9,048 matches
-
află mai multe noduri rutiere și feroviare importante. La Drajna Nouă se intersectează șoselele naționale DN21, care leagă Călărașiul de Slobozia, cu DN3A, care leagă Lehliu-Gară de Fetești. De asemenea, prin comună trece autostrada București-Constanța, pe care este deservită de nodul Drajna. De asemenea, în comuna Dragalina se intersectează calea ferată București-Constanța cu calea ferată Călărași-Slobozia, comuna fiind deservită de stația comună celor două linii și denumită "Ciulnița" (după comuna cu acest nume din județul vecin Ialomița). Conform recensământului efectuat în
Comuna Dragalina, Călărași () [Corola-website/Science/310318_a_311647]
-
al doilea război mondial Tórshavn cu cetatea Skansin a fost un sediu central al Marinei Regale Britanice. Tabelul următor arată evoluția numărului de locuitori: Tórshavn este cel mai important port comercial și port pentru feriboturi din Insulele Feroe, iar astfel un nod important pentru transportul naval internațional. Acesta este portul mamă al Norröna, unui din cele mai moderne feriboturi pentru vehicule, care face legătura cu Danemarca, Norvegia, Shetland, Scoția și Islanda. Aici vin uneori și vase de croazieră. Transportul regional al feriboturilor
Tórshavn () [Corola-website/Science/309122_a_310451]
-
de portughezi Bartholomeu Dias, Vasco Da Gama și expediție spaniolă Cristofor Columb - cu navele Nina și Pinta ). Primele caravele aveau aproximativ 20-30 metri lungime și cântăreau între 50 și 150 de tone. Viteza lor era în jus de 5,8 noduri (aproximativ 10 km/h). Caravela a fost proiectată după modelul bărcilor pescarilor portughezi, care erau folosite în Oceanul Atlantic, unde vânturile și curenții puternici necesitau nave adaptate și abilitați bune de navigație. Navele folosite până atunci, mai ales în Mediterana, se
Caravelă () [Corola-website/Science/310524_a_311853]
-
câștigată în cadrul programului Apollo pentru a concepe o stație spațială pe orbită terestră, care să fie locuită permanent de un echipaj și care să permită activități de laborator, observații astronomice, operații de montaj, și să fie depozite de piese, întreținere, nod de transport și legătura. În anii 1970 au fost lansate șase modele de stații de tip Saliut și stația Skylab Laboratorul Skylab, lansat pe orbită în data de 14 mai 1973 cu ajutorul unei rachete Saturn V modificate, din care doar
Stația Spațială Internațională () [Corola-website/Science/308936_a_310265]
-
Primul Război Mondial ce a avut loc în această zonă, după care trece printr-o parte a orașului și prin mai multe localități componente ale acestuia. Orașul Adjud, la care se ajunge după trecerea podului peste Râul Trotuș, este următorul nod rutier important, DN2 intersectându-se aici cu DN11A, un drum național ce duce pe valea Trotușului spre Onești, Târgu Secuiesc și mai departe spre Brașov. De la Adjud, șoseaua intră în județul Bacău pe care îl traversează pe direcția nord-sud, trecând
DN2 () [Corola-website/Science/309852_a_311181]
-
dimensiuni: Avea două catarge, bompres, probabil și pânze. Echipajul număra 35 de oameni. Sistemul de propulsare: Nava avea două mașini cu aburi de câte 100 de cai putere, care învârteau două elici și deplasau nava cu o viteză de 7 noduri. Aburul necesar era asigurat de două căldări cilindrice, cu întoarcerea gazelor de ardere. Armament: Inițial consta dintr-un tun Krupp de 90 mm protejat de o turelă cuirasată. Acesta a fost înlocuit ulterior de două tunuri de 57 mm cu
Fulgerul () [Corola-website/Science/309907_a_311236]
-
un proiect bazat pe conceptul de hypertext, pentru a facilita schimbul de informații și actualizarea dintre cercetători, cu ajutorul unui sistem prototip numit ENQUIRE. În anul 1989 în timp ce lucra ca și inginer de software la CERN care era cel mai mare nod de Internet din Europa, Tim Berners-Lee a înțeles necesitatea schimburilor de date și rezultate dintre oamenii de știință și potențialul nerealizat de milioane de calculatoare conectate împreună prin intermediul internetului. Astfel a văzut o oportunitate în a uni hypertextul cu internetul
Tim Berners-Lee () [Corola-website/Science/309957_a_311286]
-
urme ale francilor, reprezentate prin morminte, sau denumirile de localtăți cu sufixul „-heim”: "Bornheim, Mehlem, Mülheim (Bonn), Schweinheim, Stockheim, Holzem, Nieder-/Oberbachem, Ließem, Hochheim, Stockem" etc. La începul era numit „Brunheim“ în Bongau (945) și aparținea ducatului Ehrenfried, fiind un nod comercial pe drumul Köln - Aachen. In anul 1272 este amintit sub denumirea de „Connixstroß” care marchează existența cartierului Wittheich“. Prin secolul X și XI au fost aproape toate satele din regiune donate (), dăruite nobililor și mănăstirilor din regiunea Köln și
Bornheim (Rheinland) () [Corola-website/Science/309360_a_310689]
-
secundară în 1403, anunțând faptul că noua capitală a Ming-ului va fi baza lui de putere de la Beijing. Construirea unui oraș nou a durat de la 1407 la 1420, folosind sute de mii de muncitori zi de zi. În centru era nodul politic al Orașulului Imperial, iar în centrul acestuia a fost Palatul Imperial (Orașul Interzis), palatul-reședință al împăratului și a familiei sale. Prin 1553, Orașul Exterior a fost adăugat la sud, care a adus dimensiunea totală a Beijingului la 6,4
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
al teatrului antic grec: a restrâns în continuare rolul corului și a adus, alături de elementele tragice, și elemente comice, prevestind astfel drama. A introdus în compoziția tragediei intriga, peripeția, recunoașterea, prologul și așa-numitul „deus ex machina”, necesar pentru dezlegarea nodului acțiunii. Euripide a inspirat mari scriitori ca Racine, Corneille, Voltaire, Lessing, Goethe ș.a. În limba română, piese de Euripide au început să fie jucate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în traducerile semnate de Panait Ioanide și
Euripide () [Corola-website/Science/310365_a_311694]
-
spre nord-vest în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca (unde se intersectează cu DN6), Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. De asemenea, prin comună trece și șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord-vest în Teleorman la Drăgănești-Vlașca și spre sud-est la Izvoarele, Stănești și Giurgiu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Răsuceni se ridică
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
din nou cu DN2), și apoi spre vest la Păunești și spre sud la Movilița și Panciu. Șoselele județene DJ204I și DJ204E, ramificate din DN2, sunt de fapt drumuri de interes local ale orașului Mărășești. Orașul este și un important nod feroviar, în gara Mărășești întâlnindu-se calea ferată București-Galați-Roman cu calea ferată Buzău-Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Mărășești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
existau o biserică și o școală mixtă cu 28 de elevi. În timpul Primului Război Mondial, zona orașului a fost teatrul bătăliei de la Mărășești, una din puținele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. Până în 1925, datorită rolului de nod feroviar, Mărășeștiul s-a dezvoltat și a fost promovat la rangul de comună urbană. Anuarul Socec din acel an consemnează o populație de 4100 de locuitori. Comuna Pădureni, aflată, ca și Mărășeștiul, în plasa Caregna a aceluiași județ Putna, avea
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
pe malul stâng al râului Someș, la confluența acestuia cu Agrijul. Localitatea se află la 25,7 km est de municipiul Zalău, reședința județului Sălaj. Este al treilea oraș ca mărime din Sălaj, după Zalău și Șimleu Silvaniei. Constituie un nod feroviar important, punctul de întâlnire a căilor ferate ce vin dinspre Dej, Baia Mare și Zalău (de unde se poate merge mai departe la Sărmășag, Tășnad, Carei, Valea lui Mihai, Oradea-Mare și Budapesta). Prin apropierea acestuia trece râul Someș, marele râu din
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
obiectivul a fost modificat: atingerea liniei Bugului de Vest. În acea zi, Jukums Văcietis a dat ordine pentru executarea de recunoașteri în adâncime până la Tilsit, Brest-Litovsk, Kowel și Rowne. De asemenea, comandantul sovietic a dat ordine pentru asigurarea securității principalelor noduri de cale ferată, printre care Wilno, Lida, Baranowicze și Luninice. Printre obiectivele bolșevicilor s-a aflat și ajutorarea revoluționarilor germani și austro-ungari. Forțele bolșevice nu s-au așteptat la o rezistență serioasă în timpul înaintării prin teritoriile lituaniene, belaruse sau poloneze
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
Județul Lăpușna. Atestat la 3 august 1856 cu denumirea Romanovca Situată în lunca rîului Cogîlnic și Larga, la o depărtare de 101 km de Chișinău, acest orășel din Bugeac s-a dezvoltat pe baza a două localități - tîrgul Romanovca și nodul de căi ferate Basarabeasca. Pe moșia localitații arheologii menționează o movilă funerară rămasă de pe urma nomazilor veniți cu turmele de vite din stepele asiatice sute de ani în urmă, hoinărind din loc în loc, în căutare de pășuni mănoase pentru animale, și
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
în 1959, această întreprindere este restructurată în combinatul industrial alimentar, iar în 1962 - în combinat de deservire social, unde se află și o secție de textile. În 1972 aici s-a instalat fabrica de coavoare. Tîrgul Romanovca se contopește cu nodul de căi ferate Basarabeasca îndeplinind pînă în 1959 funcția de centru raional. Peste 10 ani populația orașului Basrabeasca depăși 13 mii de locuitori, majoritatea angajați la panoul de locomotive și vagoane, combinatul industrial, fabrica de unt și brînzeturi, stația de
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
este un oraș din raionul Căușeni, Republica Moldova, nod feroviar ai Căilor Ferate din Moldova. În perioadă sovietică, avea statutul de centru raional. Prima filă, pusă la baza letopisețului orașului Căinari, a fost scrisă în 1525; de aici începe, propriu-zis, numărătoarea anilor pentru localitate. La recensământul din 1817 în
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
Cania este situată pe râul Tigheci. În satul Cania funcționează grădiniță "Andrieș" și Liceul teoretic "Ion Creangă", în care învață peste 550 de elevi. De asemenea, Cania este localitatea de la care s-a dezvolatat orașul Cantemir în anii 70”, fiind nod de legătură pentru căile de transport, comuna are perspectiva de a se dezvolta enorm, insă perindarea primarilor corupți a dus la ruinarea comunei. Structura etnică a satului Cania conform recensământului populației din 2004: La 19 octombrie 2000, în comuna Cania
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
la "Salix albă" (salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
salcie albă); liniară, ca la "Gramineae"; aciculara, ca la "Pinus", "Abies", "Picea"; filiforma, ca la frunzele submerse de "Ranunculus aquatilis" (piciorul-cocoșului-de-apă). Filotaxia reprezintă modul de dispoziție a frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
frunzelor pe tulpina. Inserția frunzelor pe tulpina se face în dreptul nodurilor; la un nod se pot inseră una sau mai multe frunze, într-o ordine caracteristică unităților taxonomice. Dispunerea alternă (în spirală) a frunzelor se caracterizează prin inserția la fiecare nod a unei singure frunze. Prin punctele de inserție ale frunzelor se poate duce o linie în spirală, în ordinea apariției mugurilor foliari pe tulpina (spirală generatoare). Segmentul de spirală care unește două frunze vecine situate una sub altă pe aceeași
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
o singură rotație în jurul tulpinii, care să unească cele două frunze, sau mai multe rotații. La capetele porțiunii de spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular pe cel al frunzelor de la nodul alăturat, superior sau inferior. Astfel, toate nodurile cu soț
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
spirală se află cele două frunze așezate pe aceeași linie verticală. Dispunerea opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular pe cel al frunzelor de la nodul alăturat, superior sau inferior. Astfel, toate nodurile cu soț au frunzele dispuse în același plan, iar nodurile fără soț au frunzele în alt plan, perpendicular pe primul. Această
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
opusă a frunzelor se caracterizează prin inserția la acelasi nod a doua frunze, în mod opus, de o parte și de alta a tulpinii. De regulă, frunzele unui nod sunt așezate într-un plan perpendicular pe cel al frunzelor de la nodul alăturat, superior sau inferior. Astfel, toate nodurile cu soț au frunzele dispuse în același plan, iar nodurile fără soț au frunzele în alt plan, perpendicular pe primul. Această așezare a frunzelor se numește "decusată" și este întâlnită la specii din
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]