11,589 matches
-
o scriu.” Eminescu însuși, într-o scrisoare expediată din Berlin în 1873, mărturisește că dorește să revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește,/ El cu gura voastră râde, el se ncântă, el șoptește,/ Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg,/ Vecinic este numai râul: râul este Demiurg.” (Scrisoarea V). Geniul este ipostaza prin care omul se înscrie într-o 46 dinamică universală, avînd ca finalitate dobândirea adevărului, un alt concept esențial din gândirea scriitorului. Cum se definește adevărul în gândirea lui Eminescu? Ca identitate a conștiinței individuale cu Arheul, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Salvatori” de acest tip au mai fost în istorie, de la capii revoluției franceze de la 1789 până la „salvatorii” „naționali” și asasini din România lui decembrie 1989. Aceștia din urmă nu făceau decât să ia locul paranoicului Ceaușescu, acela care se credea „geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are sens să fie puse în discuție „contribuții” științifice dubioase din aceeași „fascinantă Românie”? Ele nu fac decât să suporte obișnuitele contestații, motivate de interese obscure
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Iorga, A. C. Cuza, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Octav Botez, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici, I. Crețu, D. Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bâlciul politic drept normalitate, să înghită rația zilnică de poșircă verbală cu halba, ca pe o băutură aleasă, mă prinde spaima. De aceea caut medicația necesară, elixirul care limpezește mintea și curăță sufletul de murdăriile cotidiene. În marile creații ale geniului uman există licoarea divină, ceva ca ambrozia vechilor greci, ce limpezește lumina ochiului întors spre trecut, risipește ceața din privirea spre viitor și varsă în suflet puterea de a-ți reconsidera calea și ființa. Așadar, în cuvinte mai simple, 151
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în Luceafărul; „liniștea perfectă” și seninătatea gândirii. Întrebare: cum rămâne, după confesiunile de atelier ale autorului, cu exegeții care au făcut o 14 analiză romanțată a poemului, au brodat pe marginea „triunghiului” erotic ori au divagat despre existența tragică a geniului (în societatea burgheză, desigur!)? Celor care mai sunt în viață nu le rămâne decât să recitească poemul, dar numai în paralel cu celelalte pagini eminesciene: corespondența, jurnalistica, proza, notațiile de laborator. Vor ajunge, sperăm, la concluzii apropiate de acelea pe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
deformate asupra vieții scriitorului (multe creionate la decenii după sfârșitul său), pentru a limita confuzia (tradițională!) între operă și biografie, în fine, pentru a descoperi mai ușor spectacolul unic al drumului spre „a doua mea ființă”, aceea a creatorului de geniu. (A se vedea 16 în acest sens volumul Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, de Mihai Drăgan, Iași, Ed. Institutul European, 1999). [Confluențe - revista școlii „Mihai Drăgan” Bacău, nr. 4 (6), noiembrie 2000] 17 „A fost fericit Eminescu?” Întrebarea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în opera poetului; tonul melancolic, tristețea și scepticismul din unele versuri; o existență creatoare curmată brusc și prea devreme de boală și moarte; mitul postum al poetului romantic, neînțeles și nefericit; tentația (modernă) de a-l privi pe artistul de geniu ca pe un om obișnuit. Este adevărat că exprimarea la persoana întâi, proprie genului liric, trimite involuntar la existența fizică a autorului. Drept urmare, cititorul este înclinat să caute identități, să confunde trama literară cu biografia și să echivaleze omul imaginar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea să devenim și noi înșine un pic mai fericiți... și mai altfel. 22 Modele feminine în poezia lui Eminescu Preambul Personajul feminin din opera lui Eminescu este un subiect delicat și complex. Încă din timpul vieții scriitorului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
atitudini personale, inevitabil încărcate cu o anume sarcină afectivă, implică în mod necesar apelul permanent la principii morale învățate și asumate rațional. Vocația metafizică (gr. fisis = natură, lume, materie; gr. meta = dincolo, alături) este un potențial spiritual specific insului de geniu (creator), dedicat valorilor superioare ale vieții și înclinat să le restructureze în construcții imaginare sau teoretice originale, așezate sub cupola finalității clasice: binele, frumosul, adevărul. Menționez în paranteză că dacă ar fi fost studiat cu mijloacele științei din vremea 38
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
foarte dezvoltată, condiție și, totodată, efect al statornicei preocupări pentru științe. Vă veți întreba, presupun, de unde mi-a venit ideea definirii personalității lui M. Eminescu prin conștiință istorică și vocație metafizică? Vă amintesc faptul că în romanul de tinerețe, neterminat, Geniu Pustiu, apar două personaje simbolice: surorile de o angelică frumusețe, Sofia și Poesis, care, conform notelor marginale ale scriitorului, îl influențează decisiv pe tânărul Ioan, participant la luptele din Transilvania anului 1848 (Sofia = înțelepciune, în greaca veche; Poesis derivă din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
o scriu.” Eminescu însuși, într-o scrisoare expediată din Berlin în 1873, mărturisește că dorește să revină în țară, să „m-arunc iarăși în valurile vieții practice” (Ed. cit., vol. XVI, pag. 298). Este ușor de observat că eroul din Geniu pustiu este un alter-ego al scriitorului. În 1874 îi scria lui I. Al. Samurcaș despre „ocupațiunea mea, care-ntotdeauna va rămâne științifică și literară” (Ibid., pag. 53). Atenție! Intâi științifică, apoi literară. Lecturile din varii domenii 40 ale cunoașterii îl
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pe care îl cultiv acum. E de-o liniște perfectă, Veronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi le-ai dăruit...” (Ed. cit., pag. 266) Aceia care au căutat cu obstinație o dramă a geniului în Luceafărul, pornind de la o însemnare marginală a autorului, vor fi dezamăgiți citind acum „liniște perfectă”, „senin ca amorul meu împăcat”, 42 „un gen cu totul nou”. Dacă punem confesiunea epistolară alături de alte constante din versuri și proză, să le
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Nu trăiți voi, ci un altul vă inspiră - el trăiește,/ El cu gura voastră râde, el se ncântă, el șoptește,/ Căci a voastre vieți cu toate sunt ca undele ce curg,/ Vecinic este numai râul: râul este Demiurg.” (Scrisoarea V). Geniul este ipostaza prin care omul se înscrie într-o 46 dinamică universală, avînd ca finalitate dobândirea adevărului, un alt concept esențial din gândirea scriitorului. Cum se definește adevărul în gândirea lui Eminescu? Ca identitate a conștiinței individuale cu Arheul, cu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Salvatori” de acest tip au mai fost în istorie, de la capii revoluției franceze de la 1789 până la „salvatorii” „naționali” și asasini din România lui decembrie 1989. Aceștia din urmă nu făceau decât să ia locul paranoicului Ceaușescu, acela care se credea „geniu al Carpaților”, „creator de istorie” alături de Burebista și Mihai Viteazu. Consecința nebuniei sale a fost condamnarea unui întreg popor la foame și frig, în numele unei iluzorii „epoci de aur”. Noii „salvatori” reactivează simbolurile vechi: pe vârful dealului copilăriei mele, Arcaci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Planck, Max Born, P. A. M. Dirac, Marie Curie etc. Ei au acordat credit unui mărunt „plagiator” numit Einstein, care până pe la vârsta de 4-5 ani nici nu a vorbit (ca, de ex., Lucian Blaga!), fiind, desigur, un „retardat”! Dacă recunoașterea geniului său este doar rezultatul unei cabale „nutrite” cu orgolii naționale și personale nemțești, mai are sens să fie puse în discuție „contribuții” științifice dubioase din aceeași „fascinantă Românie”? Ele nu fac decât să suporte obișnuitele contestații, motivate de interese obscure
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Iorga, A. C. Cuza, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, Octav Botez, G. Călinescu, T. Vianu, D. Popovici, I. Crețu, D. Panaitescu-Perpessicius, Aurelia Rusu, C. Noica și mulți alții. Apetența pentru marile idei ale culturii, puterea de sinteză, profunzimea cugetării și geniul limbii - note proprii creativității eminesciene - au motivat fundamental demersul autorilor citați. Se înțelege, nu au ignorat nici spectaculosul biografic, aserțiunile xenofobe și antisemite, prezente în jurnalistica „militantă” și explicabile atât prin contextul social-politic, cât și prin factorul subiectiv, personal (dar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
bâlciul politic drept normalitate, să înghită rația zilnică de poșircă verbală cu halba, ca pe o băutură aleasă, mă prinde spaima. De aceea caut medicația necesară, elixirul care limpezește mintea și curăță sufletul de murdăriile cotidiene. În marile creații ale geniului uman există licoarea divină, ceva ca ambrozia vechilor greci, ce limpezește lumina ochiului întors spre trecut, risipește ceața din privirea spre viitor și varsă în suflet puterea de a-ți reconsidera calea și ființa. Așadar, în cuvinte mai simple, 151
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
văzut-o pe prințesa imperială, apoi copiii, caii, câinii, florile lor. Pe urmă am plecat cu toții, în mașină, la Sans-Souci. Priveliștea e frumoasă în Germania, în iunie, în mijlocul pădurilor și al apelor, al trestiilor și al pinilor, acolo unde influența geniului francez a căzut ca sămânța unei flori. Prințul imperial se amuza evocându-și străbunul mai malițios decât Voltaire 30 care, în cinstea filosofului, a mobilat, ornamentat, rânduit această cameră unde se văd păuni și maimuțe sculptați pe cei patru pereți
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
cu ceara de albine pentru a nu se deteriora. Coborâte parcă din coloritul picăturilor exterioare ala mănastirilor noastre, ouăle încondeiate împodobesc sărbătoarea Paștilor și dau expresie credinței noastre în Înviere și, în același timp, reprezintă o mărturie de necontestat a geniului creator al neamului nostru românesc. Cultul Învierii se prelungește în viața creștinilor cu unele practici de tradiție, care se întâlnesc chiar din noaptea de Paști, când „se ia lumina”, adică se aprinde lumânarea ce trebuie să ardă toată noaptea, în timpul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
atât, textul unui buget național, chiar în condițiile în care el reflectă o anumită ideologie, ca punct de sprijin și element de unitate discursivă, demonstrează, pentru a câta oară, ”insuficiența mentalităților individuale lăsate în voia lor, chiar de ar aparține geniilor”. Operă colectivă, reflecție a unei gândiri profund altruiste, textul nostru de referință este, in același timp, o materia prima, în sensul de ”principiu pasiv al manifestării universale”, devenind, la fiecare accesare individuală, o substanță atunci când este pus în legătură cu forma și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de nepăsătoare erau acele fete de frumusețea lor zeiască și de calitatea și sensul admirației Maestrului, pe atât este Constanța de nepăsătoare cu harul coborât asupra ei vreme de peste treizeci de ani, cât i-a dăruit Oleg Danovski din propriul geniu. Mai 2006 Tânăr și înfășurat în pixeli Scriitorii seamănă rareori cu scrisul lor. Firește, se poate spune că lucrul ăsta nu are nicio importanță, pentru un scriitor contează în primul rând cum scrie. Opera conferă autorului un fel de dispensă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nedemne de el demersuri administrative. Că își considera întreaga lucrare copilul lui și al orașului. Nu doar fiindcă venise acolo în urma unei providențiale întâlniri, în urmă cu treizeci de ani, cu Aurel Manolache, directorul Teatrului Fantasio, singurul care a avut geniul de a-i recunoaște geniul și de a face tot posibilul să-i asigure rodirea, ci pentru că Maestrul purta recunoștință urbei întregi pentru asta. Și pentru că fiind un ctitor, avea orgoliul de a înnobila locul sterp prin creația lui. Dar
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]