflu urmuzian. În piesa titulară, școlarizarea unui elev răsfățat necesită o permanentă campanie a familiei, care culminează cu o amplă mobilizare de
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară. Iar zarva, veselia, joaca fără griji a copiilor compun în Iarna pe uliță un fundal sonor și plin de verva mișcării, pentru a contura tabloul unei vitalități senine, în care se concentrează specificul anotimpului. Amplificate de versificația evocatoare, notațiile senzoriale configurează climatul unui anotimp (În miezul verii). Deseori pastelul trece, prin personificare și alegorie, în fantezie (Ștrengarul văilor, Seara). Dar cu toată concretețea ei
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
programelor de știri TV și a ascultării știrilor la radio și frica de a deveni victimă a criminalității există o relație statistic semnificativă. Particularități ale cogniției sociale în construirea opiniilor despre criminalitate În legătură cu dimensiunea psihologică a opiniei publice s-au conturat numeroase teorii: omul de știință ingenuu, leneșul cognitiv, inferența corespondenței etc. (Chelcea, 2002, 42-52). În cele ce urmează voi semnala aspectele psihologice ce intervin în construirea opiniilor despre criminalitate (vezi Ericson, 1992, 121-124). Suprageneralizarea În general, tendința de a face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clivajului între postnomenclatura nerecunoscută 2 și versantul anticomunist al postdisidenței. Provizoriul și negocierea permanentă sunt trăsături fundamentale ale politicii românești de după 1990. După 1989, stabilizarea României a urmat o traiectorie destul de haotică. Totuși, începând din 1992 și până în 1996, se conturează un pluralism de coaliții hibride, din cauza tendințelor sale de reducere numerică și, în paralel, de accentuare a polarizării. În plan politic, 1996 a marcat în istoria română contemporană un moment de schimbare radicală. Victoria obținută de coaliția opoziției, Convenția Democratică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează modul de intrepretare a relației dintre mediul intituțional și organizații, specific abordărilor neointituționale: orientarea interesului către construcția sistemelor de semnificații. Alte două surse ale teoriilor neoinstituționale aplicate în analiza organizațională sunt identificate ca fiind articolele cercetătorilor J. Meyer și B.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deși, abia străbătuți de întortocheate cărări. Dacă în realitatea cea aievea nu există nici imense bariere naturale, nici fauni și nimfe, nici ciobani „tăiați în linii de uriași”, este evident că lui H. i-a plăcut să exagereze, să hiperbolizeze. Conturați pe un fundal aproape mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre care evocatorul privește cu admirație. Vorbirea grandilocventă, elanul liric, supradimensionarea sunt simple convenții, amendate adesea ironic. Călugării întâlniți
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
de poezie, s-a dovedit a fi și un poet de o certă sensibilitate lirică, preocupat îndeosebi de cultivarea formelor clasice. În Argintatul pește..., imaginile și metaforele se înșiruie încă în versuri libere, cenzurate totuși de o meditație sistematizatoare, ce conturează portretul unui poet damnat, conștient de limitele sale (Căzut din Rai). Poetul-actor are obsesia unui spațiu limitat, închis precum scena, răsturnat între cerul albastru și apa care îl reflectă, uneori văzut chiar ca „un măr între două ferestre”. Dar și
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
A doua copilărie reprezintă o piatră de hotar ce corespunde debutului personogenezei propriu-zise și apariției sentimentelor. Copilul se integrează în familie - raportându-se și la alți membrii - și își extinde rețeaua de suport social la grădiniță. Jocul cultivă curiozitatea, imaginația, conturează interesele și valorile personale incipiente, dezvoltă relațiile interpersonale și, prin imitarea rolurilor adulților, deschide accesul spre lumea celor mari. Poveștile oferă noi subiecte de identificare și imitație și devin sursa arhetipurilor care participă activ la structurarea identității (Jung, 1984Ă. Activitățile
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al unei noi „crize de identitate”. Corporalitatea are pentru individ o dublă semnificație - de componentă a lumii biologice și sediu al propriei vieți psihice, dar și de condiție fundamentală de delimitare a eului conștient în raport cu lumea. În acest sens, se conturează - în plan personologic - două profile care încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să atragă atenția anturajului: unul hiperexpresiv, captativ, de factură histrionică, și unul riguros și perfecționist, de factură anankastă. Sunt evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
profile care încearcă, mai mult sau mai puțin conștient, să atragă atenția anturajului: unul hiperexpresiv, captativ, de factură histrionică, și unul riguros și perfecționist, de factură anankastă. Sunt evidente instabilitatea psihomotorie și dificultățile de învățare a scrisului și cititului. Se conturează „fobii de școală” ca expresie a tulburărilor de atașament sau a unor inițiale experiențe negative în mediul școlar. Devin dominante jocurile constructive și cu reguli care dezvoltă autocontrolul și colaborarea. Normele noi disciplinare vizează și ritmul achizițiilor, precum și eficiența învățării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
relațiile sexuale. Propria identitate a tânărului o integrează afectiv și pe cea a persoanelor din jur, față de care se simte, de asemenea, și responsabil. Apar inițiative elaborate de integrare în lumea celor maturi, de structurare a unei noi identități. Se conturează, astfel, raporturi sociale valorizante, căutarea unui partener de viață, dar și opțiunea profesională. Interiorizarea rolurilor și a conduitelor specifice diferitelor cicluri ale vieții, ca și deschiderea spre cunoaștere, reprezentarea și înțelegerea lumii poartă încă amprenta idealismului corespunzător unei insuficiente experiențe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Nu mai există nici substituenții părinților atât de ocupați (bunici, mătuși, frați mai mariă, iar dragostea a pierdut mult teren, pentru că familiile se modernizează și se izolează în ritmurile accelerate ale cotidianului. Rolul corectiv al Bisericii a scăzut mult. Se conturează manifestări repetate de serie borderline și devine evidentă receptivitatea marcată față de modelele comportamentale deviante din jur sau față de cele oferite prin mijloacele mass-media. Neînțelegerile părinților îi obligă pe copii să internalizeze în mod repetat atitudini și emoții contradictorii, care le
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
filosofie a predeterminării caracterului se situează și Johann Caspar Lavater (1741-1801Ă, filosof, poet și teolog protestant elvețian, care a dezvoltat fiziognomonia - o orientare cu pretenții de știință, care susține că poate aprecia caracterul omului după fizionomia sa. Treptat, s-au conturat și au fost descrise diferite entități nosologice psihiatrice însoțite de tulburări de comportament, mai mult sau mai puțin manifeste. Atunci când suferințele provocate anturajului primeau atributele agresivității și criminalității, cazurile erau abordate medico-legal (Walker, 1968Ă. Printre primele instanțe care au diferențiat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi anormal (maniacă, fără a fi nebun, cu delir (Pinel, 1962Ă. În aceeași perioadă, inițiative morale asemănătoare au avut Chiaruggi, în Italia, și Tuke, în Anglia. Se conturau, la începutul secolului al XIX-lea, în întreaga lume tot mai multe argumente care pledau pentru diferențierea dintre tulburările de personalitate și cele psihotice. Ambele fuseseră până nu demult invocate în vederea exonerării de răspundere a autorilor diferitelor acte antisociale. Între
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că nu în toate cazurile acestea contravin normelor și legilor comunitare. Evenimentele traumatizante din anii primului război mondial au favorizat cunoașterea și înțelegerea psihiatrică, îndeosebi a manifestărilor psiho-comportamentale corelabile diversității structurilor personologice și a condițiilor lor de comorbiditate. S-au conturat primele descrieri ale tulburării de stres posttraumatic raportate la vulnerabilitatea conferită de structurările dizarmonice ale personalității și de evenimentele de viață (Smith, 1916Ă. În aceeași perioadă Kretschmer (1922Ă și Schneider (1928Ă elaborează primele clasificări ale tulburărilor de personalitate, apelând la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]