8,455 matches
-
numărului de persoane implicate în deplasări internaționale și creșterea numărului țărilor care, ca origine sau destinație, au apărut pe harta migrației. Pe de altă parte, statele implicate în migrație răspund acestei creșteri cu o tendință din ce în ce mai accentuată de control asupra migrației, în special asupra intrărilor în spațiul național și conferirii unor drepturi și obligații egale cu cele ale propriilor cetățeni persoanelor străine prezente în spațiul geografic asupra căruia își exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conferirii unor drepturi și obligații egale cu cele ale propriilor cetățeni persoanelor străine prezente în spațiul geografic asupra căruia își exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație de a controla fenomenul) a condus la diversificarea accentuată a formelor de migrație. Astăzi se vorbește despre migrație definitivă, migrație clandestină, migrație circulatorie, transnaționalism, refugiați și azilanți - și lista ar putea continua. România, după perioada comunistă de control strict asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prezente în spațiul geografic asupra căruia își exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație de a controla fenomenul) a condus la diversificarea accentuată a formelor de migrație. Astăzi se vorbește despre migrație definitivă, migrație clandestină, migrație circulatorie, transnaționalism, refugiați și azilanți - și lista ar putea continua. România, după perioada comunistă de control strict asupra ieșirilor și intrărilor din spațiul național, care a restrâns aria mobilității la câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
căruia își exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație de a controla fenomenul) a condus la diversificarea accentuată a formelor de migrație. Astăzi se vorbește despre migrație definitivă, migrație clandestină, migrație circulatorie, transnaționalism, refugiați și azilanți - și lista ar putea continua. România, după perioada comunistă de control strict asupra ieșirilor și intrărilor din spațiul național, care a restrâns aria mobilității la câteva tipuri de deplasări și la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exercită autoritatea. Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație de a controla fenomenul) a condus la diversificarea accentuată a formelor de migrație. Astăzi se vorbește despre migrație definitivă, migrație clandestină, migrație circulatorie, transnaționalism, refugiați și azilanți - și lista ar putea continua. România, după perioada comunistă de control strict asupra ieșirilor și intrărilor din spațiul național, care a restrâns aria mobilității la câteva tipuri de deplasări și la un număr
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Acțiunea conjugată a cel puțin celor doi factori enunțați anterior (procesele asociate globalizării și tendința statelor implicate în migrație de a controla fenomenul) a condus la diversificarea accentuată a formelor de migrație. Astăzi se vorbește despre migrație definitivă, migrație clandestină, migrație circulatorie, transnaționalism, refugiați și azilanți - și lista ar putea continua. România, după perioada comunistă de control strict asupra ieșirilor și intrărilor din spațiul național, care a restrâns aria mobilității la câteva tipuri de deplasări și la un număr relativ mic
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
strict asupra ieșirilor și intrărilor din spațiul național, care a restrâns aria mobilității la câteva tipuri de deplasări și la un număr relativ mic de persoane (Lăzăroiu, 2003), a intrat, după 1989, așa cum era de așteptat, în circuitul internațional al migrației. Deși perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2003), a intrat, după 1989, așa cum era de așteptat, în circuitul internațional al migrației. Deși perioada de timp este relativ scurtă, în cei 15 ani de „normalitate” a circulației internaționale, schimbările s-au succedat cu repeziciune, iar tabloul actual al migrației reproduce tendințele globale: creștere ca număr, diversificare ca forme, dinamică accentuată. Chiar și o privire succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a migrației internaționale din România. Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a migrației internaționale din România. Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă” accentuată a statelor Vestului european față de o posibilă „invazie” dinspre Est. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și procedurile în baza cărora permit intrarea pe propriul teritoriu, accesul la dreptul de azil și la obținerea statutului de refugiat. Acesta este doar unul dinte primele semne ale unui „regim de închidere” (Diminescu, 2003), care marchează evoluția politicilor de migrație din Vestul european începând cu anii ’90. Abia recâștigat, dreptul „foștilor comuniști” la liberă circulație devine mai degrabă dreptul de a cere intrarea într-o țară anume, dreptul de a deveni clandestin și, mai presus de toate, dreptul de fi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-o țară anume, dreptul de a deveni clandestin și, mai presus de toate, dreptul de fi inventiv și a găsi strategiile „cele mai potrivite” pentru a răspunde restricțiilor. Schimbarea nu reprezenta, de fapt, decât intrarea în lumea reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a răspunde restricțiilor. Schimbarea nu reprezenta, de fapt, decât intrarea în lumea reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei este ascensiunea migrației pentru muncă în calitate de tip predominant. Destinațiile sunt preponderent țări dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei este ascensiunea migrației pentru muncă în calitate de tip predominant. Destinațiile sunt preponderent țări dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie), deși situația economică a României face atractive inclusiv state mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei este ascensiunea migrației pentru muncă în calitate de tip predominant. Destinațiile sunt preponderent țări dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie), deși situația economică a României face atractive inclusiv state mai puțin dezvoltate ca Turcia, Grecia, Ungaria, Serbia. Israelul, prin politica activă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
implementează la începutul anilor ’90, intră în ansamblul destinațiilor căutate de români. Marea majoritate a deplasărilor sunt însă bazate pe specularea breșelor în legislația restrictivă de control a statelor de destinație. Este vorba în cea mai mare parte, despre o migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
căutate de români. Marea majoritate a deplasărilor sunt însă bazate pe specularea breșelor în legislația restrictivă de control a statelor de destinație. Este vorba în cea mai mare parte, despre o migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a destinațiilor atractive (probabil către jumătatea deceniului nouă), dinspre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a destinațiilor atractive (probabil către jumătatea deceniului nouă), dinspre țările din centrul Europei (Germania, Austria, Franța) către zona mediteraneeană (cu predilecție Italia și Spania). O anchetă a Organizației Internaționale pentru Migrație la nivelul mediului rural și al orașelor mici (sub 20 000 de locuitori) punea în evidență la sfârșitul anului 2001 principalele destinații ale migrației românești și caracterul ei preponderent circulatoriu. Cele mai importante șase rute vizau: Italia, Spania, Germania, Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Austria, Franța) către zona mediteraneeană (cu predilecție Italia și Spania). O anchetă a Organizației Internaționale pentru Migrație la nivelul mediului rural și al orașelor mici (sub 20 000 de locuitori) punea în evidență la sfârșitul anului 2001 principalele destinații ale migrației românești și caracterul ei preponderent circulatoriu. Cele mai importante șase rute vizau: Italia, Spania, Germania, Ungaria, Iugoslavia și Turcia. Franța și Israelul defineau mai degrabă rute secundare (Sandu, 2002, 2005). Un eveniment important pentru perioada de început a anilor 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eveniment important pentru perioada de început a anilor 2000 este obținerea dreptului de intrare liberă în Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002. Eliminarea necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2000 este obținerea dreptului de intrare liberă în Spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002. Eliminarea necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul național. Măsura este însoțită și de o intensificare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
2002. Eliminarea necesității vizelor pentru toate țările membre ale Spațiului are consecințe cel puțin la nivelul patternurilor de migrație (probabil o accentuare a caracterului circulatoriu al migrației clandestine pentru muncă) și al implicării/capacității de control a statului român asupra migrației românești clandestine, aflat acum, pentru prima oară, în postura de a impune condițiile ieșirii propriilor cetățeni din spațiul național. Măsura este însoțită și de o intensificare a activității instituționale legate de controlul ieșirilor și intrărilor în spațiul românesc. În aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
orientate în direcția schimburilor contractuale de forță de muncă. În perioada 1999-2003 sunt semnate acorduri bilaterale cu diverse țări. Efortul de reglementare a ieșirilor pentru muncă este concomitent cu unul de construcție instituțională. În anul 2002 este înființat Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă în cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Pentru a permite evaluări asupra efectelor, imaginea succintă anterioară trebuie reinterpretată într-o schemă de clasificare care are la bază surprinderea diferențelor dintre plecări. Dacă avem nevoie de o imagine de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Pentru a permite evaluări asupra efectelor, imaginea succintă anterioară trebuie reinterpretată într-o schemă de clasificare care are la bază surprinderea diferențelor dintre plecări. Dacă avem nevoie de o imagine de ansamblu pentru a înțelege migrația, avem la fel de mare nevoie de o detaliere pentru a înțelege efectele ei. Dacă am vorbi astăzi despre migrația românilor în general, am include în aceeași categorie migrația muncitorului român pe baza unui contract de trei luni în Spania la cules
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]