10,288 matches
-
București, 1977; Ritualuri intime, București, 1978; Îngândurat ca pietrele munților, București, 1979; Scutier la umbra clipei, București, 1982; Pentru eterna vatră românească, București, 1983; Fabule cu sau fără morală, București, 1984; De veghe la anotimpuri, București, 1985; Drumeț în calea lupilor (în colaborare cu Mihai Stoian), București, 1987; Fântâna din oglinzi, București, 1988; Poeme dintr-un sfert de veac, pref. C. Stănescu, București, 1989; Cartea cu litere, București, 1994; Vânătoarea de culori, București, 1995; Zbor printre flori, București, 1995; Valul și
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
sale ipostaze de șantajat. Ideea asta i se pare unui mandarin al lumii artistice pariziene, unul care avea să dea curînd colțul, nu genială, ci de-a dreptul frumoasă. Se hotărăște să o propulseze pe tînără vedetă. Bătrînul e un lup de mare uns cu toate alifiile, capabil să schimbe destine, dacă vrea, ca un adevărat Mefistofel. Despre felul În care Fio Régale se hotărăște să devină proastă am spus tot. Să vedem cum arăta ea de fapt. Ea locuiește estimp
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
lui V. Cristian. „Efluvii”, VRA, 1931, 191; Eugen Jebeleanu, Trei cărți, RP, 1931, 4019; Stephan Roll, Cronica pe o confettă, „unu”, 1931, 36; Perpessicius, Opere, V, 315-316; Podoleanu, 60 scriitori, I, 81-84; Lovinescu, Scrieri, VI, 170; Predescu, Encicl., 237; Gino Lupi, Novecento letterario romeno, Milano, 1965-1966, 66-67; Viorel Cosma, Muzicieni români. Compozitori și muzicologi, București, 1970, 143; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, passim; Lovinescu, Sburătorul, III, passim. V.D.
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
individului, deci afirmarea conștiinței și a spiritualității. Studiile efectuate pe gemeni monoși dizigoți arată rolul accelerator pentru maturizare al intervențiilor educative precoce și complexe. Nu în ultimă instanță, rolul factorilor sociali în personogeneză este confirmat și de imposibilitatea umanizării „copiilor lup”. Relațiile interpersonale - pe verticală părinți și pe orizontală congeneri - influențează voința, sociabilitatea, farmecul și alte dimensiuni ale personalității din modelul celor cinci factori și din cel al celor șapte factori. Pe de altă parte, jocurile de rol favorizează dezvoltarea de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la Timișoara (1969-1976). Este fondatorul Societății literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, al cărei președinte devine în 1990. Fondează revista „Anotimpuri literare” (redactor-șef adjunct), almanahul literar-cultural „Frăția”, inițiază seria nouă a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
Th. Mann, Rilke sau Kafka și descifrează în atmosfera de emulație intelectuală a începutului de secol XX simptomele violenței politice. Prezență activă în presa postdecembristă, D. reunește în volumele Scufița Roșie nu mai merge în pădure (1994), Replici din burta lupului (1997), Aruncând mănușa (1999) o parte din articolele polemice, eseurile și studiile critice publicate în această perioadă, cărora le adaugă fragmente din interviuri sau de jurnal, precum și evocări ale unor confrați ca I. Negoițescu, D. Țepeneag, Șt. Bănulescu. Eseistul, care
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
ziua), București, 1995; Fals tratat despre psihologia succesului, București, 1972; ed. București, 1995; Duelul invizibil. München XX sau Puterea de anticipație a artei, București, 1977; ed. București, 1996; Scufița Roșie nu mai merge în pădure, București, 1994; Replici din burta lupului, București, 1997; Aruncând mănușa, București, 1999; Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, București, 2002. Traduceri: Bruno Apitz, Gol între lupi, București, 1961; Heinrich Böll, Casa văduvelor, București, 1965; Bertolt Brecht, Povestiri din calendar, București, 1967. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Cronici, 342-352; Iosifescu
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
de anticipație a artei, București, 1977; ed. București, 1996; Scufița Roșie nu mai merge în pădure, București, 1994; Replici din burta lupului, București, 1997; Aruncând mănușa, București, 1999; Pivnițe, mansarde, nu puține trepte, București, 2002. Traduceri: Bruno Apitz, Gol între lupi, București, 1961; Heinrich Böll, Casa văduvelor, București, 1965; Bertolt Brecht, Povestiri din calendar, București, 1967. Repere bibliografice: Crohmălniceanu, Cronici, 342-352; Iosifescu, Drumuri, 269-276; Vlad, Convergențe, 131-138; Ciobanu, Panoramic, 290-293; Piru, Varia, I, 463-469; Stănescu, Poeți și critici, 223-226; Tomuș, Răsfrângeri
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13; Ioana Pârvulescu, Semnale de alarmă, RL, 1994, 33; Nițescu, Proletcultismul, 310-311; Gheorghe Grigurcu, O atitudine anticonservatoare, VR, 1995, 5-6; Gheorghe Grigurcu, G. Călinescu, o pasăre împăiată?, RL, 1996, 17; Gheorghe Grigurcu, Chiar din burta lupului, RL, 1997, 34; Mirodan, Dicționar, 9-21; Dicț. scriit. rom., II, 8-10; Dimisianu, Lumea, 376-381; Al. Săndulescu, Un analist și un evocator: S Damian, RL, 2003, 34. A.C.
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
volumele de publicistică Oameni de omenie (1981), Izvoare (1983), Sârjoaca (1984). A publicat și literatură pentru copii și s-a distins printr-o bogată activitate de traducător. SCRIERI: Tăcerea pădurilor, Chișinău, 1965; Cântecul frăției, Chișinău, 1965; Durerea liniștii, Chișinău, 1969; Lupul, Chișinău, 1969; Glasul inimii, Chișinău, 1971; Semănătorii, Chișinău, 1974; Semaforul, Chișinău, 1975; Drumuri, Chișinău, 1979; Pasăre călătoare, Chișinău, 1980; Oameni de omenie, Chișinău, 1981; Izvoare, Chișinău, 1983; Îndrăzneala, Chișinău, 1983; Sârjoaca, Chișinău, 1984; În preajma iubirii, Chișinău, 1988; Rădăcini de acasă
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
a mai scris și în ziarul „Propaganda”, unde semna Myrtil, în „Liberalul” și „Gazeta liberală”. SCRIERI: Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române, Focșani, 1888; Estetica poeziei populare (Răspuns d-lui Schwarzfeld, colaborator la „Arhiva Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Societății științifice și literare din Iași”), LUP, 1890, 1132; Legende și poezii pentru învățământul istoriei, Focșani, 1892; Studii, Iași, 1899. Repere bibliografice: M. Schwarzfeld, V. Cireș, „Considerațiuni estetice asupra poeziei populare române”, „Arhiva”, 1889-1890, 5; V. I. Atanasiu, Doi folcloriști, LUP, 1890, 1142; Gh. Adamescu, Istoria Seminarului Veniamin din Iași, București, 1904, 132, 136; Dicț. lit. 1900, 185; Datcu, Dicț. etnolog., I, 171. L.Cș.
CIRES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul (Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Sânziana, Joimărița, Martinii, Berbecarii, Circovii, Ziua Lupului), fiind sau moștenite din substratul autohton, sau asimilate de la cultele greco-romane și orientale, sau reprezentând creații autohtone. Cele 950 de articole ale dicționarului definesc succint fenomenele, le precizează repartizarea geografică, iar prin trimiteri încrucișate facilitează perceperea relațiilor dintre obiceiuri. SCRIERI
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
Câmpina, 1925; Povestirile unchiului Stancu, 1929; Fals mandat de aducere, Ploiești, 1931; Taina împăratului (în colaborare cu F. Voican), București, 1933; Creionări, Ploiești, 1934; Banul de aur, Ploiești, 1935; La noi, la șezătoare, Ploiești, 1936; Misiunea învățătorului, Ploiești, 1937; Povestea lupului singuratic și alte povestiri, Ploiești, 1938; Icoane, Ploiești, 1938; Puiul de rouă, 1941; Un om al dracului, Ploiești, 1943. Repere bibliografice: Antologia învățătorilor în literatură, îngr. B. Jordan, București, 1939, 283. S.C.
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
Cantemir între teologie și filosofie / 67 V. Ce este un animal în Evul Mediu? / 83 VI. Cantemir și tradiția creștină a simbolului zoomorf / 119 VII. Bestiarul / 127 A. BESTIAE DOMINI 1. Inorogul la Porțile Orientului / 128 2. Monocheroleopardaliprovatolicoelefas-ul / 167 3. Lupul filosof / 176 4. Brehnacea în căutarea adevărului / 192 5. Metamorfoza Șoimului / 207 6. Liliacul angelic / 219 7. Ciacalul în slujba dreptății / 230 8. Crocodilul rațional / 237 Index / 247 I. PREMISE DIMITRIE CANTEMIR ÎNTRE EPISTEME DIFERITE După o lungă perioadă în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința, lupul lăcomia, liliacul curvia ș.a.m.d. Multe dintre aceste valori morale respectă tradiția impusă prin Fiziolog, enciclopedii și bestiare, dar altele contrazic cu totul această variantă. Cazul cel mai frapant este cel al unicornului, căci aceleiași fabule ultracunoscute, conform cărei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt vocabularul unei limbi a creației prin care Dumnezeu comunică în formă materială ceea ce există în formă imaterială; ele sunt cuvinte în cartea naturii"39. Dar, deocamdată, animalul își păstrează de regulă dreptul de a se comporta conform "naturii" sale: lupul este un prădător temut, vulpea un animal șiret ș.a.m.d. Moștenirea Antichității nu a fost cu totul ștearsă. Într-o a doua etapă, animalul deja se de-materializează, devine un simbol golit cu totul de o realitate concretă. Este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
că acest lucru este atestat de cele opt ocurențe în Biblie reprezintă dovezile cele mai clare, de netăgăduit pentru medievali, ale existenței sale reale. Unicornul și alte ființe există în aceeași măsură în care există mielul, leul, vaca, oaia, vulpea, lupul și alte prezențe obligatorii ale oricărui bestiar. Louis Réau explică încă din 1954 acest lucru, care rămâne încă un mister pentru mulți autori de albume comerciale, având în titlu sintagma "animale fabuloase": Nu este cazul nici să acordăm o importanță
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
reprezintă totodată și un imbold către autoperfecționare. Creștinul își dorește să devină blând ca mielul, muncitor ca albina, lipsit de dorințe lascive precum elefantul etc. De asemenea, el se ferește să devină lacom precum porcul, șiret precum vulpea, crud precum lupul ș.a.m.d. Tranformând animalul într-o prelungire a virtuților și viciilor sale, omul se poate plasa mai bine pe drumul către mântuire. Se înțelege că nu este vorba de modelul real al animalului, ci de cel al unor reprezentări
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mediul cultural post-bizantin): Liliacul devine, din membru al menajeriei diavolului, un personaj pozitiv, care are curajul de a profita de natura sa hibridă, de a-și stipula independența și de a spune răspicat adevărul neconvenabil, asumându-și astfel riscuri considerabile; Lupul se scutură de imaginea sa de animal "diabolizat" de creștinism și devine un înțelept care cultivă prudența și amestecă natural cinismul și stoicismul; Castorul, simbol al stăpânirii, al renunțării la vicii pentru câștigarea vieții veșnice, adevărat model de conduită creștină
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei; asemenea și alte hiară împreună alcătuite așa să fac întru acele locuri"55. Mihai Moraru și Cătălina Velculescu au demonstrat influența
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Cantemir profită însă de această reputație, adânc înrădăcinată în mentalitatea tuturor. Cornul său are forța de a mântui lumea răsturnată, decăzută a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul întărește imediat: "Acéstea Lupul pietre sămănând, stânci și munți în urmă răzsăriră, precum mai pre urmă lucrul au arătat"71. Suntem exact
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a animalelor și păsărilor, schimonosite din cauza compromisului și a lăcomiei. Înțelegând, ca un înțelept ce este, aceast taină, Lupul dă glas încrederii sale în forța salvatoare a unicornului: "otrăvile acéstea cornul Irodului le va îndulci", iar autorul întărește imediat: "Acéstea Lupul pietre sămănând, stânci și munți în urmă răzsăriră, precum mai pre urmă lucrul au arătat"71. Suntem exact la finele celei de a doua părți, după ce animalele s-au confruntat, după ce taberele s-au conturat clar; înfruntarea dintre Inorg și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oricum nu categoric victorioasă. Este un compromis, dar e limpede că mai mult nu e posibil într-o lume lipsită de orice prețuire a binelui, de orice aplecare către valorile etice tradiționale. La fel cum un alt personaj pozitiv, înțeleptul Lup, pricepe că rolul său nu are cum să fie unul determinant într-un context politic și preferă marginalizarea, Inorogul este nevoit să accepte conviețuirea cu parteneri care nu sunt de teapa sa. Peste lumea din Istoria ieroglifică plutește, ca un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre ponderea pe care o are mielul, ca imagine a lui Hristos, în iconografia creștină 13. Oricum, mielul devine berbec tare în coarne, care își răpune, fără să facă vreun efort considerabil, rivalii. De aici intră în joc destinul. Un lup fioros caută prilejul de a se înfrupta din oile turmei, iar inconștientul berbecuț îl înfruntă crezând că are de a face cu un confrate. Prin urmare, ucide din pură întâmplare un carnasier de toți temut, cu o reputație de vânător
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]