9,370 matches
-
se dădea 1 săptămâna de odihnă, iar în timpul secerii 1 luna întreaga. La Crăciun satul dădea dregătorului că dar un iepure și fiecare casă câte o găină. Fierăria lucra 5 zile pe săptămână, producând 25 măji de fier săptămânal. Localitatea Lunca (1588 Lonka) se află în sud-vestul județului Bihor, la 84 km de Oradea, încadrându-se în ținutul Munților Codru-Moma, situată pe limită dintre cele două unități de relief (Munții Codru-Moma și Munții Bihorului) că o punte formată dintr-o zonă
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul Alb și Crișul Negru. Populație 2960[1] locuitori Climă comunei și a satelor apartinatoare este temperat continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
cumpăna dintre Crișul Alb și Crișul Negru. Populație 2960[1] locuitori Climă comunei și a satelor apartinatoare este temperat continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
1] locuitori Climă comunei și a satelor apartinatoare este temperat continentală. Cantitatea de precipitații diferă de la un an la altul. Vegetația pe teritoriul satelor comunei Lunca este în funcție de sol. În satele Lunca, Susțiu, Sîrbesti și Hotarel întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de 1065 locuitori la un numar de 324 gospodării și un spațiu de locuit de 16.839 mp; -Satul Briheni cu o populație de 463 locuitori la un numar de 131 gospodării
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din: - Satul Lunca cu o populație de 1065 locuitori la un numar de 324 gospodării și un spațiu de locuit de 16.839 mp; -Satul Briheni cu o populație de 463 locuitori la un numar de 131 gospodării și un spațiu de locuit
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
de 129 gospodării și un spațiu de locuit de 6.635 mp; - Satul Seghiste cu o populație de 697 locuitori la un numar de 163 gospodării și un spațiu de locuit de 10.455 mp. Principalele caracteristici economice ale comunei Lunca sunt direct legate de ocupația agrar-mestesugareasca a locuitorilor, de caracterul silvo-pastoral și de minerit, dar mai ales de poziția în zonele de influență a trei orașe: Stei, în primul rând, Vâșcau și Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
industrie particulară și prestări servicii sunt: ateliere de dulgherie, confecționare cruci, abator, moară, unități de mic comerț și alimentație publică, întreprinderi mici și mijlocii (SC Sistema Italia SĂ și SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului. Pe raza comunei Lunca se întâlnesc următoarele unități publice: Consiliul local al comunei, poliție, școala generală cu clasele I-VIII în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor la turism
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
publică, întreprinderi mici și mijlocii (SC Sistema Italia SĂ și SC Imob Exim SRL) specializate în prelucrarea lemnului. Pe raza comunei Lunca se întâlnesc următoarele unități publice: Consiliul local al comunei, poliție, școala generală cu clasele I-VIII în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor la turism, în comuna Lunca nu există unități turistice sau amenajări pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potențialul
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
următoarele unități publice: Consiliul local al comunei, poliție, școala generală cu clasele I-VIII în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor la turism, în comuna Lunca nu există unități turistice sau amenajări pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potențialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majoră de circulație DN 76 asigura legătură cu celelalte zone ale județului și țării. Lunca este punct
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
în satul Lunca, precum și școli generale cu clasele I-IV în celelalte sate, dispensar uman, dispensar veterinar, Biserici Ortodoxe, bibliotecă publică. Referitor la turism, în comuna Lunca nu există unități turistice sau amenajări pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potențialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majoră de circulație DN 76 asigura legătură cu celelalte zone ale județului și țării. Lunca este punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Codru-Moma, munți cu climă plăcută în tot
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
în comuna Lunca nu există unități turistice sau amenajări pentru agrement de amploare pe raza comunei Lunca, dar potențialul turistic al zonei este extrem de mare. Axa majoră de circulație DN 76 asigura legătură cu celelalte zone ale județului și țării. Lunca este punct de plecare pentru trasee turistice în Munții Codru-Moma, munți cu climă plăcută în tot cursul anului și cu platourile sale care pot fi elemente majore în cadrul unui turism organizat.
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
km de Gara C.F.R. Tileagd și încă nu are drum modernizat până în prezent. Conform Evidenței Serviciului de Cadastru Oradea, are o suprafață totală de 1047 ha pământ din care 699 ha arabil, 76 ha fânețe, 98 ha pășune, 94 ha lunci cu pomi fructiferi și cu viță de vie 42 ha cu pădure și 67 ha pământ accidentat neproductiv. De remarcat faptul că în pădurea bălăienilor vegetează pe scară largă arbori care produc castane comestibile. Asemenea pomi fructiferi se mai găsesc
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
ultima mare unitate circumcarpatică din vestuță țării. Parte a Câmpiei Tisei, ea reprezintă totodată periferia marii câmpii panonice. Deși joasă și plană aceasta nu este lipsită de variație. Formată pe locul unui bazin maritimo-lacustru, ea se află în faza de luncă și mlaștină pe cea mai mare parte a ei. Străbătută de cursurile marilor râuri și ale afluenților acestora Câmpia de Vest a luat mai multe denumiri. În Bihor o mare parte a sa are denumirea de Câmpia Crișurilor, la rândul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
pajiști stepice, cu mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
păsări acvatice (Ardeidae) care este o rezervație ornitologică, iar pe lacurile și bălțile din Pescăria Cefa se întâlnesc lișițe, rațe sălbatice, cormorani, stârci, egrete, corcodel, diferite specii de broască, broasca țestoasă de baltă. Solurile câmpiei joase sunt cele aluviale de luncă. Microdepresiunile cu exces de umiditate favorizează formarea lacoviștilor și semilacoviștilor în timp ce porțiunile mai ridicate, cu drenaj mai bun, unde umiditatea este mai mică (grinduri) se formează cernoziomuri levigate, cernoziomuri ciocolatii și soluri sărăturoase. În extravilanul Cefa predomină cernoziomul. Textura solurilor
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
extins pază și pe Crisul Alb și Crisul Negru. Nu de alta dar în mod firesc drumurile din Țară Beiusului, pe Cris în jos mergeau înspre Arad iar nu spre Oradea. Dialectul de la noi se aseamănă cu cel din Mocirla - Lunca Deutz, lângă Ineu, unde s-ar părea că sarmatenii să fi avut pământ în “satescu”. - În 1959 s-a făcut și o întovărășie agricolă care a funcționat numai cu numele. Satul Sânmartin a fost ultima localitate din fostul raion Beiuș
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
ales cele din dreapta Văii Ilișua și a satului Căianu Mic, iar cele din stânga văii fiind “formate din marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă și aluvionare în lunca, prielnice creșterii animalelor și plantațiilor de pomi și viță de vie. Dintre localitățile Văii Ilișua se distinge satul Căianu Mic, așezat pe malul drept al văii, pe patru terase, fiind cel mai reprezentativ din acest “coridor” de 33 km. Căianu
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Crișului Repede este largă și dă o adevarată imagine a Depresiunii Vadului. Alcătuită din pietrișuri și nisipuri fluviatile, lunca prezintă o ușoară creștere în altitudine de la râu spre cei doi versanți. Râul este adâncit cu 2-5 m în formațiunile de luncă, dar malurile albiei minore sunt inegale. Terasele întâlnite sunt dezvoltate mai ales în zona de confluență a Crișului Repede cu afluentul său de dreapta, valea Borodului. Structura tuturor teraselor este de tip aluvionar, peste roca de bază se dispune un
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
de cătunul Bălnaca-Groși. Rolul de stăvilar natural al Crișului în ofensiva munților spre est îl dovedește configurația formelor de relief. Prelungirile montane înaintează până pe malul stâng al Crișului, formând un fel de baraj natural înalt. Pe malul drept relieful prezintă lunci înguste și joase continuând cu dealuri domoale. Este atestata documentar in anul 1406 cu numele de Bánlak. A fost pe rând proprietatea familiilor Dragffi (1552), a lui Stefan Bocskai (1604), Mihai Imreffi si Elisabeta Zólyomi (1614), posesiune a lui Gavrilas
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Lunca Ilvei () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Lunca Ilvei se întinde pe o suprafață de 9.121 ha și are ca vecini: la răsărit Poiana Ștampei din județul Suceava, la apus Ilva
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
Lunca Ilvei () este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Lunca Ilvei se întinde pe o suprafață de 9.121 ha și are ca vecini: la răsărit Poiana Ștampei din județul Suceava, la apus Ilva Mare, la nord localitatea Șanț iar la sud localitățile Tiha Bârgăului și Leșu. Lunca Ilvei este
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]