10,880 matches
-
sculpturale și a unei simetrii evident arhitecturale urmărite în mod deliberat de viziunea conceptuală, imaginea sonoră imprimă totuși ideea mișcării acelor zeități mitice înviate pentru o clipă, îmbinând armonios atmosfera plină de gravitate cu erotismul glacial al acestora. O anumită nuanță de seninătate derivă din rezonanțele enigmatice ale acestei inspirații ce insuflă o nobilă resemnare. Acordurile masive cu dispunerea largă a sunetelor se înlănțuie într-o uniformitate ritmică ce sugerează, pe de-o parte, rigiditatea mișcărilor, iar pe de altă parte
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
găsește un „medium” adecvat în sfera lipsită de gravitație a gamei hexatonale, în care absența semitonului și implicita egalitate a tonurilor creează o impresie fugitivă, aflată într-o comuniune directă cu ambiguitatea semnificației titlului ce succede aceste pagini. O accentuată nuanță improvizatorică derivă din suprapunerea diferitelor planuri ritmice ale țesăturii de discurs, a căror configurație imprevizibilă se asociază cu dimensiunea variabilă a ipostazelor aceleiași idei melodice. Cele două accepțiuni semantice ale traducerii cuvântului voiles - pânze și voaluri își află deopotrivă „mobilul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
rezonantă a sunetelor de clopote desfășoară linia melodică a unui motiv pentatonic-anhemitonic, proiectat într-un efect prelungit de vibrație - quittez, en laissant vibrer (părăsiți, lăsând să vibreze), aspect care va trebui marcat corespunzător printro amplă folosire a pedalei de rezonanță. Nuanța de mister va fi surprinsă încă din debutul preludiului prin evitarea difuzării tonalității de bază (si major), configurația modal-pentatonică a afirmației introductive constituind, mai degrabă, o excepție ce se abate de la tradiționalul caracter diatonic și relațiile sale tonale, trăsături specifice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurilor 22 - 24 (o circumstanță identică prezentând și măsurile 5 - 6), Richard Langham Smith, unul dintre cei mai importanți cercetători ai manuscriselor creației debussyiste, atrage atenția asupra unei erori de editare ce continuă să persiste în majoritatea edițiilor moderne. Astfel, nuanța de crescendo indicată de compozitor liniei melodice superioare a ansamblului de discurs, fapt atestat prin plasarea sa deasupra portativului în paginile de manuscris, apare ulterior menționată între cele două portative. Acest detaliu aparent minor poate conduce la o interpretare eronată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Presați, strângeți și sporiți), efect sonor la care aspectul repetitiv al evoluției motivice va contribui în mod semnificativ. Sarcasmul și violența expresiei rezultate din omniprezența secundelor mari, a căror stridență apare amplificată considerabil prin nivelul dinamic puternic ( ff ), adaugă o nuanță de mister replicii finale a preludiului. „Imprevizibilul” îmbracă forme dintre cele mai stranii, pline de incisivitate (sff sec), invocându-l parcă pe Zefir ce avea să-și curme brusc povestirea, creând suspans în șirul rememorării peripețiilor sale. III.8. La
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contribui semnificativ la procesul circumscrierii segmentelor constitutive ale structurii macro formale prin animarea subtilă ce se produce exclusiv la nivelul părții mediane. Discursul, în care prevalează sfera modalului prin aspectul pentatonic-anhemitonic al celor trei structuri melodice generatoare, împrumută o accentuată nuanță arhaică prin frecventa inserare a diferitelor modele cadențiale (plagale și autentice). Ceea ce se distinge ca particularitate la nivelul limbajului debussyist reprezintă o concepție proprie de tratare a spațiului modal. Astfel, impunerea unui element al scării pentatonice ca „centru gravitațional” este
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
aleatorie în cadrul aceluiași tablou. În același timp, Paul Roberts nu exclude și posibilitatea unei adaptări muzicale a tehnicii de îmbinare specifică clișeelor cinematografice, a căror apariție fascinase, de altfel, întreg mediul cultural de la sfârșitul secolului XIX. Sarcasmul, cu o ușoară nuanță de umor ce alunecă adeseori întrun sentimentalism pasional, determină un contrast evident de atmosferă în contextul înlănțuirii preludiilor. Astfel, La sérénade interrompue necesită, la nivel interpretativ, o demarcare de cele trei preludii anterioare (pauză intermediară). În pofida acestei schimbări de stare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sensului expresiv al viziunii conceptuale. Astfel, se remarcă indicații de factură dinamică și agogică, precum Profondément calme (în mod profund calm), dans une brume doucement sonore (într-o ceață ușor rezonantă), doux et fluide (blând și fluid), sans nuances (fără nuanțe), peu à peu sortant de la brume (puțin câte puțin ieșind din ceață), sonore sans dureté (sonor, fără duritate), expressif et concentré (expresiv și concentrat), dans une expression allant grandissant (într-o expresie începând să se amplifice), comme un écho de la
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de juxtapunere a secvențelor cinematografice. Tabloul umoristic se dezvăluie începând cu primele rezonanțe ale preludiului, în care identificăm sonoritățile de banjo (instrument cu 5 coarde acționate prin ciupire, element important al trupelor de jazz) și tobe ale trupelor de music-hall. Nuanța de ironie și stângăcia menestrelilor apar difuzate de prezența frecventă a apogiaturii triple (les „gruppetti” sur le temps - grupetele pe timp), prin intermediul accentelor impuse de marcato sau cresc., plasate în mod atipic pe cea de-a doua jumătate a timpului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
determinantă în procesul de delimitare a secțiunilor constitutive ale structurii macro formale, producând contrastul atât în plan tematic, cât și în cel dinamic ( f - cresc./ pp). „Surpriza” o reprezintă revenirea materialului secund, într-o ipostază sonoră redimensionată, datorată modulației la nuanța tonală îndepărtată a lui fa# major. Acesta apare în juxtapunere cu frânturi ale versiunii sale inițiale (expusă în tonalitatea de sol major), dar și în asociere cu expresia unei noi articulații tematice. Dispunând de o configurație predominant acordică, generată de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
observat aportul evident al agogicii în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea sonorităților până la rezonanțe abia perceptibile ce se „evaporă” în sunetele arpegiate ale octavelor; augmentarea ritmului desfășurării, ce creează impresia unei dilatări temporale. Secțiunea secundă a preludiului debutează cu exprimarea celui de-al doilea subiect tematic, ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic, Debussy va reechilibra atmosfera prin invocarea unei stări aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de semiton) sau suprapunere. De asemenea, aspectul burlesc al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
râde iar cu altul plânge, Debussy ne surprinde prin alternanța contrastelor de stare, care se succed în ritmul capricios al acestei lumi întruchipate. În acest sens, se poate interpreta apariția unui nou moment gracieux ce intervine, completând un caleidoscop de nuanțe sufletești percepute cu o remarcabilă acuitate. Grația și expresivitatea unor gesturi provocatoare, pline de senzualitate, vor putea fi vizualizate prin sensul contrar al apogiaturilor suprapuse, corespondență sonoră a unui imponderabil dans iluzoriu, precum și alternanța cvintelor micșorate și mărite (prezente în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
al craiului Oberon. Același spirit meticulos al compozitorului va recurge, în mod deliberat, la păstrarea topicii engleze a formulării originale (The Fairies Are Exquisite Dancers), punând în valoare semnificația adjectivului prin plasarea sa anticipativă. Ilustrația gravată de Arthur Rackham surprinde nuanțe pline de umor și candoare, completând cu fantezie peripețiile personajelor fantastice plăsmuite de imaginația lui J.M.Barrie. Cu siguranță, Debussy va fi inspirat de imaginea acelei zâne a lui Rackham, ce dansează pe firul unei pânze de păianjen, desfășurând un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la baza acordurilor registrului inferior. Succesiunea constantă a sunetelor din contextul liniei melodice superioare permite interpretarea sunetului ca apogiatură a nonei. Efectul sonor de ansamblu ce asociază în mod frecvent rezonanțele de și ale celor două planuri, va genera o nuanță armonică apropiată bitonalismului afirmat în introducere. Pedala de rezonanță, care se va schimba o dată cu începutul fiecărei măsuri, evidențiază menținerea aceleiași armonii, contribuind de asemenea la amplificarea semnificativă a nivelului dinamic. Episodul median, de dimensiuni extrem de reduse (șase măsuri), va afirma
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
treaptă superioară de sonoritate (mf). Un detaliu esențial ce se remarcă la nivelul întregii imagini conceptuale a preludiului îl reprezintă construcția gradată a planurilor dinamice, privată de acele izbucniri spontane întâlnite anterior în La Puerta del Vino (prezența frecventă a nuanțelor cresc. și decresc. determină aspectul unei evoluții sonore ce avansează prin „curbe”). Abundența armoniilor cu septime, none și undecime (ce se remarcă, de altfel, pe parcursul întregului preludiu) reeditează preferința manifestată față de acestea în Les fées sont d’exquises danseuses, statornicind
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
contrastelor de imagini rezultată din frecventa alternanță a celor două subiecte tematice își va spori efectul prin dinamica remarcabilă a jocului de culori (f strident p sec sff sff sec pp) îmbinată cu spiritul diferitelor modalități de atac, precum și variatele nuanțe timbrale create prin numeroasele schimbări de registre proiectate într-un spațiu limitat. Efectul de stridență sonoră conceput inițial prin indicația f strident și marcato (ce semnala accentuarea sunetului do exemplul 194) va fi amplificat de această dată prin aportul semnificativ
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
categorii estetice a sarcasmului sau a ironicului, motivul secund pare corespondentul sonor al unor prevestiri nefaste în șirul evenimentelor narative. Astfel, vizualizăm imaginea metamorfozată a Ondinei într-o ipostază pământeană, în care vioiciunea afișată nu reușește să camufleze o evidentă nuanță nostalgică. Este glasul „dorinței” ce nu își poate depăși circumstanțele existențiale, este aspirația spre care tindem fără a ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de armonia acordului mărit, atacul non-legato al planului inferior, repetiția ostentativă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordurilor, care avansează în acalmia unei mișcări lente (Très calme et doucement triste - foarte calm și ușor trist cu recomandarea nivelului metronomic de ). Instabilitatea evoluției armonice determinată de frecventa pendulare între modal și tonal (re minor și re dorian) accentuează nuanța misterului și atmosfera ambiguă a acelei lumi pierdute în trecut. Modalismul ce derivă în mod constant din alterarea sunetelor () împrumută muzicii o vădită culoare arhaică. Plasarea pauzei în introducerea preludiului reprezintă un gest inspirat, proiectat în scopul de a salva
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
constant din alterarea sunetelor () împrumută muzicii o vădită culoare arhaică. Plasarea pauzei în introducerea preludiului reprezintă un gest inspirat, proiectat în scopul de a salva discursul de la riscul monotoniei generate de expresia ritmului uniform și paralelismul prelungit al acordurilor perfecte. Nuanța impersonală statornicită încă de la primele rezonanțe ale preludiului își va accentua expresia odată cu reluarea melodiei introductive în ipostaza epurată a unisonului. Limpezirea sonoră astfel produsă va pregăti terenul apariției unei melopee cromatice orientală, expusă într-un caracter de recitativ ce
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de adâncă meditație. Folosirea frecventă a secundei mici asociată unui nivel dinamic extrem de redus (pp, più p, p) atestă preocuparea pentru o senzație acustică ce îi explorează capacitatea producerii unei învăluiri sonore, îmbrăcând în mod deliberat imaginea evocată într-o nuanță a ambiguității și confuziei, adevărată metaforă sonoră a timpurilor îndepărtate supuse invocării. Impresia de bruiaj sonor, similară acelui ușor dezacordaj al muzicii de gamelan, acoperă viziunea debussystă cu vălul imprecis al plăsmuirilor imaginative. Dacă introducerea necesita efecte distincte ale pedalei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
do# (septima mică și mare) confirmă un nou mijloc de creare a aceleiași intenții de echivoc sonor. Plasat în registrul acut al discursului, cel de-al doilea bocet va desfășura un nou desen cromatic al cărui sens predominant descendent amplifică nuanța de tragism a expresiei. Linia vocalmelodică va fi iluminată de ecleraje armonice schimbătoare: sol minor cu treapta a VI-a urcată cu treapta a VI-a și cu septimă mică (măsura 13), efectul pedalei de rezonanță menținându-le în mod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurile 7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a muzicii de gamelan), cu o vădită nuanță orientală (prezența secundei mărite și a intervalului său enarmonic), finalizată cu o prelungită staționare pe sunetul , par să evoce imobilitatea unor forme statuare ce se întrevăd la orizonturile secolelor. În secțiunea finală a preludiului, pianul pare a depăși condiția delimitativă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
vibrația și liniștea „de după” odată cu risipirea vieții invocate. Astfel, evitarea cadenței finale gest elocvent al acelui „cuvânt” debussyist rămas „nerostit” lasă, și de această dată, alternativa propriului deznodământ ce își continuă „povestea” în spiritul fiecăruia dintre noi. Nu distingem nici o nuanță de impunere, ci doar de resemnată așteptare în calea destinului. IV.11. Les tierces alternées (Terțele alternate) Expresie a unui nou fluid sonor în stil perpetuum mobile, asemănător Mișcării seriei întâi a Imaginilor, preludiul anticipează atmosfera Studiilor anului 1915. Printr-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
se utilizează varianta de răspuns cu trei niveluri (ex. da - nu - nu știu) se poate forma un punct de vedere argumentat, dar nu se poate nuanța ori interpreta statistic. Scalele de 5, 7, 9 niveluri de răspuns permit identificarea de nuanțe (ex. foarte bine - bine - neutru / fără influență - rău - foarte rău) și se pretează la interpretarea statistică. Se poate interpreta că gradul de exactitate în apreciere crește odată cu numărul nivelurilor de răspuns. Totuși, imposibilitatea nuanțării fine a diferențelor de către respondenți
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]