8,779 matches
-
Resurse Umane din Kiev). De asemenea, a predat mai multe cursuri de perfecționare a profesorilor de geografie și istorie (1986-2003). În perioada 1 septembrie 1999 - 1 septembrie 2004, a fost președinte al Consiliului științific și metodologic republican pe probleme de geografie. Este autorul "Concepției educației geografice pentru instituțiile de educație generală din RMN" și al unor programe experimentale de predare a geografiei. A primit titlul onorific de “Lucrător excelent al sistemului de educație națională” (în 1998). Între anii 2004-2005 a fost
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
perioada 1 septembrie 1999 - 1 septembrie 2004, a fost președinte al Consiliului științific și metodologic republican pe probleme de geografie. Este autorul "Concepției educației geografice pentru instituțiile de educație generală din RMN" și al unor programe experimentale de predare a geografiei. A primit titlul onorific de “Lucrător excelent al sistemului de educație națională” (în 1998). Între anii 2004-2005 a fost membru al Colegiului de acreditare din cadrul Ministerului Educației a RMN. A efectuat o bogată activitate de cercetare. Începând din 1993 este
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
unei asemenea formațiuni l-a dat în 1325 (se presupune că această formațiune este Suceava), regelui Poloniei în lupta pe care acesta a dus-o împotriva markgrafului de Brandemburg. Că orașul Suceava exista înainte de "descălicarea lui Dragoș", stă dovadă o geografie rusească anterioară anului 1347 în care se arată ca existând orașele Baia și Suceava. Tot de asemenea spune și Stricovski, că cronicile litvane și rutene ar mărturisi că pe "principile litvan Iuga Koriatovici, din cauza deosebitei sale bravuri invitându-l la
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
a văzut insula în epoca modernă a fost William Baffin în 1616. Insula și-a primit numele în 1852, în timpul expediției lui Edward Inglefield, după Francis Egerton, conte de Ellesmere, care la acea vreme era președintele Societății Regale Britanice de Geografie. Explorarea coastei de est a fost complet explorată de expediția polară britanică a lui George Nares din 1875-1876. Cu acea ocazie, locotenentul Pelham Aldrich a studiat și platforma de gheață Ward Hunt și a înconjurat partea nordică a insulei, dând
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat in șisturi verzi. [[Categorie:Relief]] [[Categorie:Geografia județului Constanța]]
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
2011 Universitatea Spiru Haret a fost evaluată oficial drept „universitate centrată pe educație”, a treia și cea din urmă categorie de universități românești în privința calității educaționale. București: Arhitectură Arte Drept și administrație publică Educație fizică și sport Finanțe și bănci Geografie Jurnalism, Comunicare și Relații Publice Litere Management financiar contabil Marketing și Afaceri Economice Internaționale Matematică și Informatică Medicină veterinară Relații Internaționale, Istorie și Filosofie Sociologie - Psihologie Blaj: Științe Economice Brașov: Științe juridice și administrative Management Psihologie și Pedagogie Câmpulung-Muscel: Contabilitate
Universitatea Spiru Haret () [Corola-website/Science/313877_a_315206]
-
cerință este reglementată de către Minister ca obligatorii pentru anumite materii și nu poate fi schimbată. Teza valoarează 25% din media finală, iar pentru clasele 5 - 8 se aplică la Limba română și matematică și doar în clasa a opta la Geografie sau Istorie și în cazul unei școlii cu predare bilingvă într-o limbă minoritară. Notele sunt date pe baza unor orientări stricte ministeriale, care contează la repartiția la liceu. La sfârșitul fiecărui semestru, media notelor este calculată în urma unei proceduri
Educația în România () [Corola-website/Science/314749_a_316078]
-
a unității federative. Toate aceste instituții se găsesc în orașul Săo Paulo. Statul Săo Paulo este format din 645 de municipii. Mai există și unitățile auxiliare — 15 mezoregiuni și 63 de microregiuni, create pentru scopuri statistice de Institutul Brazilian al Geografiei și Statisticii și încă alte 15 regiuni administrative organizate pentru a centraliza funcționarea statului. Serviciile formau în 2004 cea mai mare parte a produsului intern brut în stat, 47,2%. Urmează industria cu 46,3% și agricultura cu 6,5
São Paulo (stat) () [Corola-website/Science/314966_a_316295]
-
de aici alegându-și numele Luke, ca nume de confirmare. A fost la St Anne's Roman Catholic High School (unde unchiul său a predat, mai târziu devenind director) și la Aquinas College, unde a studiat Literatura engleză, teatrul și geografia.
Dominic Monaghan () [Corola-website/Science/320435_a_321764]
-
facem un salt în timp. Vom reveni așadar la Ptolemeu. Locuitor al Alexandriei (Egipt), Claudius Ptolemeu a fost ultimul mare geograf al antichității clasice. În sec. al II-lea, el a scris lucrarea „Geographia” care e considerată actul formator al geografiei cantitative, a cărei scop este acela de măsurare a spațiului și a fenomenelor care se manifestă în spațiu. Opera lui Ptolemeu înfățișează concepția antică conform căreia Universul ar avea în centrul său Pământul. Aceeași viziune geocentrică este afirmată de această
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
și a fenomenelor care se manifestă în spațiu. Opera lui Ptolemeu înfățișează concepția antică conform căreia Universul ar avea în centrul său Pământul. Aceeași viziune geocentrică este afirmată de această dată pe alte căi (demonstrații matematice). După Tratatul de Astronomie, "Geografia" a fost lucrarea cu cel mai puternic impact. O traducere latină (atribuită umanistului bizantin Emanuel Chrysoloras) a fost dedicată Papei Alexandru al V-lea în 1409, de către Giacomo da Scarperia. Această lucrare a fost retipărită și actualizată după descoperirea Americilor
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
bizantin Emanuel Chrysoloras) a fost dedicată Papei Alexandru al V-lea în 1409, de către Giacomo da Scarperia. Această lucrare a fost retipărită și actualizată după descoperirea Americilor, prin strădania lui Erasmus de Rotterdam în anul 1533. De remarcat faptul că Geografia Ptolemeică nu vine în contradicție cu portulanele. Faimoasa proiecție a lui Mercator (sec. al XVI-lea) care este utilizată și astăzi (vezi Peters), este probabil cea mai reușită sinteză între două exigențe din toată istoria cartografiei: aceea de imagine a
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
imagine a lumii (viziune) și aceea de instrument de măsură și control al teritoriului. Claude Raffestin afirma că „...în sec. XVII-lea principele simula pe hartă războaiele sale de cucerire, în timp ce, negustorul imagina viitoare beneficii în lungi itinerarii cartografice...”. Impactul Geografiei Ptolemeice este deosebit de important prin faptul că introduce mecanismul proiecțiilor cartografice explicitând tehnica de reprezentare cartografică. Proiecția nu este numai o cunoștință geografică. Proiecția este instrumentul pentru reprezentarea unui punct, a unei regiuni, independent de localizarea sau de mărimea ariei
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
terestru. Proiecția este așadar o metodă de descriere universală a lumii. Cuvântul paralelă provine din grecescul paralelos = identic, substituibil, echivalent. Francesco Farinelli afirmă că Ptolemeu distinge pentru prima oară „choros” și „topos” adică regiune și loc (sau localizare). După Ptolemeu, geografia nu este și nu înseamnă corografia (descrierea calitativă a lumii) ci mai ales topografia și cartografia (descrierea lumii cu tehnica proiecțiilor) respectând principiul echivalenței. Pentru civilizația occidentală precum și pentru evoluția geografiei, lucrarea lui Ptolemeu are o importanță deosebită deoarece naște
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
topos” adică regiune și loc (sau localizare). După Ptolemeu, geografia nu este și nu înseamnă corografia (descrierea calitativă a lumii) ci mai ales topografia și cartografia (descrierea lumii cu tehnica proiecțiilor) respectând principiul echivalenței. Pentru civilizația occidentală precum și pentru evoluția geografiei, lucrarea lui Ptolemeu are o importanță deosebită deoarece naște o tradiție matematică care se distanțează treptat de geografia filosofică sau istorică. Redescoperirea clasicilor latini și greci, apariția tiparului și a tehnicilor de gravare cartografică (în cupru), dezvoltarea cartografiei matematice, efectuarea
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
a lumii) ci mai ales topografia și cartografia (descrierea lumii cu tehnica proiecțiilor) respectând principiul echivalenței. Pentru civilizația occidentală precum și pentru evoluția geografiei, lucrarea lui Ptolemeu are o importanță deosebită deoarece naște o tradiție matematică care se distanțează treptat de geografia filosofică sau istorică. Redescoperirea clasicilor latini și greci, apariția tiparului și a tehnicilor de gravare cartografică (în cupru), dezvoltarea cartografiei matematice, efectuarea de măsurători din ce în ce mai precise, dezvoltarea instrumentelor de măsură și observație, dezvoltarea tehnicii în general, etc., toate acestea au
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
la apariția atlaselor. O bună parte din cartografii spanioli (în special cei din școala mallorcană) călătoresc și se stabilesc în Italia. În Olanda dezvoltarea cartografică are un mare avânt. Astfel Wilhelm Janszoon Blaeu (1571-1638) a elaborat “Novus Atlas” cunoscut ca „Geografia blaviana” conținând 6 tomuri și 400 de hărți. El face referiri la prima triangulație executată în Țările de Jos în anul 1610. Hărțile olandeze conțineau numeroase elemente decorative fin elaborate atât în interiorul cât și exteriorul hărții (roze ale vânturilor, animale
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
Janson și Blaeu. Compania sus-amintită și-a înființat propriul serviciu cartografic și au fost elaborate hărți în proiecție Mercator, care se pretau cel mai bine la navigație. Creatorul acestei proiecții, Gerardus Mercator, s-a născut în anul 1512. A studiat geografia, geometria și astronomia. În anul 1569 a publicat celebrul mapamond în care sunt reproduse coastele Americii Centrale, precizează continentul asiatic (inclusiv partea de SE a continentului). Mercator utilizează primul proiecția cilindrică care îi va purta numele și care stă la baza
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
fost însă dobândită de reeditarea din 1606 sub îndrumarea lui Hondius. Până în anul 1640, această lucrare a fost reeditată de 30 de ori. Abraham Ortelius s-a născut în 1527 și s-a afirmat ca matematician înainte de a se dedica geografiei și cartografiei. În anul 1570 publică „Theatrum Orbis Terrarum”. Prima versiune a acestei lucrări cuprindea 70 de hărți (56 Europa, 10 Asia și Africa etc.) Pentru prima dată hărțile sunt acordate ca scară formatului adoptat, stabilindu-se și o ordine
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
că a continuat să funcționeze de peste douăzeci de ori mai mult decat prevăzuseră cei de la NAȘĂ. "Spirit" s-a deplasat 10 km pe suprafața lui Marte, față de 1 km cât se planificase inițial, reușind să studieze extensiv rocile marțiene și geografia zonei. Rezultatele științifice inițiale ale primei faze a misiunii au fost publicate într-un număr special al revistei "Science". La 1 mai 2009 (5 ani, 3 luni, 27 de zile terestre după amartizare și de 21,6 ori mai mult
Vehiculul spațial Spirit () [Corola-website/Science/320488_a_321817]
-
în "Cartea jubileelor". Forma actuală a cărții conține relatarea pe care o face Enoh despre viziunile (călătoriile) sale precum și sfaturile pe care le dă fiului său Matusalem. Textul conține 105 capitole, alternând călătoriile cerești ale lui Enoh cu tradiții de geografie, astronomie, meteorologie, cu istoria evreilor, cu istoria dinainte de potop, cu păcatele și ierarhiile îngerilor decăzuți și a pedepselor la care au fost supuși, cu prevestirea venirii unui Mesia sau mesaje apocaliptice. Se pare că Enoh ar fi scris 366 de
Cartea lui Enoh () [Corola-website/Science/317907_a_319236]
-
va rămâne alăture de Olga toată viața. Din motive de siguranță, Olga și frații ei sunt crescuți la Palatul Gatcina, la 80 de km de Sankt Petersburg. Marea Ducesă și frații săi sunt educați acasă de tutori particulari, învățând istoria, geografia, rusa, engleza, franceza, desenul și dansul. Au parte și de activități fizice, cum ar fi echitația, încă de la vârste fragede. Cu toate acestea, copiii nu sunt deprinși cu luxul, fiind crescuți în condiții aproape spartane. Deși Crăciunul și Paștele sunt
Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/317968_a_319297]
-
alături de dascălii, preoții și sătenii din satele din Podișul Secașelor, participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. În 1919 a obținut o bursă din partea Consiliului Dirigent pentru a se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, secția istorie și geografie, a Universității din Bucuresti, unde i-a audiat pe profesorii Nicolae Iorga, Simion Mehedinți, Dimitrie Onciul, Vasile Pârvan ș.a. După absolvirea facultății, în 1921, a funcționat ca profesor secundar și director la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, iar la începutul
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
1921, a funcționat ca profesor secundar și director la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, iar la începutul lui 1927 a fost hirotonisit preot și numit paroh greco-catolic la Straja. În anul 1929 Consiliul Mitropolitan l-a detașat ca profesor de geografie la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, unde, începând din toamna lui 1937, a îndeplinit și funcția de director al Bibliotecii Arhidiecezane, iar din 1938, inspector secundar în Ținutul Mureș. În decembrie 1936 își susține teza de doctorat cu
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]
-
și funcția de director al Bibliotecii Arhidiecezane, iar din 1938, inspector secundar în Ținutul Mureș. În decembrie 1936 își susține teza de doctorat cu titlul "Câmpia Tisei", avându-l conducător științific pe Simion Mehedinți, și obține titlul de doctor în geografie cu mențiunea „Summa cum laude“. Pentru lucrarea "Granița de vest" a primit Premiul „Năsturel” al Academiei Române, iar în semn de prețuire Nicolae Iorga a tradus cartea și a publicat-o în limba franceză. Această carte-document a fost folosită de delegația
Ștefan Manciulea () [Corola-website/Science/323470_a_324799]