9,547 matches
-
școli. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Cârligi, formată din satele Cârligi, Soci, Dragomirești, Dudești, Vadu și Valea Albă, cu o populație totală de 1149 de locuitori. Existau și aici patru mori de apă, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Piatra a aceluiași județ. Comuna Șerbești avea 2384 de locuitori în satele Șerbești și Ghigoieni și în cătunul Ilișești; în vreme ce comuna Cârligi avea 1562 de
Comuna Ștefan cel Mare, Neamț () [Corola-website/Science/301682_a_303011]
-
biserică, localnicii folosindu-le pe cele din Ogretin. Comuna Ogretin se desprinsese din comuna Râncezi la 1877 și avea 720 de locuitori, o școală înființată în 1886 în care învățau 87 de elevi, o biserică zidită la 1817 și două mori de apă pentru măcinat grâu și porumb pe pârâul Ogretin. Comuna Drajna de Sus era formată doar din satul de reședință, avea 1020 de locuitori și două biserici: una construită în 1852 de Negoiță Pântea și alta construită în 1872
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
1670 în satul de reședință), o școală din 1870 în care învățau 70 de băieți și 2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
2 biserici: una construită de moșierul Alexandru Filipescu în 1844 și o alta zidită în 1879. În această comună, pe râul Teleajen funcționau două mori de apă și o pivă, iar pe râul Drajna, în cătunul Făgetul exista o altă moară de apă. În perioada interbelică, Anuarul Socec consemnează că în 1925 cătunul Chirițești a dispărut, iar comuna Cătunu a fost desființată, fiind alipită comunei Ogretin. Comunele Drajna de Jos, Drajna de Sus și Ogretin făceau parte din plasa Văleni din
Comuna Drajna, Prahova () [Corola-website/Science/301666_a_302995]
-
se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Satul Bughea de Jos era reședința comunei Bughiile, o comună ce avea școală din 1890, frecventată de 52 de copii și o moară pe pârâul Bughea. În Bughea de Jos exista o biserică zidită în 1813 de Damian și Steliana din Vălenii de Munte. Celelalte două sate formau comuna Scăioși (denumită după satul Scăioși, astăzi cunoscut sub numele de "Făgetu"); această comună avea
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
Bughea de Jos exista o biserică zidită în 1813 de Damian și Steliana din Vălenii de Munte. Celelalte două sate formau comuna Scăioși (denumită după satul Scăioși, astăzi cunoscut sub numele de "Făgetu"); această comună avea 992 de locuitori, o moară pe râul Teleajen, o școală mixtă cu 53 de elevi și 2 biserici, una în Scăioși (zidită în 1801 de familia Filipescu) și una în Fundeni, înființată de niște călugări. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceiași plasă: în
Comuna Gura Vitioarei, Prahova () [Corola-website/Science/301681_a_303010]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Moldova a județului Roman și era formată din satele Cioplești, David, Moreni, Munteni-Ghirăești, Munteni-Văleni și Văleni, având în total 1545 de locuitori. În comună se aflau două biserici, o școală primară mixtă și câteva mori pe pârâul Moreanca. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2067 de locuitori și aceeași alcătuire, mai puțin satul Cioplești. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală (satele David, Moreni, Munteni și Văleni). În 1950, comuna a
Comuna Văleni, Neamț () [Corola-website/Science/301696_a_303025]
-
de Jos, Prahova|Fulga de Jos]]. Noii veniți erau oameni liberi, dar treptat au fost asimilați cu rumânii, iar mai apoi, transformați în clăcași. Aproximativ în aceeași perioadă a avut loc și mutarea vetrei satului [[Fulga de Sus]], din Valea Morii pe vatra actuală. În anul 1781, este atestat pentru prima dată numele de Fulga în locul vechiului nume Smârciu. O legendă transmisă oral lămurește schimbarea numelui. Noua denumire este legată de numele unei domnițe care a părăsit locurile natale din pricina năvălirii
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
au luptat și în cel de-al Doilea Război Mondial, făcând parte din Regimentul 32 Infanterie Prahova, timp în care pe teritoriul comunei au trecut trupele germane, apoi cele sovietice ale Armatei Roșii, provocând pagube importante. De asemenea, pe Valea Morii au avut loc în această perioadă bombardamente aliate. Participarea ostașilor fulgeni la război a fost cinstită prin ridicarea a două monumente în cele două sate: „Lor și înaintașilor noștri pentru binele țării,/ de-a pururi o lacrimă de recunoștință.” În
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
local "Virtutea" anunța în 1921 că „Marele eveniment al împroprietăririi țăranilor din Prahova se va desăvârși mâine 7 noiembrie, începând cu comuna Fulga” În plus, la 11 iunie 1948 în comuna Fulga au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
mâine 7 noiembrie, începând cu comuna Fulga” În plus, la 11 iunie 1948 în comuna Fulga au fost naționalizate mijloacele de producție, și anume moara și presa de ulei, apărând treptat și primele asociații agricole. Din anul 1964, pe Valea Morii și Valea Lupilor se fac amenajări piscicole care, prin construirea barajului de acumulare a apelor pârâului Bilova în 1969, au format lacul Fulga. Iar din 1985, pe teritoriul comunei își stabilește sediul și Întreprinderea Județeană Piscicolă Prahova. Alături de CAP Fulga
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
de mică industrie și prestări servicii (secție de fabricat cărămizi, brutării), un rol deosebit în viața comunei îl aveau Cooperativa de Consum, cu 4 unități de desfacere și care asigura „în bune condiții aprovizionarea și defacerea mărfurilor către populație” și moara din comună. [[Fișier:Scoala fulga de sus.JPG|thumb|right|Școala din Fulga de Sus și monumentul eroilor din curtea bisericii]] Tot în perioada comunistă s-au construit: cele două școli (în 1838, Duță Sorescu era învățător la Fulga, iar
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
de urgență]] În prezent, în comună funcționează două școli, două grădinițe, două cămine culturale, o bibliotecă comunală „Laurențiu Fulga”, două biserici creștin-ortodoxe, un serviciu voluntar pentru situații de urgență, un dispensar uman și unul veterinar, două farmacii, o brutărie, trei mori, o fabrică de produse lactate, o fermă de bovine și 27 de societăți comerciale cu profil de comerț și agricultură. În plus, majoritatea străzilor sunt asfaltate, iar casele sunt legate la apă, rețea de cablu, internet și telefonie, beneficiind și
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Neamț și era formată din satele Vânători, Nemțișor, Condreni, Debruța, Todirițeni, Lunca, precum și mănăstirile Neamț, Secu, Vovidenia, Prohov, Sihăstria și schitul Sihlea, cu o populație totală de 3638 de locuitori. În comună existau 11 mănăstiri, patru biserici de mir, 13 mori de apă și două școli. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub numele de "Vânătorii Neamțului" în plasa Cetatea Neamțu a aceluiași județ, având 3874 de locuitori în satele Condreni, Lunca, Mănăstirea Neamțului, Nemțișoru, Vânătorii Neamțului și în cătunele Mănăstirea
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
în comuna Teișani din județul Prahova, Muntenia, România. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Olteni era reședința unei comune formate din el și din satele Ștubeiu și Valea Stâlpului, având în total 1200 de locuitori. În comună funcționau 2 mori pe râul Teleajen și 2 biserici ortodoxe — una în Ștubeiu construită în 1870 pe locul alteia vechi și una în Olteni, datată în 1805. Comuna Olteni a fost desființată în 1968, când a fost inclusă cu toate localitățile ei în
Olteni, Prahova () [Corola-website/Science/301699_a_303028]
-
Făcăeni, Valea Largă, Chiciureni, Plăiețu și Teleajen (vechea denumire a satului Cheia), toate înființate de mocani transilvăneni din zona Săcele, refugiați peste graniță. Comuna avea 2022 de locuitori, o școală cu 51 de elevi (din care 5 fete), 36 de mori și pive pe râul Teleajen și pe diverși afluenți ai săi, precum și două biserici ortodoxe — una în Gheaba (fondată în 1889) și una de lemn în Valea Largă (înființată în 1829). Comuna Măneciu-Pământeni era mai veche, fiind înființată în 1632
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
1829). Comuna Măneciu-Pământeni era mai veche, fiind înființată în 1632 de postelnicul Mănică. Ea avea la sfârșitul secolului al XIX-lea 1777 de locuitori, o școală înființată în 1889 în care învățău 30 de elevi (din care 2 fete), 2 mori, 2 pive, un fierăstrău și o biserică ortodoxă datând din 1841. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeași plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
comuna făcea parte din plaiul Teleajenul al județului Prahova, având cătunele Posești, Bodești și Valea Plopului. Comuna avea în total 2030 de locuitori și 493 de case, o școală înființată în 1836 în care în 1899 învățau 112 elevi, două mori de apă și 4 biserici - două în Posești, una în Bodești și una în Valea Plopului. Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Râncezi; aceasta era alcătuită din satele Râncezi (actualmente, Nucșoara de Jos) și Nucșoara (actualmente
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Râfov este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Antofiloaia, Buchilași, Buda, Goga, Mălăiești, Moara Domnească, Palanca, Râfov (reședința) și Sicrita. Comuna Râfov este situată în zona de câmpie de la sud de Ploiești, pe malurile Teleajenului, în zona de vărsare a acestui râu în Prahova. Comuna este traversată de autostrada București-Ploiești, dar nu are acces
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,28%). Pentru 2,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Râfov era formată din satele Râfov, Antofiloaia, Buchilași, Goga, Mălăești, și Moara Domnească, era situată în plasa Câmpul din județul Prahova, având în total 1238 de locuitori. În comună funcționau 3 pive, 5 mori, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete), deschisă în 1854, și patru biserici ortodoxe — una
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Râfov era formată din satele Râfov, Antofiloaia, Buchilași, Goga, Mălăești, și Moara Domnească, era situată în plasa Câmpul din județul Prahova, având în total 1238 de locuitori. În comună funcționau 3 pive, 5 mori, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete), deschisă în 1854, și patru biserici ortodoxe — una în Râfov, fondată în 1724 de Chivu Căplescu; una în Antofiloaia, fondată de șetrarul Paraschiv Căplescu în 1783; una în Goga, fondată
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
1776 de pitarul Gr. Brezoianu și vornicul C. Bălăceanu; și una în Mălăiești. Satul Sicrita alcătuia o comună de sine stătătoare, în vreme ce satele Buda și Palanca alcătuiau comuna Buda-Palanca. Aceasta din urmă avea 1096 de locuitori, în ea existând o moară, o pivă, o fabrică de spirt și una de făină (toate pe râul Lăutul), precum și o școală fondată în 1889 unde învățau 154 de elevi (din care 66 de fete), și două biserici (cea din Palanca fiind zidită la 1824
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
dacică. Prima atestare documentară în 16 septembrie 1309, sub denumirea latină "Sanctus Ladislaus" ("Sfântul Ladislau") . Cele mai vechi date despre populația săsească din localitate datează din 1488, când au fost recenzate 77 de gospodării, o școală cu un învățător, o moară cu un morar și 16 case părăsite. Populația se poate estima la circa 330 de persoane. De remarcat că localitatea avea deja în 1488 o școală sătească. În anul 1923 comuna se numea "Laslea Mare" și avea 1.246 locuitori
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
în subordine și satele Butuci și Mireș. Se preciza, de asemenea, că în urma reformei agrare din 1864 fuseseră împroprietăriți 336 locuitori. La sfârșitul secolului al XIX-lea, conform acestei surse, în comună trăiau 2095 de locuitori, și existau acolo o moară cu aburi, o școală și patru biserici ortodoxe — două în Sângeru (una fondată de Alecu Văcărescu în 1816 și alta fondată de Dumitrache Mârzescu în 1723), una în Mireșul fondată de Anica Văcărescu și fratele său Pană Băbeanu în 1851
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
Puchenii Mari (în trecut, Puchenii Crainici, Pucheni, precum și Răstoaica sau Răstoeni) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Miroslăvești, Moara, Odăile, Pietroșani, Puchenii Mari (reședința), Puchenii Mici și Puchenii-Moșneni. Comuna se află în zona de câmpie din sudul județului, pe malul stâng al râului Prahova, în zona cursului său inferior, și este traversată de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul
Comuna Puchenii Mari, Prahova () [Corola-website/Science/301719_a_303048]