9,114 matches
-
lupi! De ce nu ați liniștit-o și pe ducesă? Ei bine, oricum ar fi... Pe mine m-ați liniștit Într-adevăr. Deci nu e nici o primejdie... De ce voiați să mă căutați, frumoasă Ingrid? Tot nu mi-ați spus! „știe că mint și știu că ea minte. Ceva e putred aici“, Își spuse Conrad. Doamna se Înclină Încă o dată adânc. — Asta mai poate să aștepte. Am auzit că plecați fără Întârziere. Pot să vă rog, Înălțimea Voastră, să mi acordați audiența când
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-o și pe ducesă? Ei bine, oricum ar fi... Pe mine m-ați liniștit Într-adevăr. Deci nu e nici o primejdie... De ce voiați să mă căutați, frumoasă Ingrid? Tot nu mi-ați spus! „știe că mint și știu că ea minte. Ceva e putred aici“, Își spuse Conrad. Doamna se Înclină Încă o dată adânc. — Asta mai poate să aștepte. Am auzit că plecați fără Întârziere. Pot să vă rog, Înălțimea Voastră, să mi acordați audiența când vă Întoarceți? — Dar, doamna mea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
chilia În vârful picioarelor, dând de fratele Heribert, care tocmai venea să-l vadă pe bolnav. „Nu știu ce să fac“, gândi el. „N-am inimă să-i spun că Adelheid a fost răpită și că e ținută undeva prizonieră. Să-l mint, iarăși nu pot. Dumnezeu știe ce s-a Întâmplat cu biata fată...“ Se Îndreptă deci spre chilia starețului ca să-i ceară sfat. Îl găsi cu totul tulburat și cenușiu la față. Un curier de la castel venise cu vestea că ducele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
prietene Eglord. — Prea târziu! Conrad e pe urmele mele. Chiamă-ți oamenii, pune-i la posturi, Închide porțile și ridică podul. Hai să vezi cât sunt de aproape! Urcară Împreună În turn și Adalbrecht văzu cu ochii lui că Eglord nu mințise. Ceea ce avea Înaintea ochilor depășea cele mai rele așteptări ale sale. Departe, spre orizont, se vedeau norișori de praf ridicați de călăreți care Înaintau cu repeziciune. și dinspre mânăstirea Sfântul Trudpert și din spre Sulzburg, dinspre apus și dinspre răsărit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
citească gândurile. Da, se vedea după chipurile lor că veniseră cu vești importante. știa că poate să aibă Încredere În prietenul lui, Josua. Era un om cu totul și cu totul cinstit și de Încredere, care nu l-ar fi mințit. Cu brațele ridicate ca pentru rugăciune, răspunse: — Dumnezeul părinților mei să mă ierte. Îmi vine greu să-mi calc cuvântul dat binefăcătorului meu. Da, știu că acea călătorie pe care o face nu e neprimejdioasă și-mi fac mari griji
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mă ducă mai departe. În câteva zile sunt Înapoi. Dacă se Întoarce Între timp stăpânul nostru, spuneți-i unde am plecat. Venețienii o să aștepte aici, pe loc. Spuneți-i numai că au venit. Va ști el cum să-i Înștiințeze, minți Solomon. Până se Întoarce el sau vin eu, rămâne totul Închis. Făcură doar o scurtă oprire la casa lui Solomon ca să-și ia cele necesare de drum și ca acesta să și Îmbrățișeze soața. Apoi porniră În goana mare. O
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
lui Sadoveanu, pe când hălăduia pe acolo. Mi-am potolit setea cu o apă minerală la local, căutând - frără succes - semne ale trecerii pe acolo a scriitorului. Mergeam printre brazi înalți, pe munte în sus, și-mi testam rezistența fizică. Aș minți dacă n- aș reunoaște că la plecare fusesem puțin îngrijorat, dar nu împărtășisem nimănui temerile; dacă mă opreau acasă, ai mei?. Trebuie spus că de pe bicicletă totul se vede altfel. Orizontul nu-ți este limitat de geamuri ca la mașini
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un japonez. Pe cât sunt de mici și slăbuți chinezii, pe atât de voinic și de grav e japonezul. Cu japonezul e greu de legat prietenie. În schimb, chinezii sunt foarte apropiați. Ca să ușurăm legătura, Întrucât e greu să ne ținem minte numele, eu le spun Mister China (Chaina) nr. 1-2-3-4, iar ei Îmi spun Mister Rumania. Am și doi colegi europeni, bursieri ai fundației Rockefeller. F. Lethinea e inginer agronom din Finlanda. Nu e căsătorit și duce o viață foarte retrasă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
orgii sexuale în casă, de obicei incestuoase, că profesorii lor au fost niște demagogi care i-au înșelat, că preoții erau păcătoși și veroși, iar societatea care i-a format-decăzută moral și spiritual. Evident că deținuții erau astfel obligați să mintă și să inventeze acuze la adresa familiei și modelelor, iar în timp s-a ajuns la grozăvii greu de închipuit, de tipul orgiilor sexuale cu animale ori descrieri amănunțite de înșelăciuni și blasfemii. Unul dintre cei torturați astfel (ajuns mai târziu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Biroului de Inspecții, astfel că Pătrășcanu nu a mai avut ocazia să îl denunțe pe Livezeanu. Abia prin 10 octombrie 1950, când Șleam i-a reproșat lui Pătrășcanu că nu s-au ținut de cuvânt, acesta a realizat că Munteanu mințise când a spus că au acordul pentru aplicarea bătăilor. Munteanu, de altfel, s-a eliberat din închisoare pe 22 sau 23 octombrie 1950, la scurt timp după ce s-a desființat izolarea și au început unele lucrări de reparații la clădirea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dar își dă seama că, de fapt, îndeplinea ordinul comandamentului legionar. Cornel Pop a arătat că au fost instruiți în cadrul Mișcării să distrugă și asta a făcut și el în cadrul acțiunii, în timp ce Țurcanu l-a acuzat pe Voinea că a mințit când a susținut că el e cel care l-a selectat și instruit cum și unde să lovească. Atitudinea lui Țurcanu, prin urmare, este cât se poate de contradictorie, mai ales că este greu de crezut că mai spera în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
împreună cu colegii săi din Suceava. În primele zile, Bâgu a fost abordat prietenește de acesta, care știa că logodnica lui Bâgu a fost colegă de bancă cu soția sa. Comportamentul lui Țurcanu a fost duplicitar însă, întrucât el l-a mințit pe Bâgu în privința familiei sale, încercând să cosmetizeze unele lucruri. Totuși, el era foarte afectat de arestarea care îl ținea departe de soție și copil, ale căror poze le avea ascunse în haină. Țurcanu a lăcrimat atunci când i-a arătat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
apărut în celulă, pe post de iscoade, Constantin Bogos și Cornel Pop, pe care Plapșa l-a simțit disperat și scârbit de ceea ce făcea. De altfel, Gheorghe Popescu l-a întrebat pe Pop de ce nu are fese, iar acesta a mințit jenat că avusese o furunculoză. A doua zi, victimele au fost duse la camera 4-spital, unde s-au reîntâlnit cu timișorenii Angelescu, Soare și Sebeșan, dar i-au găsit în cameră și pe cei care aveau să le devină agresori
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
făcea cu scrupulozitate, a fost sincer și eu l-am apreciat bine, datorită priceperii de care dădea dovadă și felului cinstit în care a lucrat el. Totuși, admite că dacă Pop Cornel ar fi întrebat despre mine, el ar putea minți pentru a se răsbuna pe mine, dacă ar vrea să facă acest lucru, întrucât a fost bătut în mod serios de către mine personal și de alții conduși de mine și a fost obligat să își facă demascarea din interior și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
vibrațiile. Nu știu dacă au spus aceasta din complezență sau sub influența unei autosugestii (aflaseră de la noi că așa ar fi bine). Nu sunt foarte sigur de acuratețea simțurilor lor, așa cum nu sunt foarte sigur că ar mai ști să mintă; un lucru este cert pentru mine: bătrânii manifestau o așa inocență, că este imposibil să nu-și fi primit Realizarea! Am antrenat pensionarii la cântat, iar pe copilașii prezenți, la dans. Ne-am încheiat micul spectacol cu un cântecel plin
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
familie a celor ce au Kundalini trezit - să fie valabil doar pentru români? - avem frică de comunicare, ne este teamă să ne descoperim, nu care cumva să se observe că suntem mai puțin buni decât suntem; pe cine vrem să mințim, ascunzândune în propriul cocon? Retorica de față pornește de la propria persoană. De multe ori am avut dorința de a comunica, dar instinctul de conservare m-a atenționat: - Stai! Ce vrei să faci? Unde te trezești? Ai cerut voie? Decât să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
avea înfățișarea unui veritabil șoarece de bibliotecă, de cea mai înaltă calificare! Riguros, arborând un ton oficial, dar... cu un suflet mare, de care urma să mă conving într-un viitor nu foarte îndepărtat. - 28 martie 1993! Să țineți bine minte această zi! Este ziua celei de-a doua dumneavoastră nașteri! Felicitări și... La mulți ani! Acesta era Aurel F. Șezând lângă el, cu un zâmbet matern așternut pe chip și în contrast evident cu scorțoșenia interlocutorului meu, urmărea dialogul nostru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
la utilitatea și beneficiul meditațiilor matinale, de la răsăritul soarelui. Am încercat, m-am trezit cu noaptea-n cap, dar... am adormit înainte de a medita. Nu o dată ci, de mai multe ori! Personal, nu găseam niciun folos și mă chinuiam, mă mințeam că meditez la ora 4 dimineața. Așa că am renunțat. Frații mei brăileni se lăudau cu meditația lor matinală, cât de puternică este, cât de benefică... În mine s-a dezvoltat sentimentul vinovăției. Mă învinovățeam singur și încercam să mă scuz
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Moșul mă încarcă cu harul Celui ce l-a trimis la mine. Iertător a toate, acesta este mesajul de fiecare dată. Mereu promit, cu sinceritatea copilului, că voi fi bun, că nu-L voi mai supăra - a câta oară Îl mint inocent? Va veni și la anul cu aceleași intenții pașnice, de iertare ori va scoate din sac focul purificator al supărării Lui? Cu teamă și cu multe speranțe am întâmpinat anul acesta sărbătoarea de Diwali: cum O aștept eu pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fac? Dacă da, atunci de ce nu funcționează? Ce este rău în mine? Să însemne că încrederea reprezintă punctul meu slab? Eu îmi afirm credința - dar e suficientă afirmația? Toate aceste întrebări nu conduc, de fapt, la îndoială? Concluzie tristă: eu mint - conștient sau inconștient - atunci când îmi clamez credința... Cred sau nu cred! Nu văd cale de mijloc. Dacă doresc să scap de nesiguranța acestei dileme, trebuie să aleg! Dacă aleg afirmația: cred! - nu mai este loc de îndoială, mă aflu în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
dintre BĂsescu și Ciorbea, lumea a fost de partea lui BĂsescu. Pentru că BĂsescu are o naturalețe care trece drept sinceritate. Lumea are impresia că e sincer chiar și atunci când nu este. Iar dacă e prins că minte, spune : „Domnule, am mințit ! Îmi pare rău !“. Și te uiți la el, pare sincer și-ți vine să-i treci cu vederea minciuna. În timp ce Emil Constantinescu sau Victor Ciorbea erau oameni extraordinar de artificiali. Dar natura lui de comunicator nu trebuie să ne facă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care prin nepăsarea lor, vor stânjeni realizarea unei fapte românești. Nu suntem prinși în 42 angrenajul angajamentelor politice. Nu suntem decât români și numai români.” Mai românește nici că se putea. Un citat din M. Eminescu „Inimă foarte caldă și minte foarte rece se cer de la un patriot chemat să îndrepteze poporul său” ori o chemare „Români, sprijiniți-vă Români!” înscrise la vedere în ziar nau fost suficiente, iar redacția, periodic, a trebuit să revină cu clarificări declarându-și iarăși și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
V. Apostol, Carol Drimer, Teodor Ulmeanu, N. Vlad, Grigore Pallă, Neculai Roșca, Voinea Lunaru, Mielu Negură, S. Bejan, Sorin Mihai, V.D. Cudlă, Arcadie Cerneanu, B.I. Bogdan etc. Destăinuire se intitula o poezie semnată T. Ulmeanu: „Nopți în argint / Fete ce mint / Lumea mea! Mâini de peluze, / Cântec pe buze / Draga mea! / Carte deschisă, / Inimănchisă, / Viața mea!” Gustate trebuie să fi fost epigramele pe care le publica Tribuna: Unui profesor universitar: Se manifestă ca savant Citind în chip de diletant Ce-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o manie a mea, care mă costă mult: îmi place să primesc «corespondență». Din nenorocire, primesc nenumărate scrisori neinteresante, de la necunoscuți care-mi cer întrevederi pe chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi apăr libertatea. ȘDe aceea nu acord nici o importanță scrisorilor: le scriu în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
chestiuni de etnologie, psihologie etc. - și mă apăr cum pot, mă apăr, mai ales mințind. Notez acest amănunt ca să anulez aproape 90 la sută din corespondența mea. Nu o recunosc. Ce scriu acolo nu corespunde decât rareori realității. Trebuie să mint ca să-mi apăr libertatea. ȘDe aceea nu acord nici o importanță scrisorilor: le scriu în grabă, nu le mai revăd, și nici măcar comentariile filosofice pe care le fac ocazional (către Pettazzoni, Wikander șs.m.ț și alții ca ei) nu trebuie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]