10,921 matches
-
acel text despre mișcarea intuiționistă, cu care își încheia studiile sale de filosofie, Cioran invoca, într-un fel semnificativ pentru tipul de discurs construit ulterior, marile afinități dintre intuiționism și romantism, accentuînd totodată faptul că "datul existențial, în structura lui intimă, numai de filosofie poate fi cunoscut"97. Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul în care descifrează intuiționismul prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și care face semne să fie oprite de îndată surlele și trîmbițele, anunțîndu-și cu o nerăbdare organică subiectele dizertațiilor prezente și viitoare. Stăpînit de un orgoliu expansiv și excesiv, cu o furie interiorizată dar agresivă, care răzbate din bolgiile forului intim în pagina scrisă ca un vîrtej sălbatic, Cioran, tînărul, este asemenea unui vulcan a cărui erupție e oricînd iminentă. Este sincer bulversat de caracterul tragic al vieții, încearcă să-și explice contradicțiile imanente creștinismului, însă fără să ajungă la coerența
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de modul particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula, cum face uneori filosoful, cu majusculă, căci e vorba de o anume istorie). Totodată, aceeași cădere în temporal pare să fi fost alimentată și de percepția intimă a utopiei și, în ultimă instanță, de luciditatea cu care Cioran a crezut că a descifrat, la un moment dat, sensul istoriei. Să le luăm pe rînd. Între descrierile făcute istoriei, formulări care ar putea alcătui un glosar insolit, am
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care acesta îl conține: instituționalizarea subiectivității. Așadar, discriminarea intelectualului scriitor se produce, și pentru criticul francez, tot prin puterea pe care o are sceptrul ideii. Iar complicitatea scriitor/scriptor, cum observa și Morin, a intrat, odată cu Montaigne, în ființa intimă a intelectualului. Astfel că moraliștii și filosofii luminiști au elaborat cărți, au produs deci idei, dar au pus totodată aceste idei în ecuația vieții publice, în al cărui spațiu s-au manifestat atunci cînd au coborît din al lor turn
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al spiritului. Și asta pentru a rezista forțelor de degradare internă, dar și presiunilor politice, ideologice, tehnocratice, sau care vor să-l atragă în vîrtejul compromisului ilegitim. Binomul ființei intime a intelectualului este dat de deschidere și de morală: să scapi de îngrădirea specialității tale și să iei în serios o etică a ideilor, o morală care se opune însă unei estetici (fuga după original, picant și paradoxal) și, în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a normat, politicile egalității de gen cu privire la familie și "viața domestică" au avut, în epoca Ceaușescu, același caracter duplicitar, măsurile de consolidare și suport fiind dublate de măsuri coercitive și abuzive, de supraveghere și control a sexualității și a vieții intime a cuplului (interzicerea avortului, obstrucționarea accesului la mijloace contraceptive, limitarea divorțului). Politica demografică pronatalistă din perioada 1966-1989 a fost fervent susținută și propagată prin intermediul presei scrise și audiovizualului, care prin mesaje și imagini mobilizatoare accentuau rolul multiplu al (super)femeii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
regăsea în proporții reduse în viața de zi cu zi25. 2. Comportament reproductiv și dimensiunea familiei în comunism Decretul 770 și urmările sale nefaste 26 au făcut să se vorbească și să se scrie foarte mult despre România, despre viața intimă și reproductivă a românilor și constrângerile la care au fost supuși din acest punct de vedere, despre sutele de mii de femei decedate ca urmare a avorturilor ilegale, despre piața neagră a contracepției. Toată această față neagră, hidoasă a comunismului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în condițiile în care toate aceste măsuri nu au fost dublate de o îmbunătățire corespunzătoare a condițiilor socio-economice și de asigurarea unui nivel de trai minim. Politica demografică pronatalistă din perioada comunistă a reprezentat, elocvent, legitimizarea intruziunii statului în viața intimă a cetățenilor, iar nașterea copiilor era impusă ca o obligație a femeilor față de stat. În ampla literatură de specialitate dedicată evoluției demografice a populației României după cel de-al Doilea Război Mondial se vorbește astăzi de un anumit specific al
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Astfel, din numărul 7/1985, p. 15 aflăm că două instituții, Consiliul Județean Bistrița Năsăud și Direcția Sanitară Bistrița au organizat vizionări de filme documentare la care au fost invitați tinerii: Familia-celula de bază a societății, Pledoarie pentru maternitate, Viața intimă. De asemenea, au loc expuneri și dezbateri pe teme demografice la căminele de nefamiliști, în internatele școlare, în întreprinderi și licee, toate având scopul de a intimida tinerii și de a-i determina să se conformeze politicii oficiale a partidului
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mi s-a părut o mare nedreptate [...] pentru că eu voiam să ajung undeva mai sus și nu reușeam. A fost rău [...] oamenii [din sat erau] foarte săraci și era o navetă grea". Nicăieri nu se menționează ceva despre viața lor intimă, complet separată de orice formă de relaționare publică, trecută sau prezentă. Era de așteptat, de altfel, ca un specific al profilului cultural și generațional în care se încadrează (dominat de pudoare, exersat în evitarea subiectelor considerate fie prea personale, fie
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
afirmație a lui Xenopol: „Faptele omenești sunt de două soiuri: acele ce se referă la inteligență, care sunt de necontenit schimbătoare și alcătuiesc substratul mișcării istorice, și acele ce țin de viața lui animală, În care intră partea cea mai intimă a vieții pasionale. Acestea din urmă se vor repeta totdeauna, schimbându-se prea puțin și acestea numai În modul lor de manifestare care Împrumută adeseori elemente intelectuale. Limba, gândirea, religia, știința, artele și meseriile poporului, se vor schimba. Iubirea, ura
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
dar pitoresc și bogat În semnificații. Psihiatrul de astăzi nu poate ignora acest trecut, empirismul reflectându-se Încă Într-o anume optică prin care, cu un minim de intuiție, va descoperi o punte de legătură cu pacientul, cu structura lui intimă pe care el Însuși o ignoră. O incursiune În istoria psihiatriei implică un studiu mai amplu decât este destinat, firește, unui referat. Nu poate lipsi Însă, În opinia noastră, aspectul final, forma actuală a subiectului care În cazul acestei științe
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
știe să ceară, rând pe rând supra-Înălțarea și intimitatea”. În Relația critică, Starobinski vede opera ca un Întreg deplin structurat, ca “sistem complex al raporturilor interne, În care nu există detaliu indiferent”. Astfel, actul critic reprezintă un avans spre structura intimă a operei, o detașare lucidă, un studiu care confruntă detaliul cu ansamblul. Plecând de la ideea că autorul are o anumită intenționalitate, criticul trebuie să se Întrebe: cine vorbește prin operă? și cui i se vorbește? Aceste Întrebări impun un anumit
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
destinse la plantele superioare (la nivelul spermosferei, filosferei și rizosferei). - Interdepedență și independență Între plante și animale: ciuperci și animale (micofagie), zoidofilia și polenizarea (plante entomofile, malacofile, ornitofile, cheiropterofile), zoochoria (nematode, insecte și vertebrate care răspândesc fructe și semințe). - Simbioze intime Între „plante”: simbioza Între microorganisme, Între bacterii și ciuperci, Între procariote și eucariote vegetale (stând la originea mitocondriilor și plastidelor) ,,. - Simbioza lichenică (Între alge și ciuperci). b. Strategii evolutive pentru ocuparea mediului de viață Condiții În care au apărut plantele
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
BARBU 20 ianuarie 2006 UN NOU IDEAL Prof. dr. ALEXANDRU HUSAR Universitatea „Al. I. Cuza” Iași (I) Angajând istoria noastră ca proiect obiectiv, ca aspirație spre un nou model, visul unei culturi ce-și află, În secolul XX, rațiunea ei intimă, implică reprezentarea unui pas Înainte, tendința spre un nou chip al acestei culturi, spre o nouă imagine a viitorului său. Această imagine, Încarnarea idealului, ca o formă superioară realității prezente, devine ea Însăși expresia unui ideal ca model și scop
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
cultura a ceea ce se numea atunci România Mare, de după războiul dintre 1914-1918. Prima generație fără un program deja stabilit, fără un ideal de realizat.” Era, Însă, generația de la Criterion, celebra generație din anii ’30, care-și afla un resort intim În forțele sale sub flamura aceluiași ideal, susținut de fruntașii săi cu ardoare, cu o nouă deschidere În plan universal. (III) Intervine un factor semnificativ În noua orientare a culturii noastre În această direcție. Un factor În fond decisiv prin
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
unei „neuropatii pancreatice”, care este responsabilă de durerea neuropatică [18]. Se apreciază că 71-98% dintre adenocarcinoamele pancreatice se asociază cu invazia perineurală intra și extrapancreatică de către celulele tumorale [19]. Invazia perineurală de către celulele canceroase, cu distrugerea tecii perineurale, determină asocierea intimă intre acestea, celulele Schwan și axonii din endonerv [20,21]. Se crede că activarea celulelor gliale ar fi principalul factor care determină durerea neuropatică, prin producerea unor factori de activare ai creșterii GAP-43 și NGF (nerv growth factor). NGF este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Şuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92186_a_92681]
-
a obține bunurile ce lipseau, mai puțin pe un al doilea serviciu sau pe piața neagră, paralelă economiei oficiale de comandă. Aceste "legături de aprovizionare" se compuneau în medie din trei persoane. Alături de ele existau, așa cum spuneam, acele "nișe", relații intime cu persoane foarte apropiate și de încredere. Cele mai multe relații de aprovizionare erau slabe și gradul lor de multiplexitate era redus față de alte relații. Nișele, din contră, erau relații mult mai puternice și cu un grad de multiplexitate mai mare decât
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
români, ca și pe alți est-europeni, neîncrezători în posibilitatea unei acțiuni colective și suspicioși în relațiile lor sociale. Aceștia și-au dezvoltat chiar o specializare a relațiilor sociale, ce disociau strict relațiile puternice, de încredere (în care se discutau probleme intime și politice) și relațiile slabe, de aprovizionare cu produse de subzistență în penuria generalizată de bunuri de larg consum (Völker și Flap, 2001). Consecințele relațiilor sociale neverificate erau desigur mult mai mari decât în țările occidentale, de unde o rată mult
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cât mai perfectă între trup și suflet, între om și om, între om și comunitate și între credincios și Dumnezeu. Mai mult, este bine ca rugăciunea să fie însoțită de fapte plăcute lui Dumnezeu. Știm că rugăciunea este legătura noastră intimă și directă cu Dumnezeu. Este comuniune de viață cu divinitatea. Dacă rugăciunea este curată și lucrează în ființa noastră, produce prin caracterul ei spiritual o întreagă serie de virtuți duhovnicești, ce stau la baza vieții creștine așezate pe dreptate, dragoste
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Vechiul Testament. Psalmii sunt rugăciuni sub formă de imne, de cântări care exprimă întreaga bogăție de trăiri și sentimente ale omului în fața lui Dumnezeu, în fața vieții și a lumii înconjurătoare. în psalmi, relația dintre om și Dumnezeu este foarte apropiată, intimă și dialogul este direct. Citirea psalmilor ajută pe credincios să se apropie mult de modul corect de a-L înțelege și a-L simți pe Dumnezeu și pe sine în raport cu Dumnezeu și cu cei din jur, cu natura însăși. Psalmul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
inimii viclene într-o inimă curată, care este o lucrare de durată și trebuie făcută zi de zi, iar la această zidire meșterul zidar este Dumnezeu, care conlucrează cu dorința și voința omului. Oricum, inima, deși reprezintă partea cea mai intimă a omului, fiind sinonimă cu cugetul sau chiar cu sufletul omului, este, totuși, un organ limitat, chiar dacă acesta s-ar zidi din nou. De aceea, în vederea înnoirii interioare, proorocul mai cere încă ceva: cere ca Dumnezeu să-i înnoiască interiorul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viață cea degrab trecătoare. în tot locul să ne rugăm: în pustie, în munți, acasă, în familie, pe drum, la locul de muncă și mai ales în Biserică. Dumnezeu e pretutindeni. Rugăciunea de acasă este rugăciunea particulară sau personală și intimă. Ea se face cu ușa închisă și cu sufletul împăcat, în „cămara inimii noastre”, fiind îndreptată cu umilință și cu supunere către Dumnezeu: „Iar când te rogi, intră în cămara ta”, intră în comuniune de iubire, de liniște și pace
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și rugăciunea nu pot fi doar niște acte goale de conținut, fără temei și scop, repetabile și intrate în obișnuință, ci ele exprimă o atitudine de conștiință fermă, liberă, smerită și limpede prin fapte. Prin rugăciune, creștinul realizează o armonie intimă între trup și suflet, între om și colectivitate, între el și Dumnezeu. Această împletire ni se înfățișează și ca o necesitate pentru echilibrul frumosului moral-spiritual. Știm că rugăciunea este legătura noastră intimă și directă cu Dumnezeu; este comuniunea de viață
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin fapte. Prin rugăciune, creștinul realizează o armonie intimă între trup și suflet, între om și colectivitate, între el și Dumnezeu. Această împletire ni se înfățișează și ca o necesitate pentru echilibrul frumosului moral-spiritual. Știm că rugăciunea este legătura noastră intimă și directă cu Dumnezeu; este comuniunea de viață cu divinitatea. Prin ea preamărim, mulțumim și cerem ajutorul lui Dumnezeu. Ea alungă ispitele, șterge păcatele, mijlocește mântuirea, atunci când izvorăște dintr-o credință puternică. Dumnezeu ne-a spus să-l chemăm la
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]