9,631 matches
-
îi explică situația și urmările ei. Regele chemă pe gl Florescu, președintele Consiliului, care delegă pe gl Iacob Lahovary, ministrul de război, ca să vorbească reginei. Scena fu teribilă. Regina își apăra opera cu pasiune. Lahovary nu ținu destul seama de mentalitatea și sufletul reginei, se aprinse și fu cam brutal. Regina îl dete afară. „De când sunt, un bărbat nu și-a permis să-mi vorbească astfel.“ De atunci nu a mai con simțit să-l vadă. Iar regina se duse la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu, fiu! ca să urmăm șirul, căci, știi, George va fi mai mare decât tatăl și decât bunicul lui, și fiul trebuie să-i urmeze.“ Crezui că glumea sau că mă tachina, dar văzându-i expresia încordată mă cam sperie această mentalitate cu care nu eram obișnuită. „Dragă Elena, de zici mai mare decât... este fiindcă îi găsești mari, și aceasta după faptele lor. Așteaptă să facă George lucruri mai mari ca ei și atunci vom vedea de este mai mare. Cine
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de urgență. La început refuză, din cauza rezultatului ultimei audiențe. Aflând însă că se chemase cu trenuri speciale pe Maniu de la Bădăcin, pe Iorga de la Băile Herculane și [pe] George Brătianu din Moldova, unde era concentrat, își închipui că, revenind la mentalitate mai sănătoasă, regele voia să apere Transilvania. Refuză trenul și porni cu automobilul. La 3 noaptea, în București, telefonă la Palat, unde îndată fu chemat. Acolo găsi Consiliul de Coroană, la care se așezaseră și Horia Codreanu, și părintele Moța
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Nu tiranii sunt de vină, ci aceia care îi suportă. * Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie, dar îl umilește. * Adevărul care se afirmă nu este același cu acela care se tăinuiește. * Modestia este egală cu prostia doar în mentalitatea profitorilor. * Nu în toate bucatele se pune sare. * Puterea nu stă în mușchi, ci în creier. * O mână întinsă poate fi ruptă. * Democrația americană este o dictatură a banului. * America nu are capacitatea de a înțelege că cei ce o
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
S-au atenuat diferențele dintre sat și oraș, scoțându-se asfaltul din orașe. * La noi, socialismul era construit, dar nu fusese dat în folosință. * Peste prăpăstiile dintre oameni nu se pot construi poduri. * Nu granițele îi separă pe oameni, ci mentalitățile. * Vânătorii mint cu sânge rece, înfierbântați de vin fiert. * Ceasul cu sonerie trezește, dar nu deșteaptă. * Nu-ți regla ceasul după mersul trenurilor. * Cuvântul dat e lege; legea nu e același lucru. * Tratatul Ribbentrop-Molotov va dăinui cât Rusia. * A visa
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
o distilerie. * Și fumatul dăunează grav sănătății celor ce-și consideră gâtul drept hogeag. * Dacă te-ai urcat în pom, să nu te crezi fruct. * Și scărilor sociale li se rup fusceii. * Ghinionul este scuza neputinței noastre. * Suntem opera propriei mentalități. * Dacă vrei să cunoști omul, pune-l într-o situație avantajoasă. * Dacă îți scapă porumbelul din gură, s-ar putea să porți pe umeri o colivie. * Dacă vrei să nu ai dezamăgiri, nu lăsa politica pe seama oricui. * Pescarul a prins
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
5 ION CREANGĂ DASCĂL DE SUFLET AL NAȚIUNII ROMÂNE Prof. înv.primar Ana David Școala Gimnazială Ion Creangă Comună Ion Creangă Ne aflăm la un secol și jumătate de când nemuritorul pavestitor humuleștean era dascăl ocupându-se nestingherit de timp și mentalități să întruchipeze plenitudinea vârstei fără de vârstă. O face nu numai atunci cand scrie despre și pentru copil, descoperindu-i misterioasă lume, ci și, mai ales, când îl modelează și ne învață să-l modelăm și noi înșine prin educație. Scriitor și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
l-au readus pe Creangă în lumea copilăriei. Creangă a știut să scrie pentru oameni în vârstă, diferențiați că tip colectiv și individual, a folosit conturul social-țărănesc, etnic și național, ca să dea versiunea adultă a basmului sau a poveștii. Înțelegerea mentalității noului public de basme, căruia i se adresa el și care în chip firesc s-ar fi interesat de masă și traiul unui Stan Pățitul, precum și preștiința materialității artei sunt părți din înzestrarea lui naturală de povestitor. ‘‘Atât poveștile, cât și
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ca muștele în stradă".2 În cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost adoptate primele măsuri sistematice de organizare a sănătății publice a Moldovei. La originea acestora aflăm nu numai spiritul filantropic, dar și o mentalitate mai evoluată din punct de vedere social și cultural. Într-adevăr, spre sfârșitul secolului, structura economică a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de mănăstirile din Moldova, deși încă disparate, atestă rolul important pe care l-au deținut mănăstirile în această privință. Concentrând întreaga viață spirituală, artistică, literară și științifică, mănăstirile medievale în Moldova au oferit bolnavului psihic un climat moral pe măsura mentalității sale și în spiritul timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din cetiri, rugăciuni, rituale de închinăciune etc., care continuau sub o formă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
primar". Nu știm din păcate ce medicații se utilizau, dar ea este, desigur, aceeași pe care o primeau pacienții de la Golia despre care cunoaștem că primeau opiacee, sedativele timpului, dese purgații și cure de hidroterapie. Reiese însă, din raportul Thiron, mentalitatea timpului, retrogradă încă, în Moldova, comparativ cu situația din alte părți. Aminteam de raportul lui A. Fătu care, cu două decenii înainte, știa foarte bine cum trebuie organizat un serviciu de psihiatrie, știa atât de bine, încât multe din paginile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se întrebuințează cămașa de forță, Dușele și Carcera". Știm ce înseamnă prima și ultima din aceste recomandări. Despre a doua, "despre Dușe", se spune că, aici la Neamț, Eminescu, internat cu "manie furibundă", fusese bătut, la dușe, cu funia udă. Mentalitatea pe care am menționat-o anterior se împacă perfect cu o frază naivă cu care inspectorii își încheie paragraful: "nu am constatat însă întrebuințarea mijloacelor violente" (sic) deși, mai pe la sfârșitul raportului, la pagina 8, la "ameliorațiuni", se face următoarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
comunică printr-o ușă comună noi opinăm ca să fie cu totul separate aceste camere astfel ca furibunzii să nu se vătăme reciproc și aceste camere să fie tapisate cu mindire". O "necesitate" a timpului, dar mai ales expresie a unei mentalități, carcera, în loc să fie tapisată cu mindire, trebuie desființată și putea fi desființată. Avem informații interesante despre regimul aplicat bolnavilor mintali la Gheel, în Belgia, cu multe secole înainte. Exista în Occident o adevărată mișcare de eliberare a bolnavilor. Aceste idei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Am fi de avis ca Onorabila Epitropie să creeze o funcțiune de Prim Gardian și care să aibă autoritate asupra gardienilor, precum și a educa și instrui pe alienați, adică un feliu de monitori pentru bolnavi". Este evident, din nou, aceeași mentalitate. Bolnavii constituiau un corp inform, omogen, care trebuia educat și instruit de prim gardian. Menționăm că la data inspecției printre bolnavi erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, trei comercianți, mai mulți muncitori calificați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prim gardian. Menționăm că la data inspecției printre bolnavi erau nu numai oameni neinstruiți, ci și opt funcționari, trei intelectuali titrați universitar, trei comercianți, mai mulți muncitori calificați, care, în vederile Epitropului, urmau a fi educați de un prim gardian. Mentalitatea aceasta, de închisoare, de egalizare a pacienților față de gardian, disciplina rigidă din care nu lipseau relațiile întemeiate pe frică, era prezentă și aici, unde, totuși, ca urmare a atâtor realizări menționate până acum, lucrurile se prezentau, în ansamblul lor, mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Taussig, medicul Ospiciului, solicita prin raportul nr. 124 "spențere de forță": "fiind spențerele de forță ce sunt acum la întrebuințare în acest Ospiciu nu sunt trainice și nu corespund scopului de imobilizare a bolnavelor". Internarea în Ospiciul Golia avea, în cadrul mentalității publice a timpului, un caracter infamant. Chiar legislația acorda o libertate limitată celor care fuseseră internați în Ospiciul Golia. Internarea la Ospiciul Golia stigmatiza pe plan social mai mult decât internarea la Ospiciul Neamțu, care avea o faimă mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
caznele cele mai barbare; tăierea mâinilor devenise pedeapsa obișnuită în locul pedepsei capitale, care se aplica din ce în ce mai rar. Unica șansă, aceea de a se recunoaște boala mintală a unui inculpat era, în astfel de condiții, o chestiune ipotetică, în funcție de intuiția și mentalitatea judecătorilor. În aceste condiții situația bolnavilor psihici era diferită. Într-adevăr, nu putem privi omogen o masă de bolnavi care prin însuși structura nosografiei psihiatrice este heterogenă. Desigur că, pe lângă alienații din mănăstiri, exista o categorie mare, aceea a alienaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
presa timpului și în periodicele medicale. Convins că acțiunea de informație științifică largă va contribui la ameliorarea sănătății naționale, C. Thiron vedea realizarea acestui obiectiv în cadrul general, al educației sociale. " Trebuie, consemna el, să educăm poporul ca să aibă o singură mentalitate, o singură conștiință, o singură morală, rezultate din investigațiile științifice." Aceste convingeri explică și concepțiile sale politice. În articole, broșuri, conferințe, cu energie, și-a manifestat credința într-o lume rațională, în puterea creatoare a inteligenței și a muncii. Personalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de propriul nostru discernământ privind secvențele timpului. Profesorul Rășcanu poate fi înțeles mai bine amintindu-ne de făptura lui solidă, predestinată pentru acțiune, și de chipul său desprins din istoria noastră, chip de Ștefan cel Mare așa cum și-l imaginează mentalitatea colectivă. Rareori mai evidentă consonanță între înfățișarea trupească și viață, între un suflet cu viguroase rădăcini înfipte în trecut, dar cu o minte iscoditoare cu vigilență a viitorului. În cazul Rășcanu, omul depășește biografia și profesia. Fiu de țărani din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
identificat cu Spitalul Clinic de la Socola, pe care l-a condus în calitate de director, între anii 1933 și 1951, remarcându-se ca un excelent organizator, cu o desăvârșită orientare medico-socială. În condiții dificile, având de înfruntat, pe de o parte, o mentalitate retrogradă față de psihiatrie, pe de altă parte, plătind scump convingerile sale democratice, a reușit să extindă clinica de la Socola și să amelioreze condițiile organizatorice. Este inițiatorul rețelei de asistență medico-socială a bolnavilor psihici din Moldova și realizatorul nucleului acestei asistențe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Nicolai Zaharia "a fost unul dintre cei mai apreciați și iubiți membri ai școlii de medicină din Iași". Un om atât de interesant, reflectând și o situație specială, aceea de a se fi impus cumva "à rebours", în contrasens cu mentalitatea universitară a timpului, nu poate fi descris în câteva linii; ca profesor, ca întemeietor de catedră și ca eveniment insolit în istoria medicinii ieșene, probabil că se va reflecta într-un studiu, într-un volum, personalitatea lui Nicolai Zaharia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 4 Seria Știin]e politice Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad William J. CONNELL (n. 1958, New York) este profesor, șeful catedrei "La Motta" de Studii Italiene, Departamentul de Istorie al Seton Hall University, New Jersey
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Connell a realizat lucrări remarcabile în limba italiană, a făcut mai multe stagii în Italia, în mod special în Florența și este membru în board-ul multor reviste consacrate epocii și fenomenului renascentist. A publicat cărți de referință legate de mentalitatea și specificul societății florentine din perioada Renașterii, dintre care amintim: Eseuri despre Renaștere, Florența toscana, Cetatea Crucii, Statul teritorial florentin, Societatea și individul în Florența renascentista. Connell este și un excelent traducător din italiană, celebra carte a lui Machiavelli, Principele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Hominis: Atti del convegno internazionale di studi șu Giannozzo Manetti, Le Lettere, Firenze, 2008, pp. 333-345. Zimmermann, Ț. C. Price, Paolo Giovio: The Historian and the Crisis of the Sixteenth Century, Princeton University Press, Princeton, 1995. Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
studiile sale Roger Chartier, cel de la care împrumutăm formula "istorie culturală". Pe de altă parte, își dorește să revigoreze una dintre cele mai consistente racordări românești la modelele occidentale ale cercetării istoriei în veacul trecut. Ne referim la domeniul "istoriei mentalităților", ce și-a dobândit cu greu drept de cetate în canonul literaturii de specialitate autohtone, demers de care este legat numele lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]