9,274 matches
-
urmat de un ropot de aplauze. Studentul urcă timid pe scenă. De la mese se aud comen- tarii, un murmur care ar dărâma pe oricine cu emoțiile lui Cristi. Dar el încearcă să nu le bage în seamă. O privește pe domnișoara fără nume, care pentru prima dată de când a intrat la Răcaru se uită în sfârșit la el. Este ușor uimită și nerăbdătoare. Cristi îi zâmbește. — Ce cântăm ? întreabă pianistul. — Inimă pribeagă, îi șoptește Cristi. — Stolz să fie, îmi faceți semn
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
până dimineața, ovaționat după fiecare melodie. Ion Vasilescu, rușinat de o voce atât de clară și puternică, și-a înghițit glumele și a fugit din crâșmă pe ascuns, să nu-l vadă nimeni și să-l ia la rost. Iar domnișoara frumoasă fără nume a dispărut și ea în noapte, alături de însoțitorul ei străin, pierdută poate pentru totdeauna, a gândit cu amar Cristi, când a observat-o ieșind de la Răcaru. Sorbea cu poftă din fiecare amintire a serii trecute și totuși
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu se poate naște nimic. Dar poate într-o zi vom putea călători până acolo și vom putea trimite o femeie frumoasă, o femeie cum numai în București găsești, să-i încălzească sufletul. Poate chiar pe dumneata, arată spre o domnișoară superbă, care roșește imediat. Ce gheață ar putea rezista zâmbetului dumneavoastră ? Și urma să cânte un tango despre „fetițele dulci“ ale orașului, care, amețite de șarmul său, cădeau în plasa și apoi în dormitorul lui, seară de seară. Căci iubea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
noi și de-ale vieții, când intră un evreu tânăr, slab ca un ogar, cu un costum care era evident puțin prea mare pentru trupul său fragil, cu kipă pe vârful capului, perciuni groși și barbă scurtă, însoțit de o domnișoară scundă, simpatică și cochetă, îmbrăcată cu o rochie verde-deschis, ca iarba de primăvară. — Curajos băiat, râde Pribeagu. — Curajos sau nebun de-a dreptul. Cei doi și-au comandat cafele, niște sucuri, și-au pus pe masă câteva cărți pe care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
hei, hei, amice ! strigă Fernic din capătul salonu- lui. Ia-o mai ușor, nu te înflăcăra aiurea. Oi fi și tu vreun iubitor de ciori și de jidani ? — Hei, puștiule, încearcă Cristi să salveze situația, ia-o de braț pe domnișoară și vezi-ți un pic de drum, nu vezi că n-ai nimerit crâșma ? Dar evreul nimic și nimic. Tăcea și se uita în jos, fără să clintească un mușchi. Fără nicio intenție de a pleca, blocat parcă. Până și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
O bubuitură zdravănă și sticla se sparge, umplându-l de sânge și spumă de bere, făcându-l să cadă ca o muscă. Evreul, abia atunci conștientizând ce se petrece, se albește tot de frică și o apucă de mână pe domnișoară, pe care o trage afară într-un suflet, de unde numai Dumnezeu știe încotro au luat-o la goană. — Acuma pleci, fir-ar mă-ta să fie ! îl înjură Pribeagu. Cam toți bărbații din bar se ridică nervoși pentru a-i
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
parfumurile scumpe care te amețesc, în moda proaspătă și colorată, mai provocatoare și mai vie, în vitrinele sclipitoare ale căror haine din Vest a doua zi sunt deja purtate de minunatele „Fetițe dulci“ din București. Despre frumusețea doamnelor și a domnișoarelor, tot mai cochete și mai grațioase, despre diplomația și eleganța ges- turilor masculine deopotrivă se tot vorbește peste hotare, când capitala e din ce în ce mai des alăturată celorlalte mari centre ale lumii, mai ales prin efervescența sa culturală, prin valul noii generații
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
le joc ? Da’ concertu’ ? — La fel de bine ca în orice zi, zâmbește mândru Cristi, făcând cu ochiul către noua sa cucerire. V-am pupat, mergem la somn ! La somn, copii ? Apăi să-l învelești bine pe domnul Vasile, îi spune bătrânul domnișoarei. Să nu care cumva să răcească și să-și înfunde glasul, râde el. Zorii zilei îl găseau făcând dragoste cu câte o femeie frumoasă, pe care, după câteva ore de somn în care stăteau îmbrățișați, era nevoit s-o gonească
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
te caute, Sachi, știi bine. — O să mă ascund, stai tu liniștit. Pur și simplu, așa ? Trântești o plasă cu niște texte și la revedere ? Ce-i asta ? — Dar la ce te-așteptai, mon cher ? Să fac vreun spectacol ? Capitolul 7 Domnișoara Coincidență Cristi primea aproape zilnic propuneri din partea compo- zitorilor să dea viață unui tango. Cui să dăruiești cea mai nouă compoziție și cum să aibă ea succes, dacă nu prin vocea și talentul celui mai iubit interpret al timpului său
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
după concert și se gândea deja de minute bune la cum se va întinde în patul lui călduros și la ce va visa, ci s-a oprit să o privească pentru câteva clipe. Era înmărmurit de grația ei. Era o domnișoară înaltă și suplă, cu picioare lungi, atât de fragile în perfecțiunea mișcării lor, încât ți-ar fi fost și frică să le atingi, de parcă ai fi putut să le zgârii cu un gest nepotrivit. Purta o rochie neagră, scurtă, fixă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de culoare deschisă, cu flori care se potriveau cu parfumul crud de primăvară ce îl emanau mișcările ei. Când s-a apropiat de el și i-a putut simți acea mireasmă proaspătă, inconfundabilă, abia atunci Cristi a recunoscut-o pe Domnișoara fără nume. Chiar ea, muza care îi purtase pașii în noaptea aceea minunată de la Răcaru, unde, împins de frumusețea ei, s-a urcat pe scenă s-o impresioneze, iar în loc s-o cucerească pe ea, a cucerit publicul și astfel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu ani în urmă, o repetase și avea inventate replici și dialoguri pentru orice situație, însă nimic nu părea să se potrivească acum, când chiar o reîntâlnise. — Nu mă recunoașteți ? i-a zâmbit, pierdut în ochii ei mari și negri. Domnișoara îl studiază atent. Da, pare că îl știe de undeva, de aceea nu își continuă drumul, fără să-l bage în seamă. — O, dar sunteți chiar marele Cristian Vasile, roșește imediat. Cântărețul Zarazei... — Da, chiar eu. Dar în afară de asta, nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ea tot nimic. — Și într-un târziu am urcat chiar pe scenă și am cântat, spune Cristi cu o voce tot mai fadă. Și am urcat de fapt ca să cânt pentru dumneavoastră... Și chiar când își pierduse orice speranță că Domnișoara fără nume își va aminti ceva, când deja se blestema în gând că a oprit-o, preferând să n-o mai întâlnească niciodată și să nu știe pe vecie că ea nici măcar nu l-a reținut, căutând deja cum să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
coincidență ? râde Cristi. O simplă coin- cidență, auzi... Ei bine, vreți, nu vreți, nu am urcat pe scenă prima dată în seara următoare sau peste un an sau cu unul înainte, ci chiar atunci, pentru dumneavoastră. Iar eu, fru- moasă Domnișoară fără nume, căci nu mi l-ați spus niciodată, dacă rețineți, eu unul nu cred în coincidențe. Eu cred că așa a fost să fie și nimic mai mult. Să lăsăm povestea frumoasă exact cum s-a întâmplat. Să n-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
întrebări despre ea, șapte ani în care își pierduse speranța c-o va mai întâlni vreodată, măcar să-i spună că datorită ei devenise celebrul Cristian Vasile. M-am gândit cum o să vă numesc, a sărit brusc Cristi. O să vă strig Domnișoara Coincidență ! Și ea râde cu un glas ca de copil, fermecător și plin de viață. Și timpul se oprește atunci și nimic nu mai contează. — Am crezut că o să-mi spuneți și mie Zaraza, îi replică ea, roșind. Și nici
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și mie Zaraza, îi replică ea, roșind. Și nici că acele versuri s-ar fi potrivit mai bine unei alte persoane. Dacă piesa lui Cristi ar fi trebuit să aibă o întru- chipare, atunci cu siguranță ea ar fi fost Domnișoara fără nume. Domnișoara Coincidență, cum pentru totdeauna o va numi cântărețul. Cristi sare iar să o sărute, dar atunci ea îl respinge, de data aceasta nemailăsându-și mâinile pe pieptul său, ci încor- dându-le ușor și împingându-l. — Mă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
îi replică ea, roșind. Și nici că acele versuri s-ar fi potrivit mai bine unei alte persoane. Dacă piesa lui Cristi ar fi trebuit să aibă o întru- chipare, atunci cu siguranță ea ar fi fost Domnișoara fără nume. Domnișoara Coincidență, cum pentru totdeauna o va numi cântărețul. Cristi sare iar să o sărute, dar atunci ea îl respinge, de data aceasta nemailăsându-și mâinile pe pieptul său, ci încor- dându-le ușor și împingându-l. — Mă iertați, m-am
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
fi vorba. Dumneavoastră nu înțelegeți ce însemnați pentru mine ? Nu de plăceri discutam eu. Și nici nu încercam vreo cucerire. Dacă a fost una, atunci aceea s-a întâmplat acum șapte ani și fără folos. V-am sărutat de bucurie, Domnișoară Coincidență ! V-am sărutat ca să vă mulțumesc cum nici nu vă imaginați ! V-am sărutat fiindcă nici nu știți cum vă pot iubi. — Ah, nu cu iubirea... Dar vai ! Nu credeți în iubire ? — Cred în orice ar fi, atât timp cât există
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un act slab de teatru, vă rog ! Vreau doar să îmi petrec o noapte, o simplă noapte cu femeia care, prin fru- musețea și eleganța ei, m-a vrăjit și mi-a dat curajul să devin ceea ce sunt astăzi. Dumneavoastră, Domnișoară Coincidență, din partea mea puteți să simțiți ce vă poftește inima sau portofelul. Încă un bărbat între picioarele dumneavoastră, ce contează ? — Ironic, nu, domnule Vasile ? râde ea. Câte femei ar vrea să se culce probabil cu dumneavoastră, căci de auzit s-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ar dori măcar pentru o clipă și ar fi în stare să facă orice pentru asta, și totuși dumneavoastră vreți să mă plătiți tocmai pe mine. N-aș fi crezut că sunteți atât de naiv și ușor de impresionat. — O, domnișoară, dar aveți o părere atât de slabă despre dumneavoastră ! Sunt sigur însă că dincolo de inima dum- neavoastră rece, datorită căreia probabil și supraviețuiți, de aceea vă înțeleg, se ascunde un suflet la fel de minunat precum frumusețea pe care ați dus-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de slabă despre dumneavoastră ! Sunt sigur însă că dincolo de inima dum- neavoastră rece, datorită căreia probabil și supraviețuiți, de aceea vă înțeleg, se ascunde un suflet la fel de minunat precum frumusețea pe care ați dus-o la perfecțiune. Căci eu văd, domnișoară, eu nu sunt un orb. V- ați transformat fiecare gest, fiecare grimasă și fiecare privire într-un act, ați dus eleganța și feminitatea dumneavoastră la stadiu de artă. Și numai eu pot bănui câtă muncă și sacrificii sunt în spatele unui
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
asupra lui. — Păi, da, sunt o greșeală... — Nicidecum, și le mai sărută o dată. Sunt cele mai frumoase degete din lume ! Și vreau să îți mulțumesc că mi le-ai arătat. Câteva secunde în care nimeni n-a zis nimic. Apoi Domnișoara Coincidență s-a aplecat să-l sărute, dar el s-a retras. — Nu vă înțeleg, domnule Vasile. — Ba este chiar foarte simplu, zâmbește el. Eu nu doresc ceea ce se poate cumpăra de la dumneavoastră, mi-ați înțe- les greșit intențiile. Eu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nespus mai mult, dar nu au mai încăput în portofel, credeți-mă, i-am strivit aproape. Și Cristi lasă portofelul pe noptieră, iar haina de blană și colierul pe pat. — Ați spus că atât timp cât există aceste lucruri credeți în orice, Domnișoară Coincidență ! Da ? — Da... — Ei, v-am îndeplinit condițiunile și sunteți deci obligată să credeți că vă iubesc ! Și dacă nu știți ce este aceea iubire, vă spun eu că asta e, să-i dai celuilalt tot și să nu îi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a traversat la Capșa să bea niște vin. Și a băut, mai mult de o sticlă chiar, până când a trebuit să plece la spectacol, să concerteze, și nu a bănuit nicio secundă că aceea urma să fie ultima seară pentru Domnișoara Coincidență ca damă de companie și prima în care ea a plâns atât de mult, umplând de lacrimi haina de blană. În acea seară de mai 1935, Cristi a ținut unul dintre cele mai bune recitaluri ale sale. Împins de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
urcaseră pe podium, ci mai ales capacitatea sa de a face în fiecare seară un spectacol de neuitat. Jocurile sale cu orchestra, glumele savuroase, mișcările teatrale potrivite, coborârea printre mese, în public, ridicând paharele de vin sau invitând la dans domnișoarele elegante, mereu aducând ceva nou și proaspăt în fiecare restaurant sau la fiecare petrecere privată, îl defineau pe Cristi și îl separau din ce în ce mai mult de celelalte nume cunoscute ale scenei bucureștene, care oricât talent vocal ar fi dobândit nu aveau
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]