8,235 matches
-
pe copaci Éljen Magyarország!, "Trăiască Ungaria!" Devastarea a fost aproape totală; Iorga, care trăia încă în secolul al XIX-lea, i-a învinovățit pe ofițeri că nu dăduseră dovadă de minimul de solidaritate obligatoriu între toți intelectualii"53. Iorga se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În alta se spune că, "întrucît nu mai este român", Iorga ar trebui "să pleci din țara noastră, care te-a copleșit cu onoruri". Într-o altă scrisoare, lui Iorga i se promitea că va fi găsit oriunde în lume. "Jurăm pe viețile noastre și ne vom ține jurămîntul. Ține minte: ai o soție și copii, blestemul mamelor române te va ajunge! Nu uita asta, pentru că acesta este cel de al 11-lea ceas!" Semnat: "O bună româncă". Legionarii îi trimiteau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Între cele două războaie, transformată dintr-o glorioasă metropolă imperială În capitala secătuită și Împuținată a unui stat-reziduu minuscul, Viena a intrat pe o pantă descendentă, sfârșind ca bastion de provincie al unui imperiu nazist căruia majoritatea vienezilor i-au jurat frenetic credință. După ce Germania a fost Înfrântă, Austria, repartizată În tabăra vestică, a primit statutul de „primă victimă” a lui Hitler. Acest noroc de două ori nemeritat i-a permis Vienei să-și exorcizeze trecutul. Uitându-și În mod convenabil
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Polonia, iar autoritățile poloneze (și forțele de ocupație sovietice) voiau să-i Înlăture - pentru ca polonezii și alte etnii dezmoștenite prin includerea regiunilor estice În URSS să poată ocupa, la rândul lor, pământurile din vest. Efectul a fost recunoașterea de jure a unei noi realități. Europa de Est fusese curățată forțat de etnici germani: așa cum promisese În septembrie 1941, Stalin a readus „Prusia Orientală În lumea slavă căreia Îi aparține”. În Declarația de la Potsdam se prevedea ca „orice transfer efectuat să fie Întreprins
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu excepția sistemului universitar francez unde Începuse totul, care a fost destabilizat și discreditat fără să sufere reforme semnificative). Radicalii din 1968 au imitat până la caricatură stilul și accesoriile revoluțiilor trecute - ei evoluau, la urma urmei, pe aceeași scenă. Dar au jurat să nu repete violența lor. Prin urmare, „psihodrama” franceză din 1968 (Aron) a devenit pe loc obiectul nostalgiei În mitologia populară: o confruntare stilizată În care forțele Vieții, Energiei și Libertății bulversau platitudinea cenușie și plicticoasă a oamenilor din trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sunt Într-adevăr minore, deși ele au contribuit la atmosfera generală de disconfort. O „Brigadă Furioasă” ce acționa chipurile În numele șomerilor fără reprezentare politică a pus bombe la Londra În 1971. Inspirându-se din tacticile irlandeze, separatiștii francofoni din munții Jura elvețieni s-au răsculat În 1974 Împotriva includerii forțate În cantonul germanofon Berna. La Liverpool, Bristol și În districtul londonez Brixton, protestatarii s-au bătut cu poliția pentru controlul zonelor urbane defavorizate. Într-un fel sau altul, toate aceste proteste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era mai fermă decât orice angajament față de legile sau instituțiile politice ale propriului stat. Mai mult, ofițerii greci aveau convingerea (existentă și În Spania, la tradiționalul corp ofițeresc) că ei Înșiși sunt gardienii integrității nației, nu efemera Constituție pe care juraseră să o apere. Armata s-a implicat dintru Început În viața politică a Greciei postbelice: la alegerile naționale de la Începutul anilor ’50 a Învins Partidul Solidarității Elene, condus de mareșalul Alexander Papagos, comandant al forțelor guvernamentale În războiul civil. Până În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui Alphonse Daudet. Întemeindu-se pe această regulă, călugării benedictini au creat cele mai faimoase podgorii de la Bordelais (Château-Pouget și Château-Prieuré), din regiunea Burgundia (Corton, Mâcon, Pommard, Romanée-Conti, Vosne-Romanée), din regiunea Champagne, din regiunea Loirei (Bourgueil, Muscadet, Saint-Pourcain), din regiunea Jura (Chateau-Chalon) și din Provența (Bandol). Și nu se cade să uităm renumita podgorie "Benedictină" al cărei nume se spune că i-a fost dat în anul 1534 de către regele Francisc I, cu ocazia unei vizite la mânăstirea Fécamp, unde se
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dezlănțuită acum de maghiari, inclusiv arborarea steagului secuiesc pe instituțiile românești, nu se va opri nicicând. Agresiunea lor continuă pentru a-și împlini scopul final, dezmembrarea statului român. Maghiarii, prin ei înșiși, fățiș, s-au dovedit neloiali chiar atunci când au jurat loialitate și indivizibilitate statului roman, când au primit funcții de miniștri. Nu vreau să deschid răni, ci doar să răspund la provocări. Noile prefaceri în societatea românescă și între popoare rămân antagonisme pururea nestinse și ne cer multă înțelepciune și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sănătos și de mare viitor al elitei române, că veți apăra întreaga mișcare legionară ca să nu alunece pe căi de afaceri, de lux, de trai bun, de imoralitate, de satisfacție a ambițiilor personale sau a poftelor de mărire omenească. Veți jura că ați înțeles că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
țara stoarsă și-ar încorda istovitele puteri ca să suporte o nouă categorie de vampiri care să-i sugă sângele, adică pe noi. O! Moța, tu n-ai murit pentru aceasta. Jertfa ta ai făcut-o pentru neam. De aceea veți jura că ați înțeles, că a fi elita legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă a lupta și a învinge ci înseamnă permanenta jertfire de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
învinge ci înseamnă permanenta jertfire de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire materilă. 2. Să trăim o viață aspră și severă cu alungarea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire materilă. 2. Să trăim o viață aspră și severă cu alungarea luxului și a îmbuibării. 3. Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om. 4. Să jertfim
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aducă pe căi de compromisuri sau de compromitere sau împotriva a tot ce-ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Jurământ depus în seara de februarie 1937 în jurul sicrielor lui Moța și Marin în biserică. Moța și Marin JURĂM! Corneliu Zelea Codreanu JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din dragostea omenească Și pentru învierea neamului meu, În orice clipă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
împotriva a tot ce-ar putea să-i scadă măcar înalta linie morală. Jurământ depus în seara de februarie 1937 în jurul sicrielor lui Moța și Marin în biserică. Moța și Marin JURĂM! Corneliu Zelea Codreanu JURĂMÂNTUL LEGIONARILOR MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din dragostea omenească Și pentru învierea neamului meu, În orice clipă Să fiu gata de moarte JUR. Viața legionarului începe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
MOȚA și MARIN JUR în fața lui Dumnezeu, În fața jertfei voastre sfinte pentru Hristos și Legiune Să rup din mine bucuriile pământești, Să mă smulg din dragostea omenească Și pentru învierea neamului meu, În orice clipă Să fiu gata de moarte JUR. Viața legionarului începe cu jurământul, dalta voinței cu care el își modelează și înfrumusețează viața în duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urma să-l facă liderului defunct al Partidului Liberal, Ion Brătianu, după câteva fotografii ale acestuia. "Mi-am dat foarte bine seama de greua sarcină ce mi-am luat când am hotărât a face portretul celui mai mare român, și jur pe conștiința că, dacă nu găseam în Dvostra tot ce-mi trebuia bunăvoință, încurajare părintească, protecțiune nu m-ași fi hazardat în această lucrare"406. Pe 9 noiembrie, Loghi îi scrisese și directorului Bibliotecii Academiei, Ion Bianu, pe aceeași temă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur împrejur, înconjurat de un brâu aurit în relief, care îl despărțea de plafon și susținea seria de lunete triunghiulare cu subiecte figurale, tratate decorativ. În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a apogeului poemului. Se pot distinge și În această parte parte trei secvențe poetice: zborul cosmic, rugăciunea, convorbirea cu Demiurgul și liberarea. Luceafărul călătorește În timp la Începutul universului, trăiește În sens invers istoria creației: „Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntăi, Cum izvorau lumine”. Zborul cosmic amplifică forța sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoașterii absolute. Zborul Luceafărului devine un fulger („Părea un fulger ne-ntrerupt/ Rătăcitor prin ele") amintind de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stelePărea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur Împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând Îl Înconjor Ca niște mări, de-a-notul... El zboară, gând purtat de dor, Pân' piere totul, totul; Căci unde-ajunge nu-i hotar, Nici ochi spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt oameni șugubeți.” Desfășurarea acțiunii Fiul Craiului este păcălit, În cele din urmă, prin vicleșug, de către un Spân și Îl face slugă sub amenințarea morții, când a coborât Într-o fântână ca să ia apă. Feciorul de Împărat este nevoit să jure că nu va spune nimănui cine este de fapt, păstrând taina „până când va muri și iar va Învia”. Spânul Îl numește Harap-Alb, (un oximioron eminescian) și a urmat să-l slujească cu credință, respectându-și jurământul. Ajunși la palatul Împăratului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dinții de cap, zboară cu dânsul În Înaltul ceriului, și apoi, dându-i drumul de acolo, se face Spânul, până jos praf și pulbere.” A urmat, cum era de așteptat, ritualul Îngenuncierii celor doi În fața lui Verde Împărat; ei „Își jură credință unul altuia, primind binecuvântarea de la dânsul și Împărăția totodată.” Pe lângă numărul imens de participați la nuntă se află Însă „ș-un păcat de povestariu, fără bani În buzunariu. Veselie mare Între toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a negat orice legătură a lui cu Lică. Pintea Îi spusese că fusese tovarăș cu Lică, furaseră Împreună niște cai și fuseseră Închiși. Atunci sa Întâmplat ceva Între ei, atât de grav, Încât l-a urât de moarte și a jurat că se va spânzura dacă Împlinește patruzeci de ani si nu-l dovedește pe Lică. Ghiță a aflat de la Pintea că În noaptea trecută arândașul fusese prădat, și bătut; că acestuia i se păruse că unul dintre cei doi tâlhari
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe arendaș și a declarat că acesta a stat toată noaptea la han. Pentru că nu este crezut, i se cere hârtie de cauțiune, din partea unor oameni de Încredere. Ghiță se duce la cumnatul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]