8,564 matches
-
și anume: "Pe valea Neajlovului", "La calu' bălan", "Spune, spune moș bătrân" și "Ursitoare, ursitoare", melodii cântate și înregistrate mai târziu în Franța la Paris pe doua discuri. Moare în 1997. În cinstea lui a fost înființat Festivalul Național de Folclor Ion Albeșteanu, ce se desfășoară în Slobozia.
Ion Albeșteanu () [Corola-website/Science/323359_a_324688]
-
700 de studii, eseuri, articole, cronici de carte și de concert. Profesor de muzică, dirijor de cor. Compune muzică corală și cântece pentru copii. Culege circa 2000 de piese folclorice, texte și melodii, din aria de investigație a etnografiei și folclorului autohton, în principal din zonele Târnave, Țara Bârsei și Covasna. Elaborează studii și lucrări de muzica bizantină (în notație cucuzeliană și hrisantică), existentă în manuscrisele din Șcheii Brașovului, București, Iași, Craiova, etc. Participă activ la viața științifică muzicală și artistică
Constantin Catrina () [Corola-website/Science/323392_a_324721]
-
Ilca (născută Taloș), din Prodănești, Sălaj. Instrucția începută în satul natal (1940-1944) și-a continuat-o la Școală Normală din Cluj (1945-1952), desăvîrșindu-și-o la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1953-1957). În anul 1957 este angajat la colectivul de folclor al Institutului de Lingvistică din Cluj. Lucrează la alcătuirea Bibliografiei folclorice românești (1891-1918), devenind, mai tîrziu, colaborator pentru România la Internaționale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
România la Internaționale Volkskundlische Bibliographie, Bonn (1979-1984). Bursier al Fundației Humboldt la Deutsches Volksliedarchiv din Freiburg im Breisgau (1966-1967; 1970-1971). Secretar științific al Centrului de Științe Sociale al Filialei Cluj a Academiei Române (1968). A fost șeful Secției de etnografie și folclor din cadrul aceluiași centru (1969-1985). Doctor în filologie al Universității din București, conducător prof. dr. doc. Mihai Pop (1970). Lector de limbă și literatura română la Universitatea din Köln (1978-1983), cu reveniri periodice în țara de circa șase luni anual. În 1985
Ioan Taloș (etnolog) () [Corola-website/Science/324054_a_325383]
-
sprijinit-o din punct de vedere material. A învățat apoi la un pension german din București, unde a studiat și limba română. Sub influența lui Carmen Sylva (pseudonimul literar al reginei Elisabeta), devine interesată de natura României, de literatura și folclorul românesc. În 1905 a înființat societatea "Chindia", care își propunea să cultive gustul pentru jocurile naționale și portul popular. Societatea a funcționat până la primul război mondial. Sub pseudonimul , ea a început să scrie romane istorice, concepând o trilogie intitulată “Spărgătorul
Bucura Dumbravă () [Corola-website/Science/324117_a_325446]
-
scrie „Rapsodia română pentru pian” (1848), alături de piesele culese de la Barbu „Lăutaru`” Stan, adăugând câteva teme din Bucovina („Corăbeasca" sau „Sârba Corăghească”, culeasă de la Picu). În 1849, compozitorul bucovinean Carol Miculi, elev al lui Frederic Chopin, întocmește o colecție de folclor publicată în Franța („Douze airs nationaux roumains"), bazată în cea mai mare parte pe repertoriul lui Nicolae Picu. Între piesele din repertoriul său, notabile sunt: „Hora cea cu flori la pălărie", „Hora în ghe mol", „Arcanul", „Buciumul" etc. Din 1851
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
(n. 1810 Costești, județul Vâlcea - d. 1887 Brăila) a fost un violonist vâlcean stabilit ulterior în Brăila, înzestrat purtător de folclor, împlinind (prin numărul mare de cântece dictate în sec. XIX) un mare gol documentar al repertoriului vocal-lăutăresc din acea perioadă. Este străbunicul jazzmanului Johnny Răducanu. S-a născut ca rob pe domeniul mănăstirii Bistrița în 1810, fiind fiul lui Mihail
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
umilință și de frustrare ale unui popor mic, condamnat la supunere”, interpretarea superbă de către Gheorghe Dinică a trădătorului Bastus a cărui replică („În nemernicia mea, ca un câine turbat am mușcat mâna care mă hrănea”) „a intrat pe merit în folclor”. Nereușitele filmului s-ar datora regizorului Mircea Drăgan care, în ciuda faptului că dispunea de toate mijloacele necesare (prezența unui conflict dramatic, un decor natural sălbatic și înzăpezit, măștile purtate de barbari ce inspirau teamă), a fost neinspirat în filmarea și
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
(n. 1807, București - d. 1880, București) a fost primul lăutar care a scos din anonimat (pe la mijlocul sec. XIX) șirul de violoniști și cobzari bucureșteni ce se străduiau să impună folclorul (atât țărănesc, cât și orășenesc) în viață artistică a Capitalei. Taraful sau a însuflețit cu muzica să atât pe cei care au realizat Unirea de la 1859, cât și pe cei care au participat la Independență de la 1877. S-a născut
Dumitrache Ochialbi () [Corola-website/Science/324372_a_325701]
-
1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima. Multe dintre versurile sale au fost puse pe note și cântate de cunoscutul solist al orchestrei "Folclor" Teodor Negară, consătean al poetului.Celebra poezie "Moldovenii"("Moldovenii când se strâng...) l-a făcut cunoscut în toată Basarabia și nu numai. A fost un bun prieten și susținător al tinerelor talente. A tradus din S. Esenin, V. Korotici, E.
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
rangul decedatului (tânăr, bătrân, fecior sau căsătorit etc.). O lucrare importantă este cea a lui Gheorghe Pavelescu "Pasărea suflet. Contribuții pentru cunoașterea cultului morților la românii din Transilvania," în Anuarul arhivei de folklor, VI, 1942, "Ethnos. Studii de etnografie și folclor", I, Sibiu, 1998. Stâlpii funerari sunt însoțiți uneori de porumbei, dacă cel decedat este tânăr necăsătorit sau copil. El a denumit aceste reprezentări ”păsări ale sufletului” care pot fi puse în conexiune cu mentalitatea arhaică conform căreia sufletul era imaginat
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
În perioada 1932-1936 activează ca oboist și solist la corn englez în Orchestra Simfonică a CFR. După absolvirea Conservatorului, ocupă, prin concurs, postul de oboist și solist la corn englez în Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Române. Rămâne credincios dragostei pentru folclorul muzical românesc, evoluând din 1936, în mai toate târgurile de pe Valea Mureșului, de la Reghin până la Toplița. Urcă, totodată, pe scenele Ateneului, Sălii de concerte a Societății de Radio, Arenelor romane, Căminului Refugiaților Ardeleni, precum și ale altor sărbătoriri și manifestări populare
Pavel Tornea () [Corola-website/Science/326652_a_327981]
-
puternica ce făcea prăpăd în urma sa și a creaturilor sale, aspectul său real, din spatele măștii de femeie, fiind unul al unei șopârle imense ce scuipa foc. Ea este învinsă de către Tom și mama sa. Zeul vampiric Șișcoi este inspirat din folclorul românesc (Șișcoi = strigoi, stafie), fiind invocat de vrăjitoarele malefice din România pentru a-i veni în ajutor Diavolului, legat în Bârlogul Dragonului, Irlanda. Creaturi foarte puternice cu durata de viață limitată.
Lista personajelor din Cronicile Wardstone () [Corola-website/Science/325523_a_326852]
-
(n. 18/31 martie 1915, Pianu, Alba - d. 17 octombrie 2008, Sibiu) a fost un etnolog și folclorist român, apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre arta tradițională, folclor, magie populară și etnomedicină. Elev deopotrivă al lui Lucian Blaga, al lui Dimitrie Gusti și al lui Romulus Vuia, a fost profesor universitar la Cluj și la Sibiu și Doctor Honoris Causa al universităților din Cluj, Sibiu și Alba Iulia
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
La nici 30 de ani devine doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unor somități ale culturii românești: doctor în sociologie și estetică (1942), cu Dimitrie Gusti, doctor în filozofia culturii (1942), cu Lucian Blaga, și doctor în etnografie și folclor (1945), cu Romulus Vuia. Toate titlurile poartă calificativul "Magna cum laude". A ocupat de timpuriu posturi universitare, a fost director al Secției de Artă Populară a Muzeului Național de Artă și Arheologie din București, apoi director al Muzeului Etnografic al
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
Leo Frobenius, Ludwig Klages, Edgar Daqué, Mahatma Gandhi, Hugo Marti, Rainer Maria Rilke și alții, pe care i-a cunoscut personal sau numai prin intermediul unor conferințe, aruncă noi lumini asupra orizontului său cultural. Având ca subiect de doctorat "Mana în folclorul românesc. Contribuții pentru cunoașterea magicului", Gheorghe Pavelescu atrage interesul lui Blaga, dar nu și sprijinul acestuia în redactarea tezei. „Cu Blaga nu m-am mai întâlnit decât la 31 octombrie 1942, ziua susținerii tezei. Toți colaboratorii lui Lucian Blaga mărturisesc
Gheorghe Pavelescu () [Corola-website/Science/325613_a_326942]
-
întemeiat Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cel dintâi muzeu etnografic din România. În 1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române. A realizat, între 1910 și 1960, o culegere de folclor însumând peste 1300 de piese.
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
1929, a întemeiat Parcul Etnografic Național din Cluj, care îi poartă astăzi numele, cel dintâi muzeu etnografic în aer liber din România. A întemeiat Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române. A realizat, între 1910 și 1960, o culegere de folclor însumând peste 1300 de piese.
Romulus Vuia () [Corola-website/Science/325614_a_326943]
-
piele în jurul piciorului, dându-i formă de încălțăminte. Încrețiturile de la opinci formau un vârf ascuțit. Opincile se încălțau peste ciorapi de lână sau obiele albe. În prezent ele sunt des folosite de unele ansambluri folclorice și de artiștii care cântă folclor și țin la costumul popular tradițional.Răspândirea atât de largă printre români a opincii a făcut ca acest tip de încălțăminte să fie confecționat și în zilele noastre, intrând și în atenția designerilor, care le aplică diferite ornamente — pietre, șireturi
Opincă () [Corola-website/Science/325742_a_327071]
-
Legendele urbane sunt povestiri ale folclorului contemporan, un tip de legendă sau tradiție populară, uneori asociată unei superstiții, care, în ciuda faptului că conține elemente supranaturale și neverosimile, se prezintă ca o cronică a unor fapte și întâmplări reale care se petrec în actualitate. La baza legendelor
Legendă urbană () [Corola-website/Science/325765_a_327094]
-
importantă cafenea din Sankt Petersburg, frecventată de aristocrația rusească, audiența care l-a aclamat în nenumarate rânduri). În Rusia, Boulanger și-a dezvoltat stilul unic, devenit o caracteristică importantă a tuturor lucrărilor sale: „muzica ușoară” (o combinație de muzică țigănească, folclor balcanic și valsuri vieneze). Tot în Rusia a cunoscut-o pe Ellionorr Paulson, o tânără intelectuală estoniană, avocată și studentă la medicină, cu care se va și căsători. În 1917, în urma schimbărilor politice ce au avut loc în Rusia, George
Georges Boulanger () [Corola-website/Science/325797_a_327126]
-
reprezintă "garantul sigur al supraviețuirii și afirmării perene a unui popor". El a promovat actul educațional și cultural ca o îndatorire patriotică și o strădanie continuă de înnobilare sufletească. În activitatea științifică, dominante au fost cercetările și studiile din domeniile folclorului literar, puțin cercetat și cunoscut în zona noastră, - ceea ce a condus la ideea că zona Galațiului ar constitui o "pată albă" pe harta țării -, în istoria municipiului Galați, precum și al învățământului de toate gradele. Prin cercetări ample și de lungă
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
ar constitui o "pată albă" pe harta țării -, în istoria municipiului Galați, precum și al învățământului de toate gradele. Prin cercetări ample și de lungă durată în comunele și satele județelor Galați și Brăila a fost realizată o impresionantă ARHIVĂ DE FOLCLOR, care cuprinde 70 de volume cu înregistrări manuscrise și cu mii de metri de benzi magnetice. Arhiva a fost unanim apreciată de către marii folcloriști: Prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București, Prof. univ.
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
o impresionantă ARHIVĂ DE FOLCLOR, care cuprinde 70 de volume cu înregistrări manuscrise și cu mii de metri de benzi magnetice. Arhiva a fost unanim apreciată de către marii folcloriști: Prof. univ. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor din București, Prof. univ. dr. docent Augustin Z.N. Pop, istoric literar și folclorist, Academician Alexandru Dima, Academician Ion Zamfirescu, Prof. univ. dr. Ion Lăudat de la Universitatea “Al.I. Cuza” din Iași, ș.a. Performanțele sale didactico-științifice sunt confirmate de numeroasele
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]
-
1941-1945 în Cotul Donului, la Nord de Iași, Oarba de Mureș, Carei și Satu Mare, Ungaria și Munții Tatra din Cehoslovacia. A fost veteran și invalid de război, fiind distins cu înaltele ordine: A lăsat în urmă o valoroasă arhivă de folclor, formată din 68 de volume. A publicat 23 de monografii din domeniile folclorului și artei populare, învățământului preuniversitar și universitar, istoriei și culturii, dintre care: “Județul Galați” (coautor și coordonator), 280 p.+hărți și ilustrații; A încetat din viață la
Ioan Brezeanu () [Corola-website/Science/325235_a_326564]