9,277 matches
-
după «dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu Buzinschi sunt, de fapt, diagnostice tăioase, disecții lucide ale minciunilor și tergiversărilor care au marcat tranziția noastră nesfârșită. Pamfletele sale sunt strigate de disperare, exasperate, ale unei conștiințe ultragiate de impostura celor care și-au asumat „sarcina” de a conduce poporul român. Nimic nu scapă bisturiului său: instituții devalorizate și compromise, atitudini comandate, stratagemele tergiversării, fricile și lașitățile
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de Coroana Ungară nu-i vor arăta pe români în lupta cu tătarii nici la 1241. În alte izvoare, însă, ei apar. CAUZELE INVAZIEI MONGOLILOR ÎN ȚĂRILE ROMÂNE Bătălia de la Calca a adus victoria lui Gebe și Subotai și o nesfârșită pradă de război. Dar, nu e mai puțin adevărat că rezistența rușilor și cumanilor a rărit simțitor rândurile celor 25.000 călăreți, încât Subotai nu și-a mai putut continua înaintarea spre Apus. Mai mult decât atât chiar, el a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
secolele următoare. Afară de aceasta, ele confirmă continuitatea poporului român pe aceste meleaguri, atâta timp cât păstraseră din bătrâni, și pomeneau la 1608 tragicul episod al rușilor de la Nipru, care, luați prizonieri în războiul din 1169-1170, fuseseră aduși în robie într-un convoi nesfârșit de către hanul cuman Conceac, pe „drumul zis al lui Conceac”, amintit deci, după 438 de ani, la Berilești, pe Siret. Din nefericire, nu avem mențiuni scrise nici târziu despre evenimentele petrecute de la 1 martie la 1 aprilie 1241 pe teritoriul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a rolului de agent de influență pe care l-a jucat (involuntar ori nu, doar navetistul cu același nume știe) lucrurile sunt limpezi de foarte multă vreme. Multiplicându-și la o scară aiuritoare merite reale și, mai ales, inventându-și nesfârșite merite care stârnesc perplexități, dl Breban continuă să-și rescrie rolul jucat sub dictatura comunistă cu pana unui megaloman inpenitent. Sub titlul „Nicoale Breban - o larvă care nu va deveni fluture”, într-o pagină din 13 august 2002 a Adevărului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Citesc destul de regulat câțiva din scriitorii de vârf ai Basarabiei. Sunt îndrăgostit de tablourile câtorva pictori basarabeni. Continuu să fiu, pe cât posibil, aproape de oameni care au crescut sub ochii mei, devenind subtili analiști de fapte și împrejurări politice. Îmi lipsesc nesfârșitele conversații la un urcior de „jin negru de Primae”, pe malul Nistrului, râu despre care, la supărare (și când nu e el supărat?) prietenul meu Gicu Chiriță nu mai știe de curge la vale sau la deal. Totuși, imaginea cea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Basarabia o dă un cantautor straniu, cu o voce mai behăită, mai plină de falsete decât cea a lui Serge Gainsbourg și cu înfățișarea unui raket mucalit. Născut în 1970 în satul Nișcani, raionul Călărași, Pavel Stratan nu filozofează la nesfârșit în legătură cu ceea ce ar fi putut sau ar fi trebuit să fie Basarabia astăzi. Nu se întreabă nici măcar cine ar fi putut fi el însuși. Nu se omoară să dea un răspuns la întrebarea „persană” cum poate cineva să fie basarabean
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
grupă de grădiniță din anii ’50. Lângă mine, fața unui înger. Avea să devină un poet extraordinar, dar asta nu pentru că Daniel Turcea a fost „listat” printre onirici, ci grație harului său tulburator. O cultură nu poate fi suma unor nesfârșite delimitări fanatice, așa cum o civilizație nu este niciodată suma tuturor excluderilor și excomunicărilor imbecile. Privesc la titlul acestui editorial și trebuie să-mi cer iertare pentru tautologia pe care o conține, căci fanatismul este (și) unul din chipurile hidoase ale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
intimei săli de proiecție de la Paseo de la Reforma. La sfârșitul filmului, părerile lui Revel și Buñuel sunt diametral opuse. Primul consideră pelicula un produs hilar, vehicul greoi al propagandei staliniste. Buñuel pare căzut într-o transă admirativă și murmură la nesfârșit: „Este foarrrte frumos; foarrrte, foarrrte frumos”. Deși asemenea lui Buñuel, „tovarăș de drum” al Uniunii Sovietice, Alvaro Custodio e mai aproape de părerea lui Revel. Povestind acest episod la un sfert de secol de la derularea lui, autorul Absolutismului ineficace nu-i
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
abia în anii '80. Catastrofele de la Seveso, Bhopal, Cernobâl și Basel, fenomenul de încălzire a globală și schimbarea climei, înmulțirea cataclismelor naturale, epuizarea unor resurse naturale, criza petrolului etc. au făcut dovada peremptorie că natura nu-și poate perpetua la nesfârșit condițiile de securizare a vieții pe pământ. Mai mult chiar, a atras atenția lumii asupra faptului că o economie globală nu poate funcționa fără valori societale globale, valori care trebuie reformulate în decizii politice globale. Viziunea holistică asupra înțelesului dezvoltării
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sovietice mitraliază la sol terenul de zbor, iar pe 6 octombrie bombardierele inamice aruncă douăsprezece bombe. Trei zile mai târziu, generalul Jienescu vizitează aerodromul și le cere aviatoarelor să execute și zboruri pentru transportul corespondenței la Rostov, Tacinskaja, Bucovskaja, Proletarskaja. Nesfârșitele întinderi prafuite, purtând amprenta dezolantului pustiu asiatic, înconjurau micul aerodrom de la Plodovitoje. "La câțiva kilometri de Plodovitoje își amintește Mariana Drăgescu era un sat locuit de calmuci, o rasă mongolă, blânzi și prietenoși; nu cunoșteau limba rusă. Trăiau foarte primitiv
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
se urcă uneori mai sus decât sburăm noi. Rafale neașteptate ne scutură tot timpul. De când am venit aici nu a fost o zi să sburăm liniștit. Sunt singură cu doi răniți în imensitatea Stepei Calmuce. Sunt singură în pustietatea câmpurilor nesfârșite. Când eram mică îmi părea o adevărată expediție să ajung la capătul depărtat al grădinii; acum, la zeci de kilometri împrejurul meu nu e țipenie de om. Și cei pe care i-aș întâlni, sunt necunoscuți și chiar dușmani. Sunt
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
pe toți. Din respect și dragoste pentru călugăr, Domnul a înălțat, după obiceiul locului, biserică și casă cu șase camere pentru părintele Petricca și pentru frați. După șase ani, a trecut în Moldova, unde a însămânțat aceeași învățătură, cu aceeași nesfârșită dragoste de oameni. A fost gata, împreună cu frații săi să treacă proba focului, pentru credința în Cristos, dar mitropolitul ortodox i-a interzis s-o facă. A trecut în Transilvania, cu același sfânt apostolat a luminat credincioșii. La Roma se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și simplitatea sfântă a martirului. „Cel mai greu este să speri, să reaprinzi, în suflete, speranța”, ne spunea el. Știa „să se copilărească”, cu noi, copiii, în pofida atrocităților prin care trecuse. Avea o puritate adâncă, în suflet, și o bunătate, nesfârșită. Te cucerea, din prima clipă, definitiv și necondiționat. Nu puteai să treci peste cuvântul lui, nu puteai să nu îi îndeplinești rugămintea, să nu îi urmezi sfatul. EL ne-a mai învățat și puterea rugăciunii, rostită profund, cu sufletul, și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
pune la bătaie tot farmecul, nu pentru a o seduce pe Jeanne, ci pentru a-i cuceri părinții. Sigur de puterea sa de seducție, Julien o curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel pasiunea acesteia pentru genealogie. Consultat cu privire la o neînsemnată gâlceavă familială, ia fără nicio ezitare partea baroanei. Încântată de aceste atenții, mamei lui Jeanne nu-i trebuie prea mult să ajungă să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
început să flirteze. Un import anglo-saxon? Deci ce s-a întâmplat? Întrebarea îi urmărește, îi obsedează pe contemporani. Și, așa cum se întâmplă adesea când se caută originea unui rău, multe priviri se întorc spre străinătate. A flirta, se repetă la nesfârșit, vine de la o veche expresie franțuzească, și anume conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o obosește, căci, așa cum subliniază ea cu ironie, "te întâlnești pretutindeni cu aceiași oameni la aceleași ore ca să vorbești aceleași lucruri". Prin urmare, ca să facă haz, să se distreze și, de asemenea, pentru că este pasionată de paleontologie, Pauline ține discursuri nesfârșite ce tratează despre dinozaurienii din ramura diplodocus. Strălucește, își pune în valoare spiritul, cultura. Uneori îndrăznește chiar să se arate malițioasă, lăsând să se înțeleagă că știe foarte bine cât de ușuratice sunt purtările surorilor lui Napoleon... În acest fel
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca logodnic oficial, se ferește să facă vreo propunere de căsătorie. Tot ce face este s-o atragă pe Marie, într-o seară de iulie din 1875, într-un ungher ferit și, "printre cuvinte nelămurite, strângeri de braț și clipe nesfârșite de tăcere", să-i declare că o iubește. Îi propune, "făcând tot soiul de aluzii", să-i devină amantă. Ce duș rece, ce umilință pentru Marie, care înțelege dintr-odată că d'Audiffret își bătuse joc de ea! Frumoasa rusoaică
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dădeau un sentiment încântător de izolare la orele când nu era aglomerat. Ne întâlneam în fiecare joi și duminică, și uneori și în alte zile, spre seară. Intervalul dintre întâlniri ne părea un pustiu, pe care îl umpleam cu scrisori nesfârșite". După o vreme, André o duce pe Dominique la el acasă, un pavilion din suburbia Issy-les-Moulineaux, unde părinții tânărului o "îndoapă cu prăjitură și limonadă, după care se scuză că trebuie să se retragă". "De altminteri, doi viitori însurăței au
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
numele lui Herr Dürrfeld, cu care directorul lagărului are linie telefonică directă. Sofia nu conștientizează "că destinatarul convorbirii era obsesia ei romantică de altădată". Însă subconștientul său reținuse foarte bine informația, jucându-i Sofiei o festă. După ce, în toate lunile nesfârșite pe care le petrecuse în lagăr, Sofia nu se simțise practic niciodată tulburată de vreo dorință sexuală, tânăra poloneză îl visează într-o noapte pe Dürrfeld, are un "Liebenstraum"125, "terifiant, dar delicios". "Terifiant" deoarece visul traduce tot dezgustul pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
răspândit decât în Hexagon. În Marea Britanie, își amintește Dominique Desanti, flirtul făcea obiectul unui adevărat ritual în anii '30. Când ieșeai cu un băiat, acesta te conducea înapoi acasă, iar acolo te sărutai cu el, te îmbrățișai cu el la nesfârșit pe scările de la intrare... sperând că unchiul sau mătușa care te găzduia să nu se întoarcă mai devreme de la concert!" Flirtul, subliniază și eseistul Henri d'Alméras în 1925, este "vechi de când lumea [...]. Însă America deține recordul la acest gen
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
urmă să divorțeze. Preludiile amoroase: o revoluție conjugală Pentru că în dragoste nimic nu este obținut definitiv, chiar și adulții căsătoriți sau făcând parte dintr-un cuplu continuă să "flirteze" în felul lor. Acea vrajă a primelor clipe trebuia prelungită la nesfârșit, printr-o seducție permanentă. Trebuia să-i ții celuilalt atenția trează, să te joci cu dorința sa, să-i provoci gelozia. Această tactică amoroasă nu mai ține de flirtul propriu-zis, de vreme ce partenerul era deja cucerit, dar se aseamănă în mod
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o cuprind. Îi sărut mâinile, umerii, fața, îmi sprij in capul de al ei și o privesc oglindă în oglindă și mă trezes c... Aș închide ochii și astăzi să visez clipa apropierilor noastre, sau a încercărilor. Să visez la nesfârșit momentele noastre de tandrețe și să uit ceea ce îmi spune uneori că nu „avem timp”. Să retrăiesc în vis galopurile vieții care nu mi s e mai pot repeta. Mă văd, iată, într-o clipă din visul nopții trecute, la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Împărăției Tale Divine! Pentru că n-am cercetat corect și la timp până la capăt! Pentru tot ce știu și nu știu că am greșit, pe Tine, Doamne, care ești Mila și Iubirea infinită, Te rog, iartă-mă și mă îmbracă cu nesfârșita Ta iubire și Lumină! Amin!”
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
că n-are ce face, mă anunță, că pensiunea "Las Vegas" (!!!?) are într-adevăr un pat pentru mine. Ba are și pentru dumneavoastră unul, i se adresează noului meu prieten, care îmi fusese într-adevăr foarte folositor în această tocmeală nesfîrșită. Bine, foarte bine, acceptă Bruno confuzia, cu eternul său zîmbet amuzat. Un microbus al oficiului, pus în mișcare numai pentru noi doi, ne duce din Piazza della Stazione, pînă la doi pași de-acolo, pe Via de Conti, unde o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cumpere primul ziar de dimineață. Acum, în inima Orientului, la ora șase dimineața, în bazarul din Samarkand, bătrînii ocupă deja toate locurile din ceainării, dînd impresia că se află acolo dintotdeauna, fără să se fi clintit peste noapte, sorbind la nesfîrșit din ceaiul verde, zile după zile, nopți după nopți, ani după ani, secole după secole... Par mereu aceiași, oricît i-ai privi, în caftanele lor lungi, cu chipul smochinit, negricios, cu bărbi rare, cenușii sau albe, cu ochi oblici, imposibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]