8,894 matches
-
de ce egoismul, rasismul și sexismul sunt condamnabile din punct de vedere moral, iar dac] abandon]m aceast] concepție ne pierdem mijloacele cele mai naturale și persuasive de combatere a acestor doctrine” (Rachels, 1988, p. 48). Mai mult decât atât, chiar dac] este atractiv s] poți acordă atenție celor de care îți pas], aceast] atenție pare cel puțin de o calitate îndoielnic] și probabil foarte nedreapt] de vreme ce atâția oameni vor fi lipsiți de ea, deși nu din vina lor. Viața acestor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor de care îți pas], aceast] atenție pare cel puțin de o calitate îndoielnic] și probabil foarte nedreapt] de vreme ce atâția oameni vor fi lipsiți de ea, deși nu din vina lor. Viața acestor oameni ar putea fi îmbun]ț]țiț] dac] atenția noastr] ar fi îndreptat] și c]tre cei aflați în afara cercului de prieteni apropiați și a familiei. De exemplu, pare nedrept c] Sarah poate, în mod legitim, s]-i cumpere copilului ei o juc]rie scump] său s]-i
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-i cumpere copilului ei o juc]rie scump] său s]-i ofere soțului o mas] bogat], în timp ce vecinii s]i mor de foame. Norocul joac] un rol excesiv în determinarea destinului în viat]. Morală ar trebui s] încerce s] diminueze, dac] nu chiar s] eradicheze efectele indezirabile ale norocului. În ciuda acestor aspecte, dac] suntem întru totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just că prietenii s] nu mai fie capabili s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soțului o mas] bogat], în timp ce vecinii s]i mor de foame. Norocul joac] un rol excesiv în determinarea destinului în viat]. Morală ar trebui s] încerce s] diminueze, dac] nu chiar s] eradicheze efectele indezirabile ale norocului. În ciuda acestor aspecte, dac] suntem întru totul de acord cu sugestia lui Rachels, va trebui s] înfrunt]m câteva consecințe nedorite. Nu este just că prietenii s] nu mai fie capabili s] împ]rt]șeasc] aceeași profunzime și durat] a relațiilor pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Problemă apare atunci când presupunem c] cerințele moralei și relațiile personale se afl] inevitabil în conflict. Ocazional, ele se pot afla într-adev]r în conflict; ar trebui ins] s] ne concentr]m pe situațiile importante în care ele se sprijin] reciproc. Dac] am putea identifica aceste situații, atunci am avea poate o idee despre cum s] tratăm conflictele aparente (sau reale) dintre ele. Iat] dou] situații în care ele se sprijin]: 1) relațiile personale apropiate ne ofer] posibilitatea de a dezvolta o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reale) dintre ele. Iat] dou] situații în care ele se sprijin]: 1) relațiile personale apropiate ne ofer] posibilitatea de a dezvolta o moral] impersonal]; 2) relațiile apropiate se dezvolt] într-un cadru care acord] atenție egal] cerințelor impersonale ale tuturor. Dac] acest lucru este adev]rât, atunci tensiunile dintre cerințele morale impersonale și relațiile personale apropiate vor continua s] existe, dar ele vor fi mai usor de rezolvat. Relațiile personale sunt materialul moralei. Unii teoreticieni etici au p]reri diferite în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
luate în calcul (sau chiar promovate) și interesele celorlalți. Dar cum putem înv]ta s] facem acest lucru? Și cum devenim motivați s] facem acest lucru? Nu putem dezvolta nici cunoașterea moral] și nici empatia crucial] pentru o moral] imparțial] dac] nu cultiv]m relații personale. O persoan] neglijat] de p]rinți în copil]rie, care nu a stabilit niciodat] relații apropiate cu alți oameni, nu va ști cum s] promoveze interesele fie ale apropiaților, fie ale str]inilor. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
interesele fie ale apropiaților, fie ale str]inilor. Nimeni nu stie s] rezolve probleme de matematic] său s] joace fotbal f]r] s] cunoasc] disciplină sau jocul. În mod similar, nimeni nu va ști s] arate preocupare pentru interesele celorlalți dac] nu a avut relații apropiate cu alte persoane. S] ne gândim la urm]toarea situație: presupunem c] te afli lang] cineva care are o criză de epilepsie, dar c] nu ai auzit niciodat] de epilepsie, nemaivorbind s] fi fost martorul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cord, dar nu știi c] oamenii au inimi, și nici c] acestea pot s] nu funcționeze bine. Pe scurt, încearc] s]-ți imaginezi c] ești în una dintre aceste circumstanțe și ai șapte ani. Nu ai face nimic. Sau dac] ai încerca, probabil c] vei face mai mult r]u decât bine; succesul ar fi cu siguranță un lucru total întâmpl]tor. Același lucru ar fi general valabil legat de eforturile de a promova interesele altora. Nu putem promova interesele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fericiți sau nu și ulterior înv]ț]m s] fim preocupați de aceste lucruri. Dar, f]r] acea experient], nu numai c] nu am avea cunoștințele necesare pentru a promova interesele celorlalți, dar nici nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac] avem probabil unele inclinații biologice în acest sens, acestea nu s-ar dezvolta adecvat dac] nim]nui nu i-a p]sat de noi și nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s] promov]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]r] acea experient], nu numai c] nu am avea cunoștințele necesare pentru a promova interesele celorlalți, dar nici nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac] avem probabil unele inclinații biologice în acest sens, acestea nu s-ar dezvolta adecvat dac] nim]nui nu i-a p]sat de noi și nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s] promov]m interesele familiei noastre sau ale prietenilor, cum am putea s] fim motivați s] promov]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu am avea aceast] înclinație. Chiar dac] avem probabil unele inclinații biologice în acest sens, acestea nu s-ar dezvolta adecvat dac] nim]nui nu i-a p]sat de noi și nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s] promov]m interesele familiei noastre sau ale prietenilor, cum am putea s] fim motivați s] promov]m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de noi și nou] nu ne-a p]sat de nimeni. Dac] nu suntem motivați s] promov]m interesele familiei noastre sau ale prietenilor, cum am putea s] fim motivați s] promov]m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiile personale conteaz]. În mod corespunz]tor, relațiile între persoane amorale sunt riscante. Cunoscuții trebuie s] fie onești unii cu altii; lipsa de onestitate va distruge baza relației. Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref]c]torie. Necinstea, ca toate tr]s]turile, nu este ceva care poate fi pornit sau oprit. Dac] o persoan] este necinstit] cu un num]r mare de alte persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oamenii nu pot fi atât de onești precum ar trebui s] fie dac] sunt absorbiți într-o subcultur] construit] pe necinste și pref]c]torie. Necinstea, ca toate tr]s]turile, nu este ceva care poate fi pornit sau oprit. Dac] o persoan] este necinstit] cu un num]r mare de alte persoane la locul de munc], acea persoan] va fi înclinat] s] procedeze la fel si acas]. În mod similar, relațiile apropiate sunt posibile doar atât timp cât părțile au încredere una
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiile apropiate sunt posibile doar atât timp cât părțile au încredere una în alta. Dar încrederea nu poate supraviețui și nici nu se poate dezvolta într-un mediu caracterizat de neincredere și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate dezvolta într-un mediu caracterizat de neincredere și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și ur]. De asemenea, nu poți fi complet onest cu cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu vor fi personale în sens relevant. De vreme ce ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cineva dac] nu ai încredere în acea persoan]. Neîncrederea d]uneaz] onestit]ții. Pe scurt, posibilitatea unor relații personale reale este limitat], dac] nu chiar eliminat] într-un mediu imoral. Dac] oamenii nu sunt interesați de bun]starea altor oameni - dac] ei sunt amorali sau imorali - atunci când într] aparent într-o relație personal] o vor face pentru câștigul lor personal; aceste relații nu vor fi personale în sens relevant. De vreme ce ei nu sunt deloc înclinați s] acorde atenție nevoile legitime ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relațiile apropiate se pot dezvolta doar în cadrul unei societ]ți care recunoaște interesele tuturor membrilor s]i. În consecinț], aceste dou] aspecte trebuie s] fie parte a unei imagini morale mai ample. Probabil c] acea imagine poate fi schițat] astfel: dac] morală imparțial] ar cere un tratament imparțial pentru toți, atunci nu am putea dezvolta cunoașterea sau motivația care ne dau posibilitatea de a acționa moral. Deci, imparțialitatea nu poate pretinde acest lucru. Ea trebuie s] permit] cel puțin câteva relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de-al doilea aspect se refer] la faptul c] indivizii ar trebui s] aib] șanse similare pentru a îndeplini calific]rile necesare pozițiile dorite. La nivelul minim, acest lucru înseamn] c] școlile primare și gimnaziale ofer] tuturor aceleași avantaje indiferent dac] sunt s]răci sau bogați, negri sau albi, b]rbați sau femei, cu sau f]r] disabilit]ți. Majoritatea societ]ților încalc] ambele aspecte ale principiului egalit]ții de șanse. De exemplu, în majoritatea societ]ților, unii oamenii au un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare consider] c] acesta va înlesni atât egalizarea șanselor prin intermediul elimin]rii stereotipurilor rasiale și sexuale, cât și prin producerea unor consecințe mai adânci și mai importante din punct de vedere egalitarist. Dac] ne-am fi bazat exclusiv pe principiul oportunit]ții de șanse pentru a distribui pozițiile, ar fi fost mult mai probabil s] îi plas]m pe cei cu mai multe abilit]ți în pozițiile cele mai dezirabile. În timp ce aceste poziții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
egalit]ții de șanse, decât sunt cele ale femeilor și membrilor minorit]ților rasiale. Celor din urm] nu li se acord] șansele de a c]p]ta aceleași calific]ri pentru pozițiile dorite, în comparație cu cei care aparțin grupului rasial dominant. Dac] persoanele care promoveaz] tratamentul preferențial au dreptate prin acest argument, acest tip de tratament va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin prisma aplic]rii tratamentului preferențial pentru femei și persoanele de culoare, dar pot fi aplicate și în alte cazuri în care tratamentul preferențial pare justificat. În secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau de rasă c]reia îi aparține. Criticii argumenteaz] în favoarea faptului c] principiul ignor]rii culorii reg]sit în afirmația lui Justice Harlan face apel la, ca și principiul ignor]rii sexului, si deriv] din principiul egalit]ții de șanse dac] nu ignor]m faptul c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]